Capitolul III. Alexandra Iancu - Romii in perioada post-decembrista: "Europenizarea" stereotipurilor privitoare la Romi

în special în domeniul educației, poliției și sănătății publice) au contribuit pe termen scurt la
găsirea unor potențiale soluții pentru membrii acestei minorități. De pildă, instituția mediatorilor
școlari și sanitari (menționată mai sus) a fost un astfel de răspuns adaptativ al autorităților
române la problemele ridicate de Comisie în cadrul rapoartelor de monitorizare. În același sens,
Ministerul Afacerilor Interne a derulat un program de angajare a 100 de polițiști romi pentru a
răspunde (în parte) criticilor cu privire la abuzurile poliției contra etnicilor romi. Transpunerea
directivei împotriva discriminării și organizarea CNCD trebuiau să contribuie la limitarea
propagării discursului urii în spațiul public românesc. În același timp însă, monitorizările
succesive au arătat că romii au continuat să constituie grupul social cel mai expus riscului de
sărăcie. Discriminarea la angajare, în educație, brutalitatea poliției, stereotipurile cu privire la
romi și formele de violență de limbaj reprezintă constante în rapoartele de țară. Capacitatea
administrativă limitată a noilor instituții – de pildă a noii Agenții Naționale pentru Romi (2005) -
, absența fondurilor pentru aplicarea programelor de incluziune în plan local, capacitatea limitată
de sancțiune a CNCD au contribuit la o schimbare doar superficială în calitatea vieții comunității
rome.
c. Dezvoltarea unei strategii integrate la nivel european
În urma unui succes parțial, mai degrabă instituțional, al monitorizării autorităților române cu
privire la integrarea romilor, noi strategii europene cu privire la comunitățile de romi din statele
membre ale Uniunii au fost adoptate în aprilie 2011. Noile documente programatice adoptate la
nivelul UE vizează coordonarea eforturilor la nivel european în vederea reducerii distanței
sociale dintre cetățenii statelor membre și comunitățile de romi. Strategia globală are drept scop
general reducerea cu 580.000 a numărului persoanelor ce prezintă risc ridicat de sărăcie sau
excludere socială. Demersul european facilitează atragerea de fonduri europene în perioada
2014-2020 în domenii sensibile pentru comunitățile de romi precum educația, piața muncii,
locuințele și accesul la sănătate. Noua strategie urmărește indicatori clari în toate statele membre.
Progresele sunt evaluate anual pe baza unor studii conduse la nivelul comunităților de romi și
sunt prezentate Consiliului și Parlamentului European. În vederea creșterii impactului politicilor
adoptate, noile programe trebuie să implice în stabilirea și realizarea proiectelor actori ai
societății civile, autorități locale și parteneri sociali. Se vizează astfel descentralizarea deciziei și
apropierea de reprezentanții comunităților de romi. Noua strategie a Comisiei mai conține și o
axă strategică secundară referitoare la limitarea discursurilor excluderii și discriminării.
Recomandările din 2015 ale Comisiei cu privire la țara noastră arată că integrarea romilor trebuie
să cuprindă pe de o parte politici pentru educarea etnicilor romi, dar și politici menite să conducă
la o transformare a reprezentărilor populației majoritare în raport cu etnicii romi. În prezent,
România dispune de o „Strategie a Guvernului României de incluziune a cetățenilor români
aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020”. Strategia preia domeniile cheie de
dezvoltare a populației rome la nivel european și specifică acțiuni concrete în educație, sănătate,
locuințe, forță de muncă, cultură și infrastructură socială (ordine publică, administrație publică)
etc.
22