Capitolul III. Alexandra Iancu - Romii in perioada post-decembrista: "Europenizarea" stereotipurilor privitoare la Romi

de studii de licență acordate de către Ministerul Educației. De pildă, potrivit notelor de
fundamentare ale Ministerului, pentru anul universitar 2012-2013 au fost alocate 45.000 granturi
de studii pentru anul I (actualmente 62.400 de locuri). În anul universitar 2011-2012 existau
200.000 de studenți înscriși în ciclul de licență pe locuri finanțate de către stat. Urmărind un
obiectiv similar, începând din 1999 Ministerul Educației a extins politica alocării unor locuri
rezervate pentru etnicii romi și la nivelul învățământului liceal (ordinul MEN 5083/1999).
Numărul locurilor bugetate a crescut constant de la un an la altul, având o pondere mai
însemnată în comparație cu locurile speciale prevăzute în sistemul universitar. De exemplu în
2009-2010 numărul locurilor speciale pentru romi era de 7.500, pentru ca în 2014 numărul de
locuri rezervate să crească la 13.000. Creșterea este semnificativă, dar rămâne relativ mică în
raport cu numărul de locuri finanțate de la buget. În 2014, guvernul a aprobat 180.000 de locuri
în clasa a IX-a cu frecvență, alte 18.000 de locuri cu frecvență redusă și 15.000 de locuri la seral.
51.000 de locuri erau de asemenea alocate pentru învățământul profesional. De altfel, simpla
alocare de locuri speciale (non-competitive) pentru copiii romi nu a produs până în prezent
mutații majore în sporirea nivelului de pregătire a tinerilor romi. Locurile la licee rămân adeseori
nevalorizate de către membrii comunității rome fie din necunoaștere, dorința de integrare,
condiții economice precare, teama excluderii etc. În 2009-2010, mai puțin de 34% din locurile
alocate pentru copiii romi la licee au fost ocupate.
d. Dezvoltarea unor instituții și programe menite să îmbunătățească calitatea vieții populației
rome a avut, până în prezent, un efect limitat în schimbarea condițiilor de viață ale acestei
comunități. În ciuda unor progrese înregistrate în discursul public, romii rămân cu precădere
ținta marginalizărilor atât în sânul comunităților în care trăiesc, cât și într-un cadru mai larg,
al discursului public. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituție
independentă creată în vederea aplicării de sancțiuni în cazul derapajelor de limbaj și al
rasismului rămâne, în ciuda unei activități care s-a intensificat pe parcursul ultimilor ani, o
autoritate cu un rol limitat în schimbarea reprezentărilor populației majoritare. Încă din primii ani
de activitate CNCD a primit numeroase sesizări cu privire la discriminarea etnicilor romi. În
primii șase ani de activitate 244 sesizări au vizat această tematică, dintre care în doar 14 cazuri
au fost aplicate amenzi. Multe dintre faptele semnalate erau prescrise sau au fost tratate cu
întârziere de către Consiliu. Mai mult decât atât, adecvarea dintre comportament și limbaj
rămâne o problemă constantă a tranziției românești. De exemplu, până la începutul anilor 2000
unele anunțuri de angajare conțineau precizarea expresă că nu se doresc angajați cetățeni de etnie
romă. Precizarea a dispărut din anunțurile publicitare, însă practica discriminatorie nu a fost dată
uitării. Proporția romilor care declară că au suferit de pe urma discriminării în momentul căutării
unui loc de muncă în ultimii cinci ani atinge în România 39% dintre membrii acestei comunități.
10