Capitolul III. Alexandra Iancu - Romii in perioada post-decembrista: "Europenizarea" stereotipurilor privitoare la Romi

More documents

Recommendations

Info

de studii de licență acordate de către Ministerul Educației. De pildă, potrivit notelor de fundamentare ale Ministerului, pentru anul universitar 2012-2013 au fost alocate 45.000 granturi de studii pentru anul I (actualmente 62.400 de locuri). În anul universitar 2011-2012 existau 200.000 de studenți înscriși în ciclul de licență pe locuri finanțate de către stat. Urmărind un obiectiv similar, începând din 1999 Ministerul Educației a extins politica alocării unor locuri rezervate pentru etnicii romi și la nivelul învățământului liceal (ordinul MEN 5083/1999). Numărul locurilor bugetate a crescut constant de la un an la altul, având o pondere mai însemnată în comparație cu locurile speciale prevăzute în sistemul universitar. De exemplu în 2009-2010 numărul locurilor speciale pentru romi era de 7.500, pentru ca în 2014 numărul de locuri rezervate să crească la 13.000. Creșterea este semnificativă, dar rămâne relativ mică în raport cu numărul de locuri finanțate de la buget. În 2014, guvernul a aprobat 180.000 de locuri în clasa a IX-a cu frecvență, alte 18.000 de locuri cu frecvență redusă și 15.000 de locuri la seral. 51.000 de locuri erau de asemenea alocate pentru învățământul profesional. De altfel, simpla alocare de locuri speciale (non-competitive) pentru copiii romi nu a produs până în prezent mutații majore în sporirea nivelului de pregătire a tinerilor romi. Locurile la licee rămân adeseori nevalorizate de către membrii comunității rome fie din necunoaștere, dorința de integrare, condiții economice precare, teama excluderii etc. În 2009-2010, mai puțin de 34% din locurile alocate pentru copiii romi la licee au fost ocupate. d. Dezvoltarea unor instituții și programe menite să îmbunătățească calitatea vieții populației rome a avut, până în prezent, un efect limitat în schimbarea condițiilor de viață ale acestei comunități. În ciuda unor progrese înregistrate în discursul public, romii rămân cu precădere ținta marginalizărilor atât în sânul comunităților în care trăiesc, cât și într-un cadru mai larg, al discursului public. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituție independentă creată în vederea aplicării de sancțiuni în cazul derapajelor de limbaj și al rasismului rămâne, în ciuda unei activități care s-a intensificat pe parcursul ultimilor ani, o autoritate cu un rol limitat în schimbarea reprezentărilor populației majoritare. Încă din primii ani de activitate CNCD a primit numeroase sesizări cu privire la discriminarea etnicilor romi. În primii șase ani de activitate 244 sesizări au vizat această tematică, dintre care în doar 14 cazuri au fost aplicate amenzi. Multe dintre faptele semnalate erau prescrise sau au fost tratate cu întârziere de către Consiliu. Mai mult decât atât, adecvarea dintre comportament și limbaj rămâne o problemă constantă a tranziției românești. De exemplu, până la începutul anilor 2000 unele anunțuri de angajare conțineau precizarea expresă că nu se doresc angajați cetățeni de etnie romă. Precizarea a dispărut din anunțurile publicitare, însă practica discriminatorie nu a fost dată uitării. Proporția romilor care declară că au suferit de pe urma discriminării în momentul căutării unui loc de muncă în ultimii cinci ani atinge în România 39% dintre membrii acestei comunități. 10
STUDIU DE CAZ: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) ‣ CNCD a fost înființat ca urmare a unui proces mai larg de transformare a instituțiilor statului în vederea aderării la Uniunea Europeană. Parte a procesului de pre-aderare a constituit-o și necesitatea de adaptare a legislației naționale în domeniul luptei împotriva discriminării. Nașterea legislativă a instituției datează din anul 2000 (OUG 137/2000 și HG 1194/2001 privind organizarea și funcționarea instituției). Cu toate acestea, CNCD și-a început activitatea efectivă doar în august 2002. De-a lungul ultimei decade, instituția a suferit o serie de modificări atât la nivelul compențelor cât și în modul de funcționare, dobândind atribuții sporite. ‣ Astăzi, CNCD este definit ca o autoritate publică independentă: „autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte”. ‣ Consiliul se poate autosesiza sau poate fi sesizat de către o persoană vătămată (sau reprezentatul legal al acesteia) sau de către ONG-uri care au ca obiect de activitate protecția drepturilor omului (sau un interes legitim în apărarea unei categorii discriminate). Termenul de sesizare a CNCD este de un an de la data săvârșirii faptei/un an de la data la care fapta a fost cunoscută. ‣ CNCD urmăreşte reducerea şi eliminarea faptelor de discriminare prin prevenirea, monitorizarea, medierea, investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare și prin acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării. ‣ CNCD NU poate obliga la plata de daune materiale către persoana discriminată și nici NU poate forța partea care a discriminat să anuleze efectele acțiunii discriminatorii (de pildă, CNCD nu poate dispune angajarea unei persoane discriminate la interviul de angajare, nu poate dispune promovarea unei persoane la locul de muncă etc.). ‣ CNCD poate însă aplica sancțiuni în cazurile de discriminare. Cuantumul amenzilor contravenționale aplicate de către CNCD variază de la 1.000 lei la 30.000 lei atunci când discriminarea vizează o persoană fizică, și de la 2.000 lei la 100.000 lei atunci când acțiunile discriminatorii vizează un grup/o comunitate de persoane. Până în prezent, strategiile autorităților statului au avut efecte limitate în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor romi. Descentralizarea sectorială și absența resurselor financiare în plan local au limitat eficiența noilor politici și capacitatea acestora de coordonare la nivel național. De pildă, programul mediatorilor sanitari inițiat de o organizație a romilor, Romani Criss, și aplicat la scară națională de către Ministerul Sănătății a fost gândit ca un mijloc pentru creșterea 11
Page 1 and 2: ROMII ÎN PERIOADA POST-DECEMBRIST
Page 3 and 4: deloc, pe când 7% întrerupseseră
Page 5 and 6: de peste 45 de ani. Prevalența loc
Page 7 and 8: CAUZA 1: UN EFECT LIMITAT AL ACȚIU
Page 9: c. În ultimii ani, putem remarca s
Page 13 and 14: ‣ Primarul a plătit amenda și a
Page 15 and 16: Cum a evoluat acest declin al parad
Page 17 and 18: Tabel 1. Competitori electorali rep
Page 19 and 20: consiliilor județene, numărul red
Page 21 and 22: privire la romi au făcut ca, de pi
Page 23 and 24: Europenizarea stereotipurilor Noua
Page 25: Ilustrațiile aparțin lui Dan Perj

Capitolul III. Alexandra Iancu - Romii in perioada post-decembrista: "Europenizarea" stereotipurilor privitoare la Romi

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?