Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Cronologie selectivă a legilor de emancipare<br />
1843, Ţara <strong>Române</strong>ască, Legiuire pentru desfiinţarea dajnicilor de sub<br />
administraţia Vorniciei Temniţelor şi trecerea lor sub administraţia ocârmuirilor de judeţe<br />
(este vorba despre desfiinţarea robiei ţiganilor statului şi asimilarea lor cu masa<br />
contribuabililor clăcaşi).<br />
1844, Moldova, Legiuirea pentru regularisirea ţiganilor Mitropoliei, a episcopiilor<br />
şi mănăstirilor <strong>în</strong>deobşte<br />
1844, Moldova, Lege pentru desrobirea ţiganilor statului<br />
1847, Ţara <strong>Române</strong>ască, Lege pentru desrobirea ţiganilor Mitropoliei, episciopiilor,<br />
tuturor mănăstirilor, metohurilor, bisericilor şi tuturor aşezămintelor publice fără<br />
despăgubire<br />
1855, Moldova, Legiuirea pentru desfiinţarea sclăviei, regularea despăgubirei şi<br />
trecerea emancipaţilor la dare, cu despăgubire<br />
1856, Ţara <strong>Române</strong>ască, Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din<br />
Principatul Ţării <strong>Române</strong>şti, cu despăgubire<br />
Dincolo de argumentele filantropice, umanitare sau de imagine, interesul statului pentru<br />
desfiinţarea robiei are şi o foarte importantă conotaţie fiscală. Practic, eliberarea <strong>în</strong>semna<br />
asimilarea fiscală a emancipaţilor cu ţăranii clăcaşi. Pe de o parte, chiar <strong>în</strong> cazul robilor statului,<br />
obligaţiile fiscale ale acestora erau mai mici decât cele ale ţăranilor. Pe de altă parte, <strong>în</strong> cazul<br />
robilor particularilor (inclusiv ai bisericii) statul nu avea niciun beneficiu fiscal, aceştia fiind<br />
scutiţi <strong>în</strong> totalitate de orice obligaţie faţă de stat. Preocupările pentru sedentarizarea robilor,<br />
ulterior a emancipaţilor, sunt strict legate de fiscalizarea lor şi de necesitatea recenzării pe bază<br />
de domiciliu fiscal. Dar nu trebuie să pierdem din vedere nici climatul cultural şi ideologic al<br />
epocii, <strong>în</strong> care nomadismul era asimilat cu vagabondajul, deja incriminat penal şi considerat<br />
sursa principală a imoralităţii ţiganilor (cum apare de exemplu la Th. Diamant, 1841, Memoriu<br />
asupra unui mijloc de a face să <strong>în</strong>ceteze viaţa vagabondă şi imorală a ţiganilor statului).<br />
Imoralitatea claselor populare a reprezentat frica politică prin excelenţă a secolului al <strong>XIX</strong>-lea <strong>în</strong><br />
toată Europa.<br />
Aspectele majore pe care legile de dezrobire le-au urmărit sunt lichidarea nomadismului,<br />
sedentarizarea şi stabilirea unui nou regim fiscal. Viciul de fond al tuturor acestor măsuri a fost<br />
asimilarea unei populaţii <strong>în</strong> mod tradiţional neocupate sau prea puţin ocupate <strong>în</strong> agricultură cu<br />
ţăranii clăcaşi. Lipsa unor măsuri coerente ale statului <strong>în</strong> sensul asigurării loturilor de pământ<br />
necesare sedentarizării, rezistenţa emancipaţilor faţă de ocupaţiile agricole, care nu le erau<br />
specifice, şi agravarea sarcinilor lor fiscale <strong>în</strong> raport cu statutul precedent au făcut ca evoluţia<br />
pozitivă a statutului social al foştilor robi să fie dublată de <strong>în</strong>răutăţirea statutului lor economic, şi<br />
aşa deja precar. Noul statut juridic nu a putut influenţa procesul de marginalizare <strong>în</strong> primul rând<br />
economică, dar cu consecinţe importante <strong>în</strong> planul reprezentărilor şi al imaginarului social al<br />
emancipaţilor.<br />
18
Change language