Capitolul III. Alexandra Iancu - Romii in perioada post-decembrista: "Europenizarea" stereotipurilor privitoare la Romi

More documents

Recommendations

Info

Reprezentarea politică mixtă – prin partide sau prin asociații – nu va avea un impact major la nivelul articulării reprezentării politice. Cea mai cunoscută organizație nonguvernamentală, Uniunea Democrată a Romilor din România, va instaura tradiția reprezentării politice a romilor prin asociații ale minorităților în Parlament. Rapid însă, neînțelegerile dintre liderii formațiunilor rome vor conduce la scindarea Uniunii. O facțiune a acestei asociații, Societatea Romilor din București, va deveni începând cu 1992 Partida Romilor, principalul actor politic reprezentând interesele comunității la nivel politic și astăzi. Deși are dreptul de a prezenta liste în alegerile locale și generale, Partida Romilor (ca și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) nu reprezintă un partid politic ci o asociație având drept scop să lupte pentru drepturile și libertățile romilor din România. Pe lângă activitățile de natură politică, Partida Romilor (cu denumirile sale succesive) dezvoltă o serie de programe în vederea păstrării limbii și culturii minorității rome, formării profesionale, ameliorării accesului pe piața muncii a etnicilor romi etc. Inițial, reprezentanții comunităților de romi au încercat să adopte o politică de unificare a noilor mișcări politice în jurul unor obiective comune. În 1992 liderii romi au candidat sub cupola Alianței Romilor (având ca semn electoral o inimă). Alianța era formată din: Partidul Unit Democrat al Romilor, Rudarilor și Lăutarilor din România, Partidul Progresist al Romilor Spoitori, Partidul Romilor Nomazi și Căldărari, Uniunea Liberală pentru Apărarea Drepturilor Romilor, Societatea Romilor, Federația Etnică a Romilor și Uniunea Generală a Romilor din România. Alianța a reușit să cumuleze un număr semnificativ de voturi și să obțină numărul maxim de mandate pe care romii l-au dobândit în postcomunismul românesc: 23 de consilieri județeni și 750 de consilieri locali. Eforturile organizaționale au urmărit același obiectiv. Primele organizații de romi legal constituite au încercat în anii următori construirea unei mari forțe politice menite să influențeze decizia guvernamentală. În 1994, 23 de organizații ale etnicilor romi au fuzionat cu Partida Romilor, care s-a transformat într-o platformă incluzivă în vederea dobândirii de reprezentare politică, egalitate de șanse, legi reparatorii (compensații pentru romii deportați în Transnistria sau restituirea bunurilor confiscate de către regimul comunist). Trebuie însă spus că această strategie a fost doar în parte eficientă, și a fost de scurtă durată. b. O explicație: marginalitatea electorală ca strategie politică În fața divizării câmpului politic și a conflictelor interne, liderii romilor și-au modificat obiectivele și strategia politică spre finalul anilor ’90 și au optat pentru dezvoltarea de alianțe electorale și politice cu principalele formațiuni politice parlamentare. Astfel de negocieri au condus, pe de o parte, la asigurarea unei susțineri politice în raport cu o serie de politici publice guvernamentale și legislative, pe de altă parte însă, au împiedicat articularea unei voci puternice pentru comunitatea romă în spațiul public românesc. La mai bine de douăzeci de ani de la acel moment, romii din România rămân sub-reprezentați în instituțiile publice atât din perspectiva funcțiilor numite, cât și a pozițiilor elective ocupate. 16
Tabel 1. Competitori electorali reprezentând organizațiile de romi la alegerile parlamentare NUMELE ORGANIZAȚIEI Voturi Total Partidul Țiganilor din România 16856 Partidul Unit Democrat al Romilor, Rudarilor și 21847 7247 Lăutarilor din România 0 1990-1992 Uniunea Democrată a Romilor din România 29162 Uniunea Liberă Democratică a Romilor din România 4605 Partidul Țiganilor din România 9681 1992-1996 Uniunea Generală a Romilor din România 21734 Uniunea Liberă Democratică a Romilor din România 31060 Partida Romilor 52173 Partidul Alianța Democrată a Romilor din România 0 1146 48 1996-2000 2000-2004 Asociația Social-Culturală a Romilor 439 Partida Romilor 82195 Uniunea Rromilor Județul Constanța 640 Unirea Romilor 71020 Alianța Pentru Unitatea Rromilor 0 Centrul Creștin al Romilor din România 12171 Comunitatea Etniei Rromilor din România 0 Partida Romilor 71786 1542 94 8395 7 2004-2008 Alianța Pentru Unitatea Rromilor 15041 7111 Partida Romilor Social-Democrată din România 56076 7 2008-2012 Partida Romilor „Pro-Europa” 44037 4403 7 2012-2014 Asociația Partida Romilor „Pro-Europa” 22124 2212 4 Surse: Autoritatea Electorală Permanentă. Rezultate alegeri Camera Deputaților. Raportul alternativ RomaniCriss semnalează scoruri mai ridicate pentru anii 1990 - 80418; 1992 - 116108, 1996 - 159082. În ciuda rapoartelor potrivit cărora statisticile oficiale înregistrează doar o parte a populației de origine romă doritoare de a-și afirma în mod public identitatea, voturile adunate de către formațiunile menite să-i reprezinte pe romi - atât la nivel local cât și pe arena parlamentară - sugerează în mod net absența articulării unui vot pe principii etnice. În alegerile generale atât 17
Page 1 and 2: ROMII ÎN PERIOADA POST-DECEMBRIST
Page 3 and 4: deloc, pe când 7% întrerupseseră
Page 5 and 6: de peste 45 de ani. Prevalența loc
Page 7 and 8: CAUZA 1: UN EFECT LIMITAT AL ACȚIU
Page 9 and 10: c. În ultimii ani, putem remarca s
Page 11 and 12: STUDIU DE CAZ: Consiliul Național
Page 13 and 14: ‣ Primarul a plătit amenda și a
Page 15: Cum a evoluat acest declin al parad
Page 19 and 20: consiliilor județene, numărul red
Page 21 and 22: privire la romi au făcut ca, de pi
Page 23 and 24: Europenizarea stereotipurilor Noua
Page 25: Ilustrațiile aparțin lui Dan Perj

Capitolul III. Alexandra Iancu - Romii in perioada post-decembrista: "Europenizarea" stereotipurilor privitoare la Romi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?