Capitolul III. Alexandra Iancu - Romii in perioada post-decembrista: "Europenizarea" stereotipurilor privitoare la Romi

consiliilor județene, numărul redus de mandate se explică însă exclusiv prin tendința romilor de a
nu acorda votul lor reprezentanților lor direcți.
Sume alocate de la bugetul statului destinate finanțării
organizațiilor de romi (în $)
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
1992 1997 2002 2007 2012 2017
Descreșterea susținerii electorale pentru formațiunile rome rămâne problematică în plan
local, cu precădere în contextul descentralizării sectoriale în domeniul educației și sănătății. Parte
dintre principalele politici publice care îi vizează pe romi sunt puse în practică astăzi de
autoritățile locale. Absența unei reprezentări substanțiale în consiliile locale și în consiliile
județene nu poate decât să dezavantajeze membrii acestei comunități. Ponderea scăzută a aleșilor
în aceste organisme este însă doar parțial de explicat prin absența unei identități politice și a unei
coeziuni de vot. Politica generală de alianțe a principalilor vectori de reprezentare ai comunității
cu partidele parlamentare (de la finalul anilor ’90 și până în prezent) a contribuit în mod direct la
redirecționarea voturilor romilor către principalii candidați ai marilor partide, în special în cazul
alegerii primarilor, parlamentarilor și președintelui. Îndemnurile electorale spre susținerea altor
candidați nu au lipsit de-a lungul timpului atât din partea unor asociații/partide oficial
înregistrate, cât și din partea unor lideri informali ai comunității.
Strategia liderilor formațiunilor rome de disipare a cerințelor acestor comunități în
platformele principalelor partide competitoare și de păstrare a mandatului rezervat în parlament
nu este rezultanta directă a lipsei de resurse sau a incapacității de a concura pe arena electorală.
Principala asociație reprezentând minoritatea romă (statistic vorbind, a doua minoritate națională
după cea maghiară) este îndrituită încă de la debutul anilor ’90 la plata unor subvenții
guvernamentale pentru desfășurarea activității de reprezentare. Cuantumul acestei finanțări
publice a cunoscut o creștere constantă în ultimii 20 de ani. Sumele alocate în 2010 Partidei
Romilor erau de 8,8 milioane de lei, iar în 2015 cuantumul subvenției ajunsese la 12 milioane de
lei (de șase ori mai mult decât suma anuală alocată principalului partid parlamentar în vederea
desfășurării activității). Prin urmare, alianțele electorale în vederea impunerii unui program
guvernamental menit să cuprindă revendicări ale populației rome pot fi gândite în sens strategic.
19