Occidentul Romanesc nr 63

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul VI - Nr. 63 / 24 pagini 

MAI 2016 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

Pagina 21 

Sărbători 

Fericite 

„Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii 

şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, 

singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi...” 

Paşte Fericit! 

S-a dat startul pentru 

Ediția a II-a Campaniei 

„Noi susţinem Excelența!” 

„«Români de succes» și 

«Români de valoare», două 

etape ce se vor desfășura 

conform unui amplu proiect 

cultural, atât pe teritoriul ...” 

Pagina 03 

Ziua Comunității Românești 

din Aragon 

„Preocuparea Asociației 

„Acasă” din Zaragoza de a 

populariza valorile spirituale 

românești și a le transmite 

noilor generații de români din 

Aragon, despărțite de...” 

Pagina 06 

Rumanía es un país 

con paisajes naturales 

e spléndidos 

„Declarado Reserva de la 

Biosfera por la UNESCO, 

el Delta del Danubio es un 

área triangular formada por 

pantanos, islas flotantes y 

bancos de arena; un humedal 

protegido de 4800 kilómetros 

c uadrados, hábitat de...” 

Página 18 

Noul ambasador al 

României în Regatul 

S paniei 

„Gabriela Dancău este unul 

dintre oamenii aceia rari 

pentru care meseria de a fi la 

dispoziția românilor oriunde în 

lume, e chiar o profesiune....” 

Pagina 04 

Informații despre NIE pe 

înțelesul tuturor 

„NIE (Număr de Identificare 

al Străinilor) este un număr 

personal, unic şi exclusiv, care 

se atribuie oricărui cetăţean 

străin care are relaţii cu 

Spania. Acestea pot fi ...” 

Pagina 09

02 

MAI 

2016 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

Adrese şi informaţii utile 

Hristos a Înviat! 

Sfânta Sărbătoare a Învierii Mântuitorului 

să vă aducă, dumneavoastră, cititorii publicaţiei 

Occidentul Românesc, multă sănătate, fericire, 

iar Lumina din Noaptea Sfântă să vă 

înnobileze sufletele şi să vă călăuzească paşii! 

Redacţia Occidentul Românesc 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR PROIECT 

OCCIDENTUL ROMÂNESC: 

Michael H. Cronkite (USA) 

REDACTOR ŞEF: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Vavila Popovici 

REDACTORI: 

Andra M. Gutierréz 

Gabriela C. Sonnenberg 

Irina Ş. Georgescu 

Lorena G. Borrero 

Livia Velnic 

COLABORATORI: 

Andrei Bodea Varble (USA) 

Dan Luca (Belgia) 

Lucian Oprea (USA) 

Radu Golban (Elveţia) 

Sebastian Rus (USA) 

Timeea Opreanu (România) 

Tudor Petruţ (USA) 

Vasile Mureşan (USA) 

Zoe Stoleru (Spania) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Răzvan Ionescu (Spania) 

SPECIALIŞTI: 

Corina S. Hudgens (Anglia) 

Cristian G. Ioanovics (Spania) 

Eduard Rudolf Roth (Spania) 

Jeni Chiriac (România) 

RADU & SÁNCHEZ ABOGADOS 

SLP (Spania) 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com 

Depósito Legal: M-30588-2013 

Publicaţie independentă realizată şi editată 

de: El Occidente Rumano/Spania

Cuvânt înainte MAI 

2016 03 

După succesul răsunător al 

Galei de premiere cu care s-a 

finalizat prima Ediție 2015- 

2016 a Campaniei „Noi 

susţinem Excelența!”, pe 

data de 1 Mai se dă startul pentru 

Ediția a II-a (2016-2017)! 

Reamintim cititorilor 

noștri faptul că, prima ediție 

a Campaniei „Noi susţinem 

Excelența!” lansată de către 

publicația în limba română 

„Occidentul Românesc” s-a 

desfășurat pe trei etape distincte 

pe parcursul întregului an 

2015: Promovarea românilor 

care prin pasiune, sacrificii şi 

dăruire au făcut performanţă 

în țările lor de adopție; Concurs 

de proză scurtă și poezie; 

Acţiune de promovare a 

limbii române, și s-a finalizat 

cu o Gală de premiere care a 

avut loc pe data de 16 ianuarie 

2016, timp de 12 ore, în renumita 

stațiune Benidorm (Costa 

Blanca) din Spania. 

În cadrul evenimentului 

au fost premiați 62 de români: 

oameni de afaceri, 

profesori de la Cursul 

opțional de limbă, cultură 

şi civilizaţie românească, 

medici, avocați, sportivi, 

muncitori și specialiști în 

diverse domenii de activitate 

din Peninsula Iberică, 

Insulele C anare și Baleare, 

câștigători de la Concursul 

de proză scurtă și poezie, 

jurnaliști din mass-media 

românească. 

La ampla acțiune au participat 

importante autorități 

spaniole și române, invitați 

speciali precum Nicu Covaci 

(care a susținut un minirecital), 

dar și echipa redacțională 

a publicației „Occidentul 

Românesc”. 

Moderatorul spectacolului 

a fost criticul literar Dan 

Caragea iar decernarea premiilor 

s-a efectuat de către 

cunoscuții realizatori din cadrul 

Redacţiei Teatru a Societăţii 

Române de Radiodifuziune: 

Pușa Roth și Costin Tuchilă. 

Evenimentul de la Benidorm 

a marcat și 166 de ani 

de la nașterea poetului 

Mihai Eminescu, realizările 

comunității românești din 

S pania, 5 ani de prezență 

neîntreruptă a publicației 

„ Occidentul Românesc” în 

Peninsula Iberică și Insulele 

Baleare, legăturile culturale, 

sociale și economice dintre 

Spania și România precum și 

Ziua C ulturii Naționale a țării 

noastre. 

Ediția a II-a (2016-2017) 

a Campaniei de promovare 

a valorilor româneşti din 

străinătate „Noi susţinem 

Excelența!” va demara la data 

de 1 Mai 2016! 

De data aceasta, Ediția a 

II-a cuprinde două etape distincte: 

“Români de succes” 

și “Români de valoare”, 

etape ce se vor desfășura conform 

unui amplu proiect cultural 

în același format ca și 

prima ediție, atât pe teritoriul 

Spaniei, a Insulelor Canare și 

Baleare, cât și în alte 9 țări din 

Europa unde există importante 

comunități românești. 

Gala de premiere a românilor 

care prin munca 

lor aduc un plus de valoare 

imaginii României în 

Europa se va realiza în luna 

Iunie 2017 în urma nominalizărilor 

efectuate de către 

un juriu de specialiști 

pe tot parcursul campaniei. 

Până atunci, se va trage la 

sorți metropola unde va avea 

loc evenimentul, dat fiind 

faptul că până la această dată 

avem invitații din partea partenerilor 

noștri din 5 metropole 

europene: Barcelona, Berlin, 

Budapesta, Madrid și Paris. 

Important de menționat este 

și faptul că proiectul pentru 

Ediția a III-a (2017-2018) 

a Campaniei de promovare 

a valorilor româneşti din 

străinătate „Noi susţinem 

Excelența!”, va include români 

din Canada și Statele 

Unite ale Americii, iar Gala 

de premiere se va desfășura 

la New York, Jacksonville 

(F lorida) sau Los Angeles. 

În edițiile următoare și pe 

parcursul campaniei, vom reveni 

cu detalii suplimentare! 

Până atunci, 

Sărbători Fericite de Paște 

și mult, mult succes tuturor! 

Redacția OR

04 

MAI 

2016 

De interes 

Gabriela Dancău 

Noul ambasador al 

României în Regatul 

Spaniei 

Diplomația - Știință și artă 

Diplomația a fost dintotdeauna 

și a rămas o profesie 

nobilă, visată de mulți oameni, 

întrucât așa cum aprecia, în 

urmă cu 135 de ani, francezul 

Paul Pradier Fodére, diplomatul 

este „învestit cu cea mai 

nobilă, cea mai strălucitoare 

şi de invidiat funcţie la care 

ar putea aspira un spirit luminat 

şi un sufl et ales: aceea 

de a reprezenta în străinătate 

demnitatea culturală, morală, 

interesele perene şi drepturile 

legitime ale patriei sale”. 

Cu toate că diplomatul de 

astăzi dispune de multe şi complexe 

tehnici de sprijin, nu se 

poate nega faptul că, cel puţin 

pentru cel proeminent, instrumentele 

lui ţin eminamente de 

intelect. În mod practic, diplomaţia 

este un instrument de 

promovare şi realizare a politicii 

externe a statelor şi dincolo 

de aura de reprezentativitate, 

diplomaţia înseamnă foarte 

multă trudă, aceasta fiind partea 

invizibilă a aisbergului. 

Gabriela Dancău – Noul 

ambasador al României în 

Spania 

Pe 11 aprilie 2016, Gabriela 

Dancău a primit aviz favorabil, 

în unanimitate, din partea comisiilor 

parlamentare de politică 

externă din România, pentru 

a ocupa postul de ambasador în 

Spania. Diplomat de carieră din 

anul 2000, Gabriela Dancău a 

fost director al Direcţiei Relaţii 

Consulare din Ministerul 

Afacerilor Externe, are un masterat 

în relaţii internaţionale 

aprofundate la Centre d’Etudes 

Diplomatiques et Strategiques 

din Paris şi este membru 

al Corpului Diplomatic şi 

Consular al României. 

A predat cursuri de instruire 

a personalului consular de 

la misiunile diplomatice şi 

oficiile consulare pentru utilizarea 

sistemului informatic de 

management al vizelor VISA 

ON-LINE și a fost reprezentant 

al Direcției Relații Consulare în 

grupul de experți JAI - Justiție 

și afaceri interne pentru pregătirea 

aderării României 

la Uniunea Europeană - 

Ministerul Afacerilor Externe. 

În calitate de lector expert, 

în perioada 2009 – 2011, 

Gabriela Dancău a predat cursuri 

pentru specializarea în 

domeniul consular al personalului 

diplomatic, consular 

și tehnico-administrativ din 

cadrul Ministerului Afacerilor 

Externe - Centrul de Pregătire 

şi I nstruire Consulară. 

De asemenea, a efectuat numeroase 

misiuni temporare şi 

permanente la oficiile diplomatice 

ale României în străinătate, 

în domeniul consular, iar din 

21 septembrie 2011 a ocupat 

funcția de consul general la 

Lyon, în Franţa. 

Conform site www.mae.ro, 

Gabriela Dancău s-a născut în 

anul 1977, este căsătorită și are 

un copil. Cunoaște bine limba 

franceză, spaniolă, engleză, italiană 

și rusă. Este autor a două 

lucrări în domeniul diplomatic: 

„Visa on line”, lucrare apărută 

la Academia Diplomatică în 

anul 2003 și “Globalisation 

et régionalisation – défis pour 

l’économie mondiale”, apărută 

în anul 2009 la Centre d’études 

diplomatiques et stratégiques 

din Paris. 

Gabriela Dancău a declarat 

în fața Comisiilor parlamentare 

de politică externă, că România 

și-a regăsit permanent în Spania 

un aliat ferm în îndeplinirea 

aspirațiilor sale europene și euroatlantice, 

iar prioritatea mandatului 

său va fi dezvoltarea relațiilor 

bilaterale și a celor cu comunitatea 

românească. „O dimensiune 

importantă a mandatului de 

ambasador în Regatul Spaniei 

o va constitui continuarea dezvoltării 

relațiilor bilaterale, cu 

accent în mod special pe domeniul 

economic. De asemenea, 

relația cu comunitatea românească 

din Spania va constitui 

pentru mine o prioritate, ambasada 

și consulatele îmi doresc 

să devină spații deschise și 

primitoare pentru organizarea 

de evenimente de tot felul.”, a 

menționat Gabriela Dancău. 

«Chapeau, Excelența Voastră!» 

Pentru că am dorit să realizăm 

pentru comunitatea românească 

din Spania o prezentare 

de ansamblu a noului ambasador 

care va reprezenta pentru 

următorii patru ani România 

în această țară, am rugat câțiva 

prieteni și colegi din Franța să 

ne trimită impresii despre diplomatul 

de carieră Gabriela 

Dancău și despre activitatea 

Domniei Sale în cadrul consulatului 

român de la Lyon. 

Așadar, am ales pentru dumneavoastră 

câteva dintre opiniile 

primite de la colegii și colaboratorii 

noștri din Franța. 

Cristina Hermeziu (Jurnalist): 

Chapeau, Excelența 

Voastră! 

«Să fii la dispoziția românilor, 

cei plecați prin lume! Sună 

patetic, utopic, idealist? Am 

o altă variantă de răspuns. Se 

întâmpla cu ceva ani în urmă, 

la Paris. O bună prietenă, în 

trecere prin orașul de pe Sena, 

pățește ce li s-a întâmplat multor 

turiști, avizați și neavizați: i 

se fură portofelul și actele, pe 

cel mai seducător bulevard al 

lumii: Champs-Élysées! 

Era într-o sâmbătă, iar 

avionul spre casă era… duminică. 

Cum să pleci fără acte? 

Imposibil! În disperare de cauză, 

am sunat pe telefonul personal 

al singurei persoane pe 

care o cunoșteam la consulatul 

României de la Paris. Am sunato 

pe Gabriela Dancău, într-o 

sâmbătă care ar fi trebuit să fie 

și pentru ea personală, dezinvoltă, 

fără griji profesionale. Și 

nu știu cum s-a făcut, dar s-a rezolvat! 

Chapeau! (Jos pălăria!) 

Și iarăși nu știu cum s-a făcut, 

dar Gabriela Dancău a fost 

singurul consul care spunea în 

dreapta și în stânga românilor 

care veneau să scoată bani din 

buzunar ca să-și supra legalizeze 

tot felul de acte: „Nu mai 

dați bani pe ștampile puse peste 

ștampile! Spuneți-le francezilor 

care vi le cer că există un 

acord între România și Franța 

pentru recunoașterea reciprocă 

a actelor deja legalizate în 

țările de origine!” Și Gabriela 

Dancău ne făcea „cadou” tuturor 

câte o copie după decretul 

neștiut și salvator. Din nou: 

Chapeau! 

După Paris, Gabriela 

Dancău a coborât spre Lyon, 

unde consulatul pe care l-a 

păstorit avea să devină cu mult 

mai mult decât locul unde se 

descâlceau, între cele firești, 

de multe ori și cele mai teribile 

povești de români, fiecare 

cu nevoile, cu încurcăturile 

sau cu afacerile sale. Fără nicio 

obligație și mai ales fără 

să aibă fonduri alocate pentru 

astfel de misiuni, Gabriela 

Dancău a făcut din consulatul 

de la Lyon și o instituție culturală 

care a pus în vitrină artiști, 

scriitori, muzicieni și pictori 

români, cu entuziasm, cu gust, 

și cu drag de creatorii care ne 

reprezintă în lume. Chapeau! 

Nu, nu e nici patetic, nici 

utopic, nici idealist. Distinsă, 

cu simplitate, elegantă, cu 

discreție, caldă și luminoasă, 

Gabriela Dancău este unul dintre 

oamenii aceia rari pentru 

care meseria de a fi la dispoziția 

românilor oriunde în lume, e 

chiar o profesiune de credință 

cu miez. Chapeau, Excelența 

Voastră, doamnă ambasador!» 

Ana Maria Olariu (Om 

de afaceri): Oameni de calibrul 

Gabrielei Dancău sunt 

o raritate! 

«În primul rând, Gabriela 

Dancău este unul dintre 

puținii diplomați de carieră 

profesioniști pe care Ministerul 

Afacerilor Externe din România 

îi are în cadrul instituției sale. 

Într-un sistem bolnav, plin de 

penali, șpăgari, „nepoate… și 

nepoți…”, majoritatea semi 

analfabeți, numiți pe criterii politice 

și bani grei în importante 

funcții de conducere în diverse 

domenii de activitate, oameni de 

calibrul Gabrielei Dancău sunt 

o raritate. Dacă prin unele ambasade 

și consulate din Europa 

au ajuns personaje precum 

cele de mai sus, care se complac 

să trăiască într-o permanentă 

vacanță pe bani publici, 

profesional fiind zero barat, în 

Franța, situația este diferită. 

Un exemplu demn de tot respectul 

este Gabriela Dancău care, 

prin propriile forțe, a reușit să 

transforme consulatul român de 

la Lyon într-o instituție pe care, 

noi o numim simplu: ACASĂ! 

Mult succes stimată doamnă 

ambasador! Cu siguranță, ne 

veți lipsi foarte mult!» 

Vasile Datcu (Scriitor): 

Am cunoscut mai mulți… 

„șoareci” decât oameni. 

«Trăiesc în Franța mai 

bine de 14 ani. Despre cei care 

s-au vânturat pe la consulatele 

și ambasadele românești 

din această splendidă țară, pot 

spune cu precizie că, am cunoscut 

mai mulți… „șoareci” 

decât oameni. 

În ceea ce o privește pe 

G abriela Dancău, consulul general 

român de la Lyon, cuvintele 

mele sunt de prisos! Și totuși, 

o voi descrie pentru voi, așa: 

modestie, bunătate, credință, 

omenie, simplitate, cinste, seriozitate 

maximă, frumusețe, 

sensibilitate, familist de rangul 

I, eleganță, puritate, profesionalism 

desăvârșit! Iată câteva 

slove pe care sunt convins că le 

veți înțelege sensul și măreția.» 

Acestea fiind spuse, sperăm 

ca noul ambasador care va reprezenta 

România în Spania, să 

fie tuturor românilor din această 

țară, un balsam pentru minte, 

inimă și suflet și un exemplu 

pentru demnitate și onoare. Din 

partea noastră, sincere felicitări, 

putere de muncă și, mult 

succes! 

*** 

Un material realizat și editat 

de către Kasandra Kalmann 

Năsăudean și Mihai Adrian 

Cristescu.

06 

MAI 

2016 

Comunitate 

Ziua Comunității 

Românești din Aragon 

În data de 23 aprilie a.c., 

Ambasada României la Madrid 

a fost prezentă, prin participarea 

domnului Ilie Bănică, 

prim colaborator, și a doamnei 

Magdalena Lungu, consilier 

diplomatic, la celebrarea 

Zilei Aragonului și a Zilei 

Comunității Românești din 

Aragon, urmare invitației transmise 

de către Asociația Acasă 

din Zaragoza. 

În prima parte a programului, 

reprezentanții 

Ambasadei împreună cu reprezentantul 

Consulatului 

României la Zaragoza, 

doamna Lucica Tudoran, și 

președinta Asociației Acasă, 

doamna Gabriela Mărginean, 

au participat la ceremonia 

organizată de către Guvernul 

Regional pentru marcarea Zilei 

Aragonului. 

În discursul o ficial, 

președintele Aragonului a 

susținut necesitatea reformării 

Constituției Spaniei în scopul 

susținerii competenței, a 

autoguvernării, a unui model 

îmbunătățit de finanțare regională, 

ce pot fi asigurate în 

cadrul unei structuri statale 

federale. 

În continuare, cei doi 

diplomați au participat la sărbătorirea 

Zilei Comunității 

Românești din Aragon, ce a 

avut loc în Parcul de distracții 

din Zaragoza. Domnul Ilie 

Bănică a felicitat Asociația 

Acasă și pe președinta 

acesteia, doamna Gabriela 

Mărginean, pentru inițiativa 

de a institui o zi a comunității 

românești din regiune și pentru 

demersurile pe care le-a 

făcut în ultimii trei ani pentru 

organizarea în condiții excelente 

a acestui eveniment de 

anvergură. 

În acest context, a transmis 

celor prezenți salutul 

ambasadorului României în 

Spania şi aprecierea pentru 

preocuparea Asociației Acasă 

de a populariza valorile spirituale 

românești și a le transmite 

noilor generații de români 

din Aragon, despărțite 

de mii de kilometri de spațiul 

cultural românesc, precum și 

speranța că această sărbătoare 

se va transforma într-un 

eveniment anual, de promovare 

a filonului românesc și a 

multiculturalismului în zona 

Aragonului. 

Un mesaj de susține și 

apreciere a fost transmis și 

din partea ICR, de către domnul 

Radu Băltășiu, director al 

Direcției Românii din Afara 

Granițelor, evenimentul cultural 

fiind finanțat parțial de 

ICR București. 

Programul artistic a fost 

susținut de vedete consacrate 

ale cântecului popular românesc 

(Dinu Iancu Sălăjanu, 

Petrică Mâțu Stoian, Margareta 

Clipa ș.a.). 

***

08 

MAI 

2016 

Comunitate 

MERCATROM BARCELONA 

La praznicul speranţei celei mari pe care ni-l aduce 

în case Sfânta Sărbătoare a Învierii, urăm multă 

sănătate, belşug şi fericire tuturor românilor din 

S pania, colaboratorilor şi beneficiarilor noştri! 

Paşte Fericit alături de cei dragi!

Juridic MAI 

2016 09 

Informații 

despre 

NIE 

pe înțelesul 

tuturor 

Doriţi să călătoriţi în Spania 

sau poate chiar să locuiţi pe 

teritoriul acestei țări şi aflați 

că este obligatoriu să dețineți 

NIE sau Certificat de Înregistrare. 

Unii spun că este nevoie 

să aveţi o TIE (Tarjeta de 

Identidad de Extranejro). Dar 

ce reprezintă, de fapt, fiecare 

dintre acești termeni? 

1) NIE (Número de 

Identificación de Extranjero 

– Număr de Identificare al 

Străinilor), este un număr 

personal, unic şi exclusiv, 

care se atribuie oricărui cetăţean 

străin ce are relaţii cu 

Spania. Aceste relaţii pot fi 

profesionale, economice sau 

sociale. Chiar şi cetăţenilor 

care intră în Spania în mod 

fraudulos, li se atribuie un 

NIE în momentul în care li 

se iniţiază un demers cu măsuri 

de sancţionare. 

Acest număr de identificare 

a străinilor NU te autorizează 

să locuieşti în Spania, 

dar este necesar pentru orice 

fel de formalităţi în această 

ţară, cum ar fi de exemplu: 

încheierea de tranzacţii financiare 

şi deschiderea unui cont 

bancar, cumpărarea unei maşini, 

constituirea unei afaceri, 

cumpărarea unei case, pentru a 

putea face declaraţia de venit 

sau chiar pentru a putea avea 

acces la sistemul de sănătate 

public spaniol. 

2) Ce este TIE ( Tarjeta 

de Identidad de Extranjeros 

– Cartea de Identitate a 

Străinilor)? TIE este un 

document plastificat, de mărimea 

unui carnet de conducere. 

Până acum câţiva ani, şi cetăţenii 

din Uniunea Europeană 

beneficiau de acest document 

TIE. În momentul actual, 

această carte de identitate li 

se acordă doar cetăţenilor 

extracomunitari aflaţi în situaţie 

legală în Spania. 

3) Ce se înţelege prin 

Certificado de Registro 

de Ciudadano de la Unión 

Europea ( Certificatul de 

Î nregistrare Personal)? 

Certificatul Personal este acel 

document verde (foaia verde) 

care dovedeşte rezidenţa în 

Spania a unui cetăţean comunitar 

pe o perioadă mai 

mare de nouăzeci de zile. 

Situația care ne interesează 

pe noi, ca cetăţeni români, 

este dobândirea acestui certificat 

personal sau foaia 

verde. Pentru a putea obţine 

acest certificat (foaia verde), 

trebuie îndeplinite anumite 

condiţii pe care majoritatea 

dintre noi nu le cunoaştem. 

În primul rând, şi în termen 

de până la trei luni de 

la intrarea în Spania, cetăţeanul 

român trebuie să 

solicite personal înregistrarea 

în R egistrul Central al 

Cetăţenilor Străini la Direcţia 

Generală de Poliţie din zona 

unde s-a stabilit, prezentând 

documentul de identitate 

românesc în vigoare şi 

Empadronamiento. Este important 

de ştiut că fiecare administraţie 

are propriile sale 

norme în sensul că, se poate 

cere programare pe internet 

sau personal, iar condiţiile de 

dobândire a certificatului pot 

varia de la o provincie la alta. 

În momentul depunerii 

cererii, vi se va elibera o 

hârtie albă A4, care conţine 

doar numărul de identificare 

a străinilor, adică: NIE. 

Din acel moment puteţi 

începe o activitate pe cont 

propriu sau lucrativă cu contract 

de muncă. 

În continuare vom explica 

fiecare caz în parte. 

În cazul în care veţi desfăşura 

o activitate lucrativă 

cu contract de muncă pe 

teritoriul spaniol, angajatorul 

trebuie să realizeze afilierea şi 

înscrierea la sistemul de securitate 

socială spaniol. După ce 

s-a înscris contractul de muncă, 

vă prezentaţi din nou la 

Poliţie cu contractul de muncă, 

cu comunicarea acestuia în 

sistemul de securitate socială 

şi cu taxa plătită. Abia atunci, 

veţi obţine mult doritul cer- 

tificat de înregistrare sau 

Foaia Verde! (NU expiră). 

În situaţia în care doriţi 

să efectuaţi o activitate 

pe cont propriu, cu numărul 

de NIE care vi s-a eliberat, 

trebuie să vă înscrieţi 

la A dministraţia F inanciară 

(Agencia Tributaria) ca plătitor 

de impozite pentru activităţi 

economice şi să solicitaţi 

înscrierea în Regimul Special 

al Lucrătorilor Autonomi 

la Trezoreria Generală a 

Securităţii Sociale. După ce 

aţi plătit trei luni de contribuţie 

ca lucrător autonom, vă 

prezentaţi iarăşi la Poliţie cu 

înscrierea în Regimul Special 

al Lucrătorilor Autonomi şi 

cu dovada plăţii celor trei luni 

de contribuţii. Cu toate aceste 

documente veţi dobândi certificatul 

de înregistrare personal, 

adică foaia verde. 

Pentru a solicita certifi - 

catul personal ca soţ/soţie de 

cetăţean comunitar rezident 

în Spania, trebuie să aveţi la 

dumneavoastră: documentul 

de identitate românesc în 

vigoare, certificatul de căsătorie 

actualizat, tradus şi cu 

Apostila de la Haga; actul de 

identitate, certificatul de înregistrare 

şi situaţia laborală 

(Informe de Vida Laboral) 

ale soţului/soţiei. 

În cazul minorilor este 

nevoie de certificatul de naş- 

tere tradus şi cu Apostila de 

la Haga, actul de identitate, 

certificatul de înregistrare şi 

situaţia laborală ale mamei/ 

tatălui. Dacă minorul s-a născut 

în Spania, livretul de familie 

este acceptat la Poliţie. 

Atunci când un cetăţean 

român, cu resurse materiale 

sufi ciente, doreşte să locuiască 

în Spania, i se va elibera 

certificatul personal după ce 

va face dovada veniturilor şi 

a unei asigurări medicale. 

Studenţii vor trebui să prezinte 

dovada înmatriculării 

la studii, cardul de sănătate 

european sau o asigurare medicală 

privată şi dovada resurselor 

materiale suficiente. 

Important! 

Ţineţi cont de faptul 

că numărul de identificare 

a străinilor – NIE – este 

un număr unic şi personal, 

cum am relatat la începutul 

acestui articol, şi îl veţi avea 

până în momentul când vi 

se va acorda naţionalitatea 

spaniolă, dacă o veţi solicita 

vreodată. 

Dacă aveţi orice fel de 

nelămurire în legătură cu 

aceste demersuri, vă puteţi 

adresa birourilor noastre – 

Efica Abogados – iar avocaţii 

noştri vă vor răspunde. 

Un material realizat de 

Nadia Irina Fundățeanu – 

Avocat (Valencia)

10 

MAI 

2016 

Puşa Roth - Bucureşti 

Scriitor, jurnalist, membru al 

Uniunii Scriitorilor din România 

,,Cartea, ce să ne mire? – 

este de citire, adică făcută să 

fie citită cu bucurie. Şi-n orice 

carte e loc de joacă şi pentru 

joc.” (Nina Cassian) 

Da, despre Nina Cassian 

voi povesti în această ediție 

a publicației „Occidentul 

Românesc”, pentru că ea a plecat 

dintre noi într-o zi de april, 

pe 15, în anul 2014, pentru că în 

anul 2007 ne-am cunoscut personal 

și am realizat un scenariu 

pe care l-am numit Discurs 

într-un ciorap, după volumul 

Confidenţe fictive, pentru că 

miercuri, 27 aprilie, ora 23.05, 

Teatrul Naţional Radiofonic a 

difuzat la România Actualități 

scenariul radiofonic Discurs 

într-un ciorap în regia artistică 

a lui Vasile Manta și 

în interpretarea actriței Ruxandra 

Sireteanu. Suficiente 

argumente ca să o readuc în 

memoria cititorilor noștri pe 

poeta, eseista, traducătoarea, 

scriitoarea Nina Cassian, al cărei 

nume de naștere este Renée 

Annie Cassian. 

Într-o zi a venit la Radio 

regretata actriță Ruxandra 

Sireteanu, a scos din poșetă volumul 

Confidenţe fictive și mi-a 

spus că ar vrea să realizez un 

scenariu pe care ea să-l interpreteze, 

mărturisindu-mi că e 

profund îndrăgostită de această 

carte și visează la un asemenea 

rol. Am hotărât că voi încerca, 

dar nu înainte de a vorbi cu autoarea, 

Nina Cassian. 

S-a întâmplat într-o după 

amiază de vară, când am întâlnit-o 

pe distinsa scriitoare. Am 

găsit-o într-un apartament din 

blocul unde odată era magazinul 

Eva, îmbrăcată simplu, 

într-o rochie lejeră de vară, 

toată numai zâmbet, fumând și 

având alături un pahar cu vodcă. 

M-a îmbiat, dar eu aveam 

nevoie de cap limpede ca să 

pot hotărî ce să fac cu cartea 

care se afla între noi. 

Nina mi-a dat libertatea să 

fac cum cred de cuviință, fiindcă 

era generoasă ca o ploaie 

frumoasă de vară. 

Nina Casian a început să-mi 

povestească despre America, 

despre New York, comparându-l 

cu Constanța, orașe porturi 

cu miros de apă, cu lumină 

multă. În timp ce vorbea, Nina 

Cassian se schimba și în fața 

mea am descoperit o femeie 

frumoasă, căreia i se citea pe 

față bucuria dialogului și a 

amintirilor ce prindeau culoarea 

poeziei. Nina nu mai avea 

vârstă, avea vârsta iubirii de 

viață, de frumos și poezie. 

Ne-am despărțit după un 

timp și ne-am mai ,,întâlnit” 

încă o dată la Radio, realizând 

un interviu cu o ocazie specială 

pentru ea: fusese invitată de 

radioul public suedez să recite 

o poezie la rubrica de la miezul 

zilei, o bucurie împărtășită 

de amândouă și probabil de 

ascultători. După ce s-a difuzat 

piesa, i-am trimis-o pe CD 

să o asculte. Generoasă, Nina 

Cassian a trimis această epistolă, 

pe care am să o reproduc. 

Emoționant mesaj de la po- 

eta care a povestit despre ea 

în Memoria ca zestre sau în 

numeroasele interviuri care 

i-au fost solicitate de-a lungul 

timpului. Iar ceea ce a dorit să 

se vadă dincolo de aparențe a 

lăsat în poezii. Fie ele în limba 

spargă, română sau engleză. 

În afară de dragostea pentru 

literatură, Ion Barbu, Marin 

Preda, Nicolae Breban, Al. I. 

Ştefănescu şi Vladimir Colin 

au mai avut în comun o mare 

dragoste în persoana Ninei 

Cassian. 

„Am avut două mari iubiri, 

Ioji şi Ali. Am avut două iubiri 

importante, Marin şi Slavomir, 

am avut şi două mici iubiri, 

Ad şi Bruno. N-ajunge pentru 

o viaţă? Ce mai pot aştepta 

acum?”, scria Nina Cassian 

în jurnalul său, Memoria ca 

zestre. 

Nina Cassian (Renée Annie 

Cassian, 27 noiembrie 1924, 

Galați–15 aprilie 2014, New 

York) s-a născut într-o familie 

de origine evreiască, tatăl, 

I. Cassian-Mătăsaru, era un 

traducător cunoscut. Se mută 

cu familia la Brașov, unde 

Nina Cassian intră la Liceul 

,, Principesa Ileana”, apoi la 

București, unde urmează cursurile 

,,Institutului Pompilian”. 

Frecventează cercuri intelectuale 

de stânga și intră la vârsta de 

Educaţie şi cultură 

16 ani în organizația Tineretului 

Comunist, aflată atunci în ilegalitate, 

visând „să mântui lumea 

de toate antagonismele fundamentale 

dintre sexe, rase, popoare, 

clase”. 

Primele încercări literare 

sunt încurajate de Tudor 

Arghezi și Ion Barbu, ultimul 

fiind chiar îndrăgostit de tânăra 

poetă. În perioada 1947– 

1948 a fost redactor la revista 

,,Rampa”. Din 1949 a fost 

redactor la revista ,,Urzica” și 

profesoară la Școala de Literatură 

și Critică Literară „Mihai 

Eminescu”. În februarie 1944, 

Renée Annie a debutat, în ziarul 

„Ecoul”, sub pseudonimul 

Maria Veniamin, cu traduceri 

din Georges Rodenbach și din 

Christian Morgenstern. 

În 1945 i-a apărut prima poezie, 

Am fost un poet decadent, 

în ziarul „România liberă”, iar 

în 1947, îi apare volumul de 

versuri suprarealiste La scara 

1/1. În urma unui atac ideologic 

lansat în ziarul ,,Scînteia” 

la adresa ei, începe să scrie 

treptat și poezie proletcultistă, 

însă din 1956 se întoarce la poezia 

autentică. 

Începe să scrie în paralel și 

literatură pentru copii, atrasă 

de posibilitățile estetice ale 

evadării în fantezie și candoare, 

precum și două volume de 

,,proză subiectivă”, la persoana 

întâi. Realizează traduceri din 

Shakespeare, Bertolt Brecht, 

Christian Morgenstern, Iannis 

Ritsos și Paul Celan. Publică 

peste 50 de cărți de poezie, 

eseuri și proză, și inventează 

o nouă limbă poetică, limba 

spargă. În anul 1969 i se acordă 

Premiul Uniunii Scriitorilor 

din România. În 1985 Nina 

Cassian călătorește în Statele 

Unite ca profesor invitat (visiting 

professor), cu o bursă 

Soros, pentru a susține un 

curs la New York University. 

După o lună află de arestarea 

și uciderea în închisoare a lui 

Gheorghe Ursu, unul din prietenii 

apropiați, în al cărui jurnal 

confiscat de Securitate era 

menționată. 

De teamă, ia hotărârea de 

a nu reveni în țară. Imediat, 

apartamentul său din România 

este confiscat, iar cărțile îi sunt 

interzise și retrase din biblioteci, 

până la căderea regimului 

Ceaușescu. În anul 1985 

Vladimir Tismăneanu o vizitează 

în apartamentul în care 

locuia în Greenwich Village, 

așa cum mărturisește într-un articol 

apărut în 17 aprilie 2014, 

la numai două zile de la plecarea 

ei spre alte dimensiuni. 

Un portret superb al acestei 

scriitoare, uimitoare prin 

dezinvoltură și temperament: 

,,Ființă de o mare sensibilitate, 

cu aer de sirenă seducătoare 

și ciută înspăimântată, 

semănând la chip (din profil) 

cu Dante, cu niște degete de-o 

eleganță ieșită din comun, neuitabile, 

având muzica-n sânge 

și poezia-n carnea trupului, cu 

o conversație îmbătătoare 

precum o șampanie de mare 

lux, consumatoare frenetică 

de vodkă și de țigări, cinică și 

ludică, romantică și melancolică, 

fragilă și crudă, gracilă 

și intransigentă, aceasta a 

fost Nina. Istoria literară o va 

reține ca iubita multor figuri 

celebre, răsfățată, adorată, înconjurată 

mereu de o curte de 

tineri admiratori. Primul ei soț 

a fost Vladimir (Jani) Colin. Al 

doilea, Al. I. (Ali) Ștefănescu. Al 

treilea și cel din urmă, Maurice 

Edwards. Traducătoare de geniu, 

asemeni tatălui ei. Brecht 

există ca poet în românește 

grație ei. La fel Christian 

Morgenstern. La fel Yannis 

Ritsos. A fost atacată feroce în 

anii stalinismului dezlănțuit, în 

primul rând de fostul coleg de 

ilegalitate comunistă, tartorul 

Uniunii Scriitorilor, Traian 

Șelmaru. A fost acuzată de formalism, 

intimism, avangardism 

și alte păcătoase «isme». Ceea 

ce păruse sublim se dovedea a 

fi scelerat. Din mirajul egalitar 

nu rămăsese decât realitatea 

cenzurii, a terorii, a jilțurilor 

pe care tronau satrapii realismului 

socialist… Îndrăgostită 

de expresionism, și-a trăit 

viața sub semnul maximei 

expresivități, în poezie, în muzică, 

în desen.” 

În anul 2003, Alex 

Ștefănescu publică în numărul 

13 din revista ,,România 

Nina Cassian 

„Ființă de o mare sensibilitate, 

cu aer de sirenă seducătoare 

și ciută înspăimântată” 

Literară” o cronică despre 

activitatea Ninei Cassian, realizând 

și un portret extrem de 

sugestiv al acestei autoare polivalente: 

,,În deceniul şapte, 

valorificând prompt, cu deja 

binecunoscuta ei mobilitate 

intelectuală, vaga libertate de 

care încep să se bucure scriitorii, 

se relansează ca poetă. 

Volumele de versuri din această 

perioadă – Spectacol în aer 

liber, 1961, S ărbătorile zilnice, 

1961, Să ne facem daruri, 

1963, Disciplina harfei, 1965, 

Destinele paralele, 1967, 

Ambitus, 1969, C ronofagie, 

1970 şi multe altele – fac parte 

dintr-un recital liric aproape 

neîntrerupt, care place tuturor, 

chiar dacă nu este – şi 

nici nu este considerat – o 

mare literatură. Este o perioadă 

în care Nina Cassian se 

manifestă exuberant, în mai 

multe domenii: traduce, cântă 

la pian, compune muzică, 

desenează, scrie proză şi piese 

pentru teatrul de păpuşi. 

În 1985 părăseşte România 

şi se stabileşte la New York, 

unde este în continuare activă 

ca poetă şi compozitoare. 

În 1993 revine pentru scurtă 

vreme la Bucureşti şi supraveghează 

tipărirea în bune 

condiţii a unei cuprinzătoare 

antologii din poezia şi proza 

sa, Cearta cu haosul, în colecţia 

« Biblioteca pentru toţi» a 

Editurii M inerva. Nina Cassian 

este cea mai atrăgătoare 

femeie urâtă din câte s-au 

afirmat în literatura română. 

Eugen B arbu, maliţios, i-a 

comparat înfăţişarea cu aceea 

a lui D ante. Poeta însăşi şi-a 

făcut un portret terifiant, de o 

violentă expresivitate, studiindu-se 

în oglindă cu o luciditate 

dusă până la cruzime, manifestare 

paradoxală a nesăţiosului 

ei narcisism: «,Mi-e dat acest 

obraz triunghiular, ciudat,/ 

această căpăţână de zahăr 

sau această/ figură pentru prora 

vapoarelor-pirat/ şi părul 

lung, lunar, pe ţeastă.» (Autoportret, 

din Disciplina harfei). 

Dumnezeu a înzestrat-o pe poetă, 

în compensaţie, cu o inteligenţă 

sclipitoare, cu multiple 

aptitudini (pentru literatură, 

muzică, desen), cu spirit ludic. 

Ea a folosit toate aceste daruri 

ca mijloace de seducţie, care 

s-au dovedit irezistibile. I-a 

cucerit pe bărbaţi, pe copii, şi 

chiar pe femei. Există până şi 

cazuri de antisemiţi care s-au 

declarat învinşi de farmecul 

ei. În prezent, la cei aproape 

80 de ani ai săi, acolo, la New 

York, unde se află, continuă 

să cucerească asistenţa, în 

orice împrejurare. Când participă 

la întâlniri organizate 

de C entrul Cultural Român 

din New York, se face imediat 

remarcată, prin modul paradoxal 

în care gândeşte, prin 

ironia ingenioasă, printr-o 

cochetărie agresivă şi totuşi 

de bun-gust. Dacă şi-ar fi concentrat 

întreaga capacitate de 

creaţie într-o singură direcţie, 

poeta ar fi ajuns departe. A 

preferat, însă, să-şi risipească 

generoasa înzestrare pentru a 

obţine succese de-o clipă. În 

plus, a fost dominată mereu 

de o luciditate care a făcut-o 

să analizeze fiecare emoţie, să 

o distrugă prin analiză şi să o 

reconstruiască. Poezia ei este 

plină de trăiri reconstituite. 

Elanurile afective au fost înlocuite 

de comentarii inteligente 

asupra lor. Spaimele obscure 

– de eseuri pe tema spaimelor 

obscure. Jocurile – de o exemplificare 

savantă a spiritului 

ludic.” 

În ultimii 30 de ani ai vieții, 

poeta Nina Cassian a trăit la 

New York, iar ,,proiectul major 

al vârstei și vieții” sale a 

fost scrierea memoriilor, 

oglindă a ,,anilor furați și 

dăruiți”, proiect ale cărui prime 

două volume, Memoria ca 

zestre, s-au bucurat de un ecou 

important în țară și de numeroase 

cronici. În anul 1994 i se 

decernează ,,Leul literar” de 

către New York Library. 

În 2005 lansează la I nstitutul 

Cultural Român din New York 

al treilea volum memorialistic, 

Memoria ca zestre. Cartea 

a III-a. Editura americană 

Norton îi propune editarea poemelor 

sale scrise în limba engleză 

în cadrul seriei , ,Selected 

Works”, o performanță pentru 

o poetă sosită din Estul 

Europei. Poemele sale au 

apărut în revistele americane 

,,The New Yorker”, ,, Atlantic 

Monthly”, ,,New England 

Review” și ,,American Poetry 

Review”.

Educaţie şi cultură MAI 

2016 11 

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

(continuare din numărul trecut) 

5. Substantivele comune 

(din nume proprii) folosite 

metaforic și care denumesc: 

• persoane, după tipuri mitologice 

sau literare: adonis 

(tânăr foarte frumos), babacloanța 

(femeie rea și urâtă), 

cațavencu (un demagog), 

donjuan (un seducător), harpagon 

(un zgârcit), mitică 

(bărbat superficial și neserios); 

„Într-o noapte tânărul 

Palama, voind să gonească pe 

donjuanul Bărbucică Catargiu 

de la ferestrele logodnicei lui, 

s-a pomenit cu un cuțit în pântece.” 

(GHICA, I., Scrisori către 

Vasile Alecsandri) 

• obiecte, după numele inventatorul 

lor sau după locul 

de proveniență: marghiloman 

(cafea turcească fiartă cu 

rom sau cu coniac), savarină 

(prăjitură); coniac (băutură), 

damasc (țesătură), havană 

(țigară de foi), olandă 

(țesătură); 

NOTĂ. Numele proprii folosite 

numai ocazional pentru 

a desemna obiecte precum 

cele specificare mai sus se 

scriu cu literă mare. 

„Se poate, d.e., să fie pus un 

Teniers alături de un R embrandt 

sau Tintoretto?” 

(DENSUȘIANU, O., Ideal 

și îndemnuri) 

• ființe mitice multiple 

(indiferent de mitologia din 

care provin): ciclop, elf, iele, 

muză, nimfă, parcă, rusalcă, 

satir, titan, trol; 

„O luptă crâncenă între titani, 

mută și încordată, iar 

sângele țâșnește pretutindeni 

până-n mari depărtări, până 

jos sub fereastră, pe toată întinderea 

de omăt.” 

(MIHĂESCU, Gib, Frigul) 

• profesii și funcții: deputat, 

ministru, prefect, premier, 

președinte, primar, prim-ministru, 

principe, rege, secretar 

de stat, senator; 

NOTĂ. Se scriu cu literă 

mică și numele domeniilor la 

care se referă funcțiile: ministrul 

de externe, ministrul 

afacerilor externe al..., dar 

numele oficiale complete se 

scriu cu literă mare. 

„Majestatea Sa Regele 

Mihai I al României s-a născut 

la 25 octombrie 1921, la 

Sinaia.” 

„Alocuţiunea Președintelui 

României, domnul Klaus 

I ohannis, la întâlnirea cu reprezentanţi 

ai minorității 

românești din Serbia” 

• sisteme economico-sociale 

(comunism, liberalism, 

feudalism, capitalism), epoci 

geologice (paleozoic, mezozoic, 

cretacic), perioade istorice 

relativ slab individualizate 

(paleolitic, neolitic, epoca 

bronzului, epoca modernă), 

războaie care nu au nume 

unice (războaiele balcanice, 

războaiele punice); 

NOTĂ: Denumirile epocilor 

sau evenimentelor istorice 

de importanță majoră 

se scriu cu literă mare: Evul 

Mediu, Renașterea, Secolul 

L uminilor; Primul Război 

Mondial etc. 

• varietăți de plante, soiuri 

de struguri și de vin, varietății 

de animale, produse alimentare 

etc.: capia, ionatan, varză 

nemțească; aligoté, cabernet, 

fetească merlot; angora, 

caniș, merinos, țurcană; camambert, 

șvaițer; 

NOTĂ. Pe etichete, numele 

unor produse se scriu cu literă 

mare. 

• substantivele cu sens generic 

care nu fac parte din 

numele propriu al entităților 

geografice și administrativ-teritoriale: 

aleea Valea 

Siretului, balta Călărași, băile 

Govora, bulevardul Carol, calea 

Floreasca, comuna Tudor 

Vladimirescu, fluviul Volga, 

insula Sfânta Elena, intrarea 

Popa Nan, județul Dolj, lacul 

Razelm, munții Carpați, orașul 

Sibiu, parcul Herăstrău, pasul 

Bran, peninsula Florida, piața 

1 Mai, republica Ucraina, 

râul Argeș, strada Cuțitul de 

Argint, strada Pictor Verona, 

șoseaua Mihai Bravul, vârful 

Ciucaș; 

NOTĂ. Pe tăblițele indicatoare 

alte străzilor, pe hărți 

etc., aceste substantive se 

scriu cu literă mare. De asemenea, 

se scriu cu literă mare 

când substantivele cu sens generic 

fac partea din respectivele 

denumiri: Calea Victoriei, 

Peninsula Iberică, Marea 

Neagră, Vârful cu Dor etc. 

• punctele cardinale est, răsărit, 

orient etc. 

NOTĂ. Când aceste substantive 

desemnează o regiune 

sau când fac parte din nume 

de locuri, se scriu cu literă 

mare: civilizația Occidentului, 

Europa Centrală și de Est, 

Mic îndreptar ortografic, 

ortoepic și de punctuație 

Scrierea cu literă mică (I) 

Orientul Mijlociu etc. 

6. Toate celelalte părți de 

vorbire din interiorul unei comunicări, 

inclusiv: 

a. adjectivele din sintagme 

care denumesc varietăți 

de plante și de animale: măr 

crețesc, cireșe pietroase; 

NOTĂ. Asemenea adjective 

se scriu însă cu literă mare 

când desemnează o rasă (și, 

dacă ar fi scrise cu literă mică, 

ar putea fi interpretate drept 

calificative oarecare). 

b. pronumele de politețe: 

dumneata, dumneavoastră; 

NOTĂ. Pronumele și 

locuțiunile de politețe maximă 

se scrie cu literă mare: 

Alteța Voastră, Domina Ta, 

Majestatea Voastră. 

Deseori, pronumele dumneavoastră 

(dv. / dvs.) se 

scrie, în diverse mesaje, cu 

literă mare, din voința expresă 

a autorului, deși norma nu 

cere acest lucru. 

c. cuvintele ajutătoare din 

componența unor nume proprii, 

și anume: 

i. articolul sau particulele 

din unele nume de persoane 

românești sau străine: Ludovic 

al XIV-lea, Ad al-Rahman, 

Ștefan cel Mare, Leonardo 

da Vinci, Charles de Gaulle, 

Andrea del Sarto, Joachim du 

Bellay, Abd el-Kader, Ludwig 

van Beethoven, Friedrich von 

Schiller; 

ii. articolele, prepozițiile, 

conjuncțiile din nume de 

aștri (Carul-Mare), de entități 

geografice și administrativteritoriale 

(America de Sud, 

Oceanul Înghețat de Nord, 

Regatul Unit al Marii Britanii 

și al Irlandei de Nord, Statele 

Unite ale Americii), instituții 

(Consiliul de Miniștri al..., 

Adunarea Națională a 

Republicii Franceze), sărbători 

(Ziua Internațională a 

Copilului); 

NOTĂ. În propoziție, elementele 

inițiale (cel de-)al, 

(cea de-)a din numărul de 

ordine al unor manifestări periodice 

se scriu cu literă mică: 

participanții la (cel de-)al XIlea 

Congres al PCR. 

7. În poezia modernă, primul 

cuvânt al fiecărui vers 

sau chiar titlul (în funcție de 

preferințele poetului). 

8. Abrevierile cuvintelor 

scrise în mod obișnuit cu literă 

mică: a.c. = anul curent, 

acad. = academician, -ă, art. 

= articol, dr. = doctor, d-ta = 

dumneata, l = lățime, lt. = locotenent, 

m = metru, prof. = 

profesor. 

NOTĂ. În unele abrevieri, litera 

mare este obligatorie, pentru 

că prescurtăm un nume propriu: 

î.H = înainte de Hristos, 

d.H. = după Hristos etc. 

9. Se pot scrie, ocazional, 

cu literă mică, unele cuvinte 

care, în mod obișnuit, se scriu 

cu literă mare, pentru a realiza 

un anumit efect stilistic 

(ceaușescu, pcr, abundente în 

presa postdecembristă) sau 

grafic (univers enciclopedic 

pe unele publicații ale editurii 

în cauză). 

10. Se scriu cu literă mică 

substantivele comune care 

denumesc popoare, zilele 

săptămânii și lunile anului și 

disciplinele de învățământ 

(care în unele limbi se scriu 

cu literă mare). (Deși DOOM 

consideră că nu mai este necesar 

să atragă atenția asupra 

acestei reguli, o menționăm 

totuși din cauza încălcărilor 

abundente observate în ultima 

vreme pe afișe, prezentări sau 

comunicări.) 

NOTĂ. Se scriu cu literă 

mare substantivele care intră în 

componența numelor unor sărbători 

sau în denumiri de instituții: 

Vinerea Mare, 1 Decembrie, 

Facultatea de Litere.

12 

MAI 

2016 

Români de succes 

Bihorul și gulașul la 

Mediterană 

Costa Blanca reprezintă 

tărâmul unde creșteau merele 

de aur ale lui Hercule, țărmul 

considerat de arabi raiul pe 

pământ, iar pentru scriitorii 

George Orwell și Ernest 

Hemingway, „Țărmul Alb” 

era o arenă în care istoria se 

situa la granița dintre faptele 

eroice și tragedie, când toreadorii 

sfidau moartea. 

„Coasta Albă” are multe 

de oferit vizitatorilor. De la 

zonele cosmopolitane și animate, 

până la zonele cu aer 

rural. Peisajul este extrem de 

variat și atrăgător: văi înverzite, 

livezi de portocali, livezi 

colorate și dealuri terasate. 

Stațiuni tradiționale precum 

Calpe, Moraira sau Jávea 

oferă condiții minunate pentru 

familiile aflate în vacanță, 

iar localitățile: Benissa, Altea 

și Teulada sunt renumite pentru 

vilele cu piscine, terase și 

grădini. 

Paella, sangria și Hemingway 

Multe lucruri ne duc cu 

gandul la Spania. De la 

dansurile flamenco, obiceiurile 

neobișnuite de corrida, 

răsfățuri culinare ca, paella 

sau sangria, muzica latină și cea de de operă (José Carreras 

și Montserrat Caballé), la 

picturile lui Pablo Picasso 

și ale lui Salvador Dalí, sau 

la clădirile faimoase precum 

Biserica Sagrada Familia 

din Barcelona sau Muzeul 

Guggenheim din Bilbao. 

Când ajungi în Spania, 

mai întâi îți dorești să guşti 

din bucatele specifice locului 

respectiv, căci doar vii de la 

drum, eşti înfometat şi însetat. 

Treaba cu setea se poate 

rezolva uşor pentru că, din 

nenumăratele băuturi, gazdele 

îţi recomandă să savurezi o 

„sangria” rece, preparat pe 

care îl poţi asemui cu britanicul 

punch. Conţinutul acestei 

băuturi este complex, are un 

gust răcoritor, dar şi înşelător, 

pentru că tăria lui te face să 

simţi pe propria-ţi piele cum e 

să ai „sangre caliente”. 

Cât despre mâncărurile 

tradiționale, cei din regiunea 

valenciană se vor mândri 

cu a lor paella, o mâncare 

savuroasă, pe bază de orez 

cu pui, carne de iepure sau 

fructe de mare. Se spune că, 

scriitorul american Ernest 

Hemingway ar fi mâncat 

pentru prima oară paella în 

acest loc şi s-ar fi îndrăgostit 

de această delicatesă, care 

merge minunat cu o bere 

rece sau cu un vin bun. 

Bihorul și, Benissa... 

În drumul nostru spre nordul 

Coastei Albe, la “vânătoare 

de români de primă 

pagină”, după Cartagena, 

Alicante, Benidorm și Calpe, 

următoarea destinație a fost, 

Benissa. De-a lungul Mării 

Mediterane, de la Calpe la 

Moraira, șoseaua șerpuită cu 

urcușuri și coborâșuri, ne-a 

dus cu gândul la Pasul Tihuța 

și Oituz. În clipa următoare 

am realizat însă că, suntem 

departe de acele locuri dragi 

datorită pensiunilor și vilelor 

impunătoare în stil maur care se 

desfășoară de-o parte și de alta 

a șoselei netedă ca-n palmă... 

La doar câteva minute de 

mers în drum spre Moraira, 

ne-am oprit la Restaurantul 

La Pinada Gulaș, situat întro 

minunată zonă de coastă, 

împrejmuită de pini verzi 

și copaci specifici zonei. 

Gazdele, Florica Ana și Alin 

Dumitru Marinău, originari 

din Bihor, ne-au întâmpinat 

cu multă ospitalitate dar și cu 

o vizibilă emoție și curiozitate. 

Încă de la intrare am remarcat 

specificul localului, 

datorită prezenței blidelor 

(farfurii) și a canceauălor 

(căni de sticlă), vechi de 

peste 100 de ani, provenite 

din zonele: Bihor, Mureș, 

Năsăud și Cluj, a sobei de 

teracotă adusă tocmai de la 

Oradea și multe alte obiecte 

realizate de meșteșugari care 

au făcut istorie în România. 

Răbdători să gustăm din 

Gulașul de Seghedin pregătit 

de Flori și Alin, am aflat că 

cei doi au sosit în Spania în 

urmă cu 11 ani. 

O bună bucată de vreme, au 

trecut și ei prin “foc și pară” 

precum toți imigranții, iar în 

momentul în care au considerat 

că a sosit timpul să nu 

mai lucreze la “stăpân” ci, 

doar pentru ei, au cumpărat de 

la un neamț stabilit în zonă, 

restaurantul, fără să-i schimbe 

denumirea și lista de meniuri. 

Ba, dimpotrivă! Au mai 

îmbunătățit lista, adăugând 

tot felul de specialități 

tradiționale românești: de 

la vestitele sărmăluțe cu 

mămăliguță și mititei, preparate 

servite în “covățele” de 

lemn, la ardei umpluți, ciorbă 

de burtă, mămăliguță cu 

brânză și smântănă și multe 

alte bunătățuri. 

Cu o experiență de peste 12 

ani ca ospătari la Băile Felix, 

Flori și Alin se gospodăresc 

singuri în restaurantul lor. 

Nu au angajați. Prepară, într-o 

curățenie și igienă desăvârșite, 

cele mai gustoase mâncăruri 

românești dar și internaționale 

și tot ei își servesc oaspeții 

care le trec pragul. Astfel că, 

pe tot parcursul anului, La 

Pinada Gulaș poposesc grupuri 

organizate de turiști sosiți 

din Germania, Belgia, Olanda, 

Anglia, Ungaria, sau localnici 

care servesc prânzul și cina în 

permanență la Flori și Alin. 

Americani, nemți, belgieni 

sau olandezi, stabiliți în Benissa, 

Altea sau Moraira, sunt 

înnebuniți după supa de gulaș 

servită la ceaun și după gulașul 

de vită cu găluști de casă. 

Clătitele sau strudelul cu 

mere completează prânzul gătit 

ca la mama acasă... În lunile 

călduroase de vară, în timp ce 

mititeii sfârâie pe grătar sau 

gulașul fierbe în ceaunul special 

amenajat afară, cei ce poposesc 

la restaurantul celor doi 

români, se pot răcori în piscina 

casei. Iar dacă ai rezervat la etaj 

și apartamentul amenajat pen- 

tru o familie de patru persoane, 

poți admira Marea Mediterană 

în toată splendoarea ei, în orice 

moment al zilei. Peisajul rustic 

extraordinar ce încadrează 

pensiunea-restaurant La 

Pinada Gulaș, decorurile 

tradiționale românești și felul 

calm și plăcut cu care povestesc 

Flori și Alin, îți creează 

o stare de liniște, pace și bună 

dispoziție. 

Gulașul, tradiție și modernism 

Se știe că, gulașul s-a născut 

în pustele Ungariei, în plin Ev 

Mediu, numele său fiind împrumutat 

de la păstorii de vite 

(“gulyás”), care-şi mânau turmele 

spre marile târguri din 

Moravia sau Viena. În popasurile 

lor, își pregăteau această 

mâncare consistentă, fiindu-le 

la îndemână principalele ingrediente. 

La sfârşitul secolului al 

XVIII-lea, gulașul a fost ridicat 

la rangul de preparat tradiţional 

unguresc. În timp, pe lângă 

reţeta de bază, au apărut şi altele, 

gulaşul depăşind de mult 

graniţele Ungariei. 

“Birkagulyás” este gulaşul 

din carne de berbec, iar cel 

ţigănesc “ciganygulyás” este 

un amestec inedit de legume 

şi diferite feluri de carne. 

În Italia se serveşte gulaş 

cu gnocchi ce are mai mult 

consistenţa unei tocane decât 

a unei supe. Călător prin 

S lovacia, la momente festive 

vei fi servit cu un anumit fel 

de gulaş, cu o consistenţă 

mai groasă decât a unei supe 

obişnuite, aşa cum era preparat 

de partizani în cel deal 

doilea război mondial. 

În ţările germanice, acelaşi 

gulaş se pregăteşte cu cârnaţi. 

La Pinada Gulaș, supa de 

gulaș pregătită de Flori și 

Alin Marinău (proprietarii 

de astăzi a rusticului restaurant-pensiune), 

se servește 

în ceaunele mici agățate pe 

suport de aluminiu sub care, 

o lumânare aprinsă menține 

cald gulașul pregătit ca în 

vechime. Cei care doresc, pot 

adăuga smântână de bivoliță 

trimisă pe calea aerului tocmai 

din mijlocul Bihorului. 

Pe lângă gulașul de pustă, 

Flori și Alin mai pregătesc 

gulașul de Keszeg cu carne de 

vită și găluști de casă, gulașul 

de Seghedin cu carne de porc 

și varză murată, mâncăruri 

atât de apreciate de oaspeți. 

Restaurantul La Pinada 

Gulaș din Benissa, este 

un mic univers, o picătură 

de culoare în turismul din 

Spania. Un loc unde îți dorești 

să ajungi în fiecare vară, 

un loc de pe coasta de est a 

Mediteranei unde poți avea 

privilegiul de a fi împlinit 

pe de-a-ntregul atunci când 

servești prânzul sau cina, în 

sensul că, poţi savura bucate 

extraordinare, în compania 

celor doi români care au știut 

cu atât de multă măiestrie să 

îmbine tradițiile și obiceiurile 

de acasă cu cele ale altor popoare. 

În compania unui apus 

sau a unui răsărit... de 5 stele! 

Poposind la Pinada Gulaș, 

nici mâncarea şi nici apusul 

nu le vei uita niciodată. Exact 

așa cum îşi doresc și bihorenii, 

Flori și Alin Marinău. Între 

timp, noi vă lăsăm să savurați 

în gând din gulașul de K eszeg 

cu carne de vită și găluști 

de casă și, ne continuăm 

drumul spre destinația noastră 

finală din acest început de 

toamnă: Barcelona. Pentru 

că, “vânătoarea de români 

de primă pagină din Spania” 

de care suntem tare mândri, 

continuă! 

***** 

“Bihorul și gulașul la 

Mediterană” - un material 

realizat și editat de 

către Kasandra Kalmann 

Năsăudean pentru ediția 

tipărită a lunii octombrie din 

anul 2011. 

Nota redacției OR: 

Protagoniștii articolului 

“B ihorul și gulașul la 

Mediterană” au fost 

nominalizați pentru secțiunea 

„Români de succes” din 

cadrul Campaniei „Noi 

susținem excelența!” 

– Ediția a II-a (2016 – 

2017), organizată de către 

Occidentul Românesc! 

*****

Români de valoare MAI 

2016 13 

Succesul este un… puzzle 

„Există cuvinte care îţi pot 

defini întreaga viaţă…”. Replica 

aceasta rostită în „Azilul” 

lui Gorki, nu se potriveşte 

decât acelora care au trăit tot 

timpul printre oameni, iar 

Maria Ligor - ambasadorul 

României în Spania, nu a 

stat nicidecum în singurătate: 

„Încercăm să venim cu solicitudine 

în întâmpinarea nevoilor 

românilor, să le oferim căldura 

teritoriului românesc pe care 

ambasada îl reprezintă şi să-i 

ajutăm să-şi păstreze tradiţiile 

şi identitatea românească. Noul 

statut european al României 

se răsfrânge pozitiv şi asupra 

românilor din Spania, prin 

identitatea comună de cetăţeni 

europeni şi satisfacţia că ţara 

în care s-au născut împărtăşeşte 

aceleaşi valori şi principii 

democratice cu cea în care s-au 

stabilit. Tot mai mulţi membri ai 

comunităţii româneşti sunt 

interesaţi să-şi înveţe copiii 

născuţi în Spania, propria lor 

limbă maternă. Ne preocupăm 

de permanenta îmbunătăţire şi 

diversificare a serviciilor consulare. 

Pe de altă parte, din ce în 

ce mai mulţi români participă la 

evenimentele culturale pe care 

le găzduim cu vernisarea unor 

expoziţii, prezentări şi vizionări 

de fi lme relevante pentru istoria 

şi cultura românească. 

În plus, contribuim la realizarea 

unor proiecte comune 

cu reprezentanţi ai 

comunităţii româneşti pentru 

promovarea imaginii României 

şi evidenţierea punctelor de 

confluenţă dintre cele două 

spaţii.” 

Cuvintele Mariei Ligor - 

om de o inteligenţă şi integritate 

morală impecabilă dar 

de o modestie de necrezut şi 

cu totul lipsită de îngâmfare - 

m-au cucerit încă de la primele 

mele interviuri cu Domnia 

Sa. În toate împrejurările, pe 

parcursul celor patru ani de 

activitate ca ambasador al 

României în Spania, Maria 

Ligor a rămas acelaşi om 

simplu, cumpănit şi nespus de 

binevoitor către oricine, fără 

deosebire de rang, numai să 

fi fost cineva de cinste şi de 

cuviinţă. Cei care o cunosc 

au reuşit cu siguranţă să-i 

remarce cunoştinţele lingvistice 

și umorul. Conversaţia 

sa este pe atât de variată pe 

cât de interesantă, iar documentarea 

în diverse domenii 

este admirabilă. Pasiunea nu-i 

întunecă niciodată gândirea. 

Pentru diplomatul de carieră 

Maria Ligor, totul este obiectiv. 

Singura sa armă fiind uneori… 

ironia. 

Munca de diplomat „nu se 

termină niciodată” 

Spre deosebire de unii 

colegi ai săi, ambasadorul 

României în Spania a considerat 

o datorie de conştiinţă 

faptul de a se familiariza şi cu 

spiritul deosebit, răsfrânt mai 

ales în literatura poporului în 

mijlocul căruia a fost trimisă 

ca reprezentant. Calitatea sa 

de adevărat ambasador cultural 

am surprins-o în declaraţiile 

şi conversaţiile pe care le-a 

purtat cu personalităţi de 

cultură din Spania la diverse 

evenimente culturale: „Femeile 

din România sunt la fel 

de talentate, educate şi motivate 

ca şi cele din Spania. 

Şi la nivel de principii, legile 

noastre sunt comparabile, 

consacrând egalitatea de 

oportunităţi şi necesitatea 

sancţionării tuturor formelor 

de discriminare. Diferenţele, 

în avantajul evident al femeilor 

din Spania în raport 

cu cele din România, apar 

în aplicarea concretă a acestor 

standarde ale egalităţii, 

instituţional, şi în viaţa de 

zi cu zi. Astfel, în timp ce în 

societatea spaniolă paritatea 

între femei şi bărbaţi există la 

nivelul executivului şi parlamentului, 

precum şi asumarea 

egală a sarcinilor în familie 

sunt deja o realitate, la noi, 

toate acestea sunt încă… 

aspiraţii.” 

Maria Ligor a urcat o treaptă 

unde diplomaţia nu mai este 

un sport, o treaptă unde nici 

înfumurarea mondenă, nici 

încrezuta viclenie de a spune 

alta decât ce cugeţi, nu îşi au 

locul. Aş putea spune că 

a urcat pe un podium unde 

diplomaţia este o îndeletnicire 

mult prea serioasă, în care eşti 

ţinut să-ţi măsori patriotismul 

după cele mai înalte criterii 

statornice şi, dincolo de 

orice tranzacţii politice, să fii 

tălmaciul întregului tău neam. 

Viaţa de zi cu zi a ambasadorului 

României în Spania 

este o combinaţie între munca 

de birou şi cea de teren, o 

activitate socială intensă 

presărată cu multă răbdare, 

profesionalism şi spirit de 

echipă. Rezumând toate acestea, 

munca sa de diplomat 

„nu se termină niciodată…”. 

Ba se mai poate adăuga şi 

altă muncă. Aceea de a fi 

mamă, familia fiind la fel de 

importantă precum succesul 

în carieră. „Familia este deosebit 

de importantă pentru 

mine. Beneficiez, de asemenea 

de viaţa culturală bogată 

a capitalei spaniole, mergând 

cu regularitate la concerte 

şi spectacole de operă şi teatru. 

Decoraţiunile interioare 

sunt un alt domeniu care mă 

interesează în mod special 

şi acest hobby m-a ajutat în 

eforturile de reamenajare şi 

redecorare ale ambasadei”. 

Maria Ligor impresionează 

şi prin felul în care înţelege 

să facă diplomaţie. Domnia 

Sa porneşte de la axioma că 

nu poţi cere altui stat să subordoneze 

propriile lui interese, 

intereselor unui alt stat. 

De aceea, în chestiunile mici 

ca şi în cele mari, metoda sa 

este aceea de a interesa pe interlocutorul 

său prin valoarea 

informaţiilor, prin varietatea 

cunoştinţelor dobândite prin 

muncă şi experienţă. 

Dacă nu te consideri infailibil 

şi atotştiutor, diplomaţia 

te poate cizela, îmblânzi, 

împăca eficient cu formele 

de protocol şi cu formulele 

de convenienţă. Pentru 

unii, diplomaţia se reduce la 

aparenţe salvate doar prin 

vestimentaţie sau la abilitatea 

de a pronunţa cât mai afectat 

cuvintele uneia ori alteia 

dintre limbile străine. Pentru 

Maria Ligor diplomaţia 

înseamnă o permanentă 

competiţie în descifrarea 

esenţelor şi adecvarea la realitatea 

înconjurătoare în avantajul 

propriei ţări, al eficienţei 

promovării intereselor ei. 

Pentru cei dinafară, 

diplomaţia înseamnă, probabil, 

mai degrabă prefăcătorie 

şi privilegii, dar cei care 

lucrează în acest domeniu ştiu 

că această profesie presupune 

disciplină, seriozitate, corectitudine 

și multe sacrificii. 

O femeie de succes poate 

fi oricine care posedă calităţi 

legate de inovaţie, disciplină 

proprie, echilibru, dedicare 

pentru lucruri bine făcute, 

care nu se teme de nou şi 

căreia îi place provocarea 

autodepăşirii. 

„Românul”, ce cuvânt 

minunat! 

M-am întrebat adesea dacă 

în România contemporană 

noţiunea de carieră publică 

are cu adevărat sens. Dacă 

ideea unui angajament durabil 

în serviciul public, într-o 

instituţie a guvernării locale 

sau centrale poate avea vreun 

grad de atractivitate pentru cei 

mai buni dintre absolvenţii 

universităţilor de azi. Dacă, în 

fapt, într-o instituţie publică 

nu eşuează doar inteligenţele 

prudente, vocaţiile mediocre, 

talentele incerte. 

Ce lipseşte României pentru 

a avea o funcţionărime demnă, 

măcar de exigenţele întăririi 

capacităţii instituţionale despre 

care se vorbeşte pe bună 

dreptate atât de des? Întâi de 

toate, probabil, instituţii care, 

prin transparenţă şi politeţe să 

facă zilnic proba că s-au eliberat 

de ereditatea toxică a comunismului. 

În al doilea rând, 

o cultură a serviciului public 

al cărui rol ar fi multiplu: a încuraja 

vocaţiile germinale, a 

legitima opţiunile formate, a 

premia competenţele şi a expune 

public meritele indubitabile. 

În al treilea şi, poate, 

cel mai important, exemple 

stimulante de funcţionari 

publici. 

După parerea mea, în 

România de astăzi sunt încă 

puţine instituţiile interesate 

pentru un absolvent cultivat, 

inteligent şi ambiţios. 

Instituţiile educaţionale ar 

trebui să promită credibil 

perspective de valorizare 

morală şi de progres profesional 

unui tânăr cumsecade 

şi talentat. Experienţa 

jurnalistică ne-a dovedit totuşi 

că Ministerul de Externe este 

o asemenea instituţie şi că, 

plecând de la el, reabilitarea 

prestigiului serviciului public 

ar putea dobândi consistenţă 

(…). 

***** 

Succesul este un… puzzle, 

un material realizat și editat 

de către Kasandra Kalmann 

Năsăudean pentru ediția 

tipărită cu numărul aniversar 

100, al publicației în 

limba română Gândacul de 

Colorado din Statele Unite, 

la data de 22 aprilie 2010. 

Online, poate fi lecturat și 

aici: 

www.gandaculdecolorado. 

com/succesul-este-un-puzzle/ 

Nota redacției OR: 

Maria Ligor a fost nominalizată 

pentru secțiunea 

„ Români de valoare” din 

cadrul Campaniei „Noi 

susținem excelența!” – Ediția a 

II-a (2016 – 2017), organizată 

de către Occidentul Românesc! 

Maria Ligor este diplomat 

de carieră din ianuarie 

1996. Din 30 mai 2013 a 

preluat postul de ambasador 

al României în Canada. 

În perioada iulie 2006 - august 

2011, a fost ambasador al 

României în Regatul Spaniei. 

Maria Ligor a deţinut în 

aceeaşi perioadă şi calitatea 

de Reprezentant Permanent pe 

lângă Organizaţia Mondială 

a Turismului, România devenind 

în 2010, vicepreşedinte 

al Consiliului Executiv al 

acestei organizaţii. 

FOTO: Conferirea Ordinului 

Isabela Catolica, în rang de 

Mare Cruce, fostului ambasador 

al României la Madrid - 

Maria Ligor. 

Locația: 08/03/2012 - 

A mbasada Spaniei la Bucureşti 

Autor: MAE

14 

MAI 

2016 

Paşte Fericit 

CARMANGERIA ROMÂNEASCĂ 

Fie ca Sărbătorile de Paşte din acest an 

să aducă tuturor românilor din Spania 

precum şi familiilor acestora, 

numai bucurii, sănătate, 

linişte sufletească, putere de muncă şi 

împlinirea dorinţelor de mai bine!

“Donează din inimă” 

Acțiune voluntară de donare de sânge în 

Parohia “Sfinții Mărturisitori” din Valdemoro 

Comunitate MAI 

2016 15 

Cu binecuvântarea 

Preasfințitului Părinte T imotei, 

al Episcopiei Ortodoxe Române 

a Spaniei și Portugaliei, în 

cadrul campaniei „Donează 

din inimă”, inițiată la nivel 

eparhial, în data de 24 aprilie 

2016 a avut loc în Parohia 

Ortodoxă Română Sfinții 

Mărturisitori Valdemoro o 

acțiune voluntară de donare 

de sânge. 

În baza unui Parteneriat de 

Colaborare încheiat în prealabil 

cu Cruz Roja Española 

(Madrid), un autobuz special 

însoțit de personal medical 

de specialitate a fost prezent 

la Praznicul Floriilor în fața 

lăcașului de cult (C. Marte 

76) între orele 09.00 -14. 00. 

Astfel, în jur de 50 de persoane 

au donat sânge, înainte 

de a participa la Sfânta 

Liturghie, sau o parte dintre ei, 

la finalul acesteia. Înțelegând 

pe deplin semnificația acestui 

gest filantropic, realizat în 

pragul Săptămânii celei Mari, 

credincioșii parohiei au dat 

dovadă de multă receptivitate 

și implicare civică. 

Acțiunea a fost coordonată 

de doamna Ileana Daniela 

Moldovan, președinta 

Asociației ”ARMONIA” 

din Valdemoro, beneficiind 

de sprijinul mediatic al 

Primăriei Valdemoro și de 

suportul logistic al Poliției 

Municipale. 

Potrivit doamnei Elena 

Fernández Gómez din cadrul 

Departamentului de 

Promovare, Comunicare și 

Imagine al Crucii Roșii, activitatea 

a fost încununată de 

succes, participând și câțiva 

donatori spanioli care locuiesc 

în apropiere. 

Având în vedere fluxul 

mare de donatori, cu mult 

peste așteptări, pentru următoarea 

acțiune de donare, se 

va avea în vedere prezența 

în teritoriu a două microbuze 

ale Crucii Roșii. 

Transmite: Pr. Dorin Sas - 

Valdemoro (Madrid) 

*** 

San Pedro del Pinatar: 

Cu alai de flori pe masă și 

cu mare dor de “Acasă” 

vechi proverb românesc: Sângele 

apă nu se face! 

Vă dorim tuturor o primăvară 

frumoasă, cu bucurii, cu 

pace și liniște în suflete! Paște 

fericit! 

Profesor - Ionela Dojană 

San Pedro del Pinatar ( Murcia) 

*** 

Este primăvară! Parfumul 

florilor și ciripitul păsărilor 

ne fac mai veseli, mai plini 

de poftă de viață, îmbiindu-ne 

totodată și la visare, la dor de 

ceva, la dor de ai noștri, la dor 

de Acasă! 

Primăvară aduce cu ea și 

multe sărbători pe care le trăim 

occidental sau tradițional. 

Elevii de la cursul opțional 

de Limbă, Cultură și Civilizație 

Românească din San Pedro 

del Pinatar, Regiunea Murcia, 

au participat cu bucurie și 

mândrie la câteva dintre 

aceste sărbători, printre care 

menționăm: 

- Ziua de 1 Martie – prin 

confecționarea de mărțișoare 

și dăruirea lor persoanelor 

dragi; 

- Ziua Mamei – prin realizarea 

unei serbări în cinstea 

celei mai iubite ființe din viața 

noastră, realizând floricele și 

felicitări, recitând poezii și 

cântând; 

- Atelier de creare de poezii 

și de traduceri a unor legende 

românești - elevii de 

liceu; 

- Atelier de vopsit ouă – 

activitate specifică sărbătorii 

de Paște. 

Fiecare sărbătoare își are 

farmecul ei aparte, o trăim cu 

intensitatea specifică momentului 

respectiv, însă copiii o 

percep într-un mod deosebit 

în sufletele lor curate. 

Putem păstra, transmite și 

populariza aceste obiceiuri 

din străbuni chiar și aici, pe 

meleaguri mediteraneene, 

arătând că legăturile noastre 

cu Țara sunt puternice și de 

netăgăduit, cum spune și un

16 

MAI 

2016 


Firma de coletărie 

NELU BÂRSAN 

Praznicul cel mai luminat al creştinătăţii să aducă 

tuturor românilor ce trăiesc în Spania, 

cât mai multe bucurii, sănătate, linişte şi pace sufletească, 

iar această sărbătoare, prin lumina ei, 

să dăruiască tuturor, tot binele din lume! 

Paşte Fericit şi Hristos a Înviat!

Pagina copiilor MAI 

2016 17 

Peter Pan* 

Peter Pan? Ştii cine este? 

„E personajul din poveste, 

Toată lumea îl iubeşte. 

El, năstruşnicul băiat, 

Râde, cântă minunat. 

Poate că ademenit de zâne 

A zburat noaptea... În fine, 

Nici n-a mai crescut, vezi bine!” 

* Peter Pan este un personaj literar creat 

de scriitorul britanic James Barrie.. 

Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad 

România 

Bucuria 

l ecturii 

Bibliotecarul 

Biblioteca-i primitoare, 

Iar un permis de intrare 

Bibliotecaru-ţi întocmeşte 

La cererea ta, fireşte! 

Informaţia o găseşti 

Ori de câte ori doreşti; 

Te ajută fişierul, 

El dezleagă tot misterul: 

Cartea care e dorită 

Are-o fişă explicită. 

„Rămân eu să te ajut; 

Uite-un formular de împrumut!” 

La braţ cu cartea pleci. N-o ţine mult! 

Peripeţiile Alicei* 

Pentru iubitorii de lectură 

Eu recomand o carte de-aventură. 

Ridicolă poate părea fetiţa asta, 

Iar şi iar dă peste ea năpasta! 

Pentru cine însă-i obişnuit să exploreze 

Ea este temerara, menită să cuteze. 

Ţinând cont că-i doar de-o şchioapă, 

Idei are din plin: cum face să treacă 

Iute de uşiţa cea scundă? Bea şi mănâncă 

Lacom de tot! Nu se gândise cum că 

E mult mai bine să fii cumpătat! 

Aşa că, mai întâi, s-a tot micşorat; 

La urmă, a crescut cât un copac înalt, 

Iar evantaiul iepurelui pare 

Cu-adevărat soluţia salvatoare! 

Ei! Nu e chiar aşa! N-ai de ales, 

Ia cartea şi citeşte! Mult succes! 

* Alice este un personaj creat de scriitorul britanic 

Lewis Carroll, autorul volumului „Alice 

în Ţara Minunilor”. 

Soluţiile careurilor din numărul trecut: 

Textul „Pinocchio” Careul „ Marionetă”: 

1. Minte; 2. Zâna; 3. Roman; 4. Prietenii; 5. O; 6. Nasu; 7. Ocroteşte; 8. Întâmplări; 9. Vrajă. 

Verticala AB: Marionetă 

Textul „Micul Prinţ”, Careul „Prietenie”: 

1. Planeta; 2. Apere; 3. Baobabi; 4. Cresc; 5. Aviator; 6. Desenează; 7. Trandafir; 8. Oaie; 9. Cutie. 

Verticala AB: Prietenie 

Invitaţie la scris 

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele descoperite pe 

verticala AB a fiecărui careu. 

Grădina ............................................................ În Ţara .................................................................. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

A 

B 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

A 

B 

(Peter Pan) 

1. A zburat noaptea? În ........................................................ 

2. ............................................................ Pan? Ştii cine este? 

3. E ..................................................................... din poveste 

4. Toată .................................................................. îl iubeşte 

5. Poate că ademenit de ........................................................ 

6. Nici n-a mai ....................................................., vezi bine! 

7. El, năstruşnicul .................................................................. 

8. Râde, cântă ......................................................................... 

9. El, ............................................................................... băiat 

(Peripeţiile Alicei) 

1. Eu ....................................................... o carte de-aventură 

2. Pentru ................................................................ de lectură 

3. Iar şi iar dă peste ea ........................................................... 

4. Iar ................................................................ iepurelui pare 

5. Pentru cine însă-i ........................................... să exploreze 

6. ......................................................... poate părea fetiţa asta 

7. Pentru cine însă-i obişnuit să .............................................. 

8. ...................................................... de tot! Nu se gândise că 

9. Cu-adevărat soluţia ............................................................. 

NB: Păstraţi pagina, deoarece în numărul următor veţi putea verifica soluţiile jocurilor.

18 

MAI 

2016 

Zoe Stoleru Martí 

Ingeniero geógrafo - Valencia 

Naturaleza 

Rumanía es un país con paisajes 

naturales espléndidos, 

llenos de riqueza y de una gran 

belleza, visitados todos los 

años por miles de visitantes, 

que llegan atraídos por la Costa 

del Mar Negro, la Cuenca del 

Danubio o los Cárpatos. 

Los Cárpatos 

Los Cárpatos se extienden 

por todo el país, desde la frontera 

con Ucrania, al norte, hasta 

el Valle del Danubio, al suroeste 

-los Cárpatos del Sur se conocen 

como los Alpes de Transilvaniahasta 

el oeste. Cada zona conforma 

un paisaje diferente en 

razón de la gran variedad de terreno: 

glaciar, kárstico y volcánico. 

Los Cárpatos son pues un 

destino ideal para realizar actividades 

al aire libre: escalada, 

montañismo, ciclismo, senderismo… 

Y, además, allí se encuentran 

algunas de las estaciones de esquí 

más populares de Rumanía, 

como son: Poiana Basov, 

Predeal, Sinaia, Dornei Vatra, 

Balea Lake y Paltinis. Destacan 

también las profundas gargantas 

y los desfiladeros que ocultan 

la mayor red de galerías 

subterráneas de Europa: 11000 

grutas, muchas de ellas habitadas 

por grandes poblaciones de 

murciélagos. 

Las Montañas Bucegi situadas 

en el centro del país, 

forman parte de los Alpes de 

los Cárpatos, en Transilvania 

y son de gran interés turístico. 

En esta zona se encuentra 

el Valle Prahoba, figuras 

como las Esfinge o Babele, 

el Pico Omu -la cota más 

alta- y el Pico Baciului. 

Ríos en Rumanía 

El 98% de los ríos rumanos 

nacen en los Cárpatos y son 

afluentes del principal, que 

es el Danubio, el segundo río 

más largo de Europa, cuyas 

aguas recorren 2900 por el sur 

de Rumanía, Hungria, Serbia 

y Bulgaria. Destacan las espectaculares 

Gargantas de la 

Puerta de Hierro, entre Serbia y 

Rumanía. Muchos turistas deciden 

hacer la ruta de Cruceros 

por el Danubio, lo que les 

permite conocer estos países 

desde otro punto de vista -más 

información en Cruceros por 

Rumanía-. 

El puerto principal del 

Danubio, tanto para el comercio 

como para el Turismo, es 

el de Constanza; y otros puertos 

fluviales importantes 

son: Tulcea, Galati, Calarasi, 

Drobeta y Giurgiu -el más cercano 

a Bucarest-. Por otra parte, 

los principales ríos de Rumanía 

son: Mures, Prut, Olt, Siret, 

Lalomita, Somes y Arges. 

El Delta del Danubio 

Declarado Reserva de la 

Biosfera por la UNESCO, el 

Delta del Danubio es un área 

triangular formada por pantanos, 

islas flotantes y bancos de 

arena; un humedal protegido de 

4800 kilómetros cuadrados, hábitat 

de especies raras de plantas 

y animales. 

El Delta del Danubio está 

compuesto por una intrincada red 

de vías fluviales y lagos repartidos 

entre tres canales: C hilia, 

Sulna y Sfântu Gheorghe. Los 

turistas pueden visitar los sitios 

históricos, dar una vuelta en un 

un barco tradicional o en canoa 

por las múltiples vías de agua, 

visitar los viñedos que datan del 

Imperio Romano, o disfrutar de 

algunos de los mejores caviares 

del mundo: el esturión beluga 

del Mar Negro. 

El Mar Negro 

El Mar Negro se extiende a 

lo largo de 241 kilómetros de 

la costa rumana. El clima cálido, 

las amplias playas de arena 

y los centros turísticos, así 

como el hermoso patrimonio 

monumental y los restos de la 

antigua cultura griega, sin olvi- 

dar los viñedos, atraen a turistas 

de todo el país de mayo a septiembre 

que eligen la costa del 

Mar Negro como destino de 

vacaciones. 

Por otra parte, esta zona atrae 

también un turismo atraído por 

la Talasoterapia, puesto que se 

considera que las aguas del Mar 

Negro son benéficas para las 

enfermedades reumáticas, artríticas 

y del sistema nervioso. Incluso 

hay spas especializados en 

baños de barro y en tratamientos 

de rejuvenecimiento. 

Cruceros por el Danubio 

en Rumanía 

Español 

Rumanía es un país 

con paisajes naturales 

Lagos 

Rumanía es un país de lagos: 

en total hay alrededor de 3500, 

la mayoría pequeños o medianos, 

y las más grandes son las 

lagunas y los lagos en la costa 

del Mar Negro, como Razim y 

Sinoe, o los lagos a lo largo de 

la orilla del Danubio (Oltina y 

Brates). Los lagos glaciares que 

se encuentran en los Cárpatos 

se formaron al final de la última 

Edad de Hielo, y son pequeños 

pero espectaculares, por lo que 

vale la pena visitarlos. 

espléndidos 

Los cruceros fluviales 

se han desarrollado mucho 

en los últimos años. 

Rumanía es un país relativamente 

desconocido, y 

más lo son sus rutas fluviales. 

En la actualidad varias 

compañías ofrecen cruceros 

fluviales que unen el Mar 

N egro con el Rin, desde 

C onstanza hasta Estrasburgo 

en Francia. Otros cruceros 

Es el caso del Lago Z anoaga, 

el más profundo el país, el 

Bucura, el más grande -situados 

ambos en las montañas 

de Retezat-, o los lagos Balea, 

Capra, Caltun y Podragu, 

situados en los Cárpatos de 

T ransilvania -conocidos como 

los Alpes de Transilvania-. 

El Lago Santa Ana, que 

se encuentra en el Macizo 

Ciomatu Mare, es es único lago 

volcánico de Rumanía y sus 

aguas proceden de la lluvia por 

lo que sus aguas son muy puras. 

Y el Lago Red, situado en 

el Macizo Hasmas, cerca de las 

Gargantas Bicaz, es único por 

su forma y por su paisaje. 

Flora y Fauna 

Rumanía es un país con 

una diversidad de flora y fauna 

increíble, debido al relieve 

variado y al clima. Posee más 

de 3700 especies de plantas y 

33000 especies animales. Los 

bosques se componen sobre 

todo de robles, hayas, arces, 

tilos, olmos y fresnos, mientras 

que un 29% son coníferas. 

se circunscriben a la parte 

central del Danubio, entre 

Viena, Budapest, Bratislava, 

Belgrado y Tulcea. 

Estos cruceros se realizan 

en barcos con todas las comodidades, 

pero al mismo tiempo 

poseen un tamaño más humano, 

que permite a los visitantes 

disfrutar plenamente de la 

travesía. Al ser los buques de 

menor tamaño, las actividades 

dentro de los mismos se reducen 

para dar mayor mayor 

importancia a las escalas, siempre 

preciosas. 

Los cruceros además de 

Rumanía, recorren Hungría, 

Serbia, Eslovaquia, Austria, 

Alemania y Francia, todo un 

recorrido por el centro de Europa. 

Mitteleuropa se abre para 

todos los viajeros que quieran 

conocer esta zona delcontinente, 

tan rica en historia, tradiciones, 

gastronomía y música.

Semana Santa en 

Rumanía 

La Semana Santa o P ascua 

en Rumanía se celebra en 

fechas diferentes a la de los 

países con tradición católica. 

Esto se debe a que la iglesia 

ortodoxa rumana se rige por 

el calendario juliano en vez 

de por el gregoriano. Conviene 

tenerlo presente ya que si 

queremos acudir a las fiestas 

y tradiciones más importantes 

hay que adaptar las vacaciones 

para coincidir durante su 

celebración. 

Algunas de las peculiari- dades son la vigilia negra, que 

acontece el sábado de pascua 

cuando los rumanos creyentes 

hacen ayuno hasta la puesta 

de sol. Cuando llega la noche 

acuden a las iglesias con 

velas para escuchar la misa. 

A las doce el sacerdote enciende 

las velas de los fieles 

que vuelven a sus casas iluminando 

las calles con ellas. 

En este momento empieza la 

parte festiva, chocando los 

huevos como si fuesen copas 

de champán y deseando una 

feliz pascua al grito de “Paște 

fericit”. 

Durante estos días es frecuente 

verlos saludando con 

la exclamación “Hristos a 

Înviat!” (¡Cristo ha resucitado!) 

y la respuesta “ Adevărat 

a Înviat” (¡Cierto que ha resucitado!). 

Al día siguiente 

se prepara un gran banquete 

donde no puede faltar el cordero. 

Las iglesias se abarrotan 

durante la pascua aún hoy en 

día, y es que las tradiciones 

y la religiosidad aún son masivas 

en Rumanía, especialmente 

en las zonas rurales y 

entre la gente de más edad. 

Según la fe ortodoxa estos 

días se perdonan los pecados 

y se celebra la resurrección, 

vivida como una fiesta especial 

donde se estrena ropa, se 

limpia la casa y se decoran 

los huevos típicos de Pascua, 

“Ouălor Încondeiate” en 

rumano, que incluso tienen 

Español MAI 

2016 19 

un museo en la ciudad de 

Suceava. 

Los huevos son un símbolo 

importante de la Semana 

Santa en Rumanía, y guardan 

relación con la fertilidad que 

ya en muchas tradiciones paganas 

formaba parte de la llegada 

de la primavera. El jueves 

antes de la Resurrección, 

sobre todo en Bucarest algunos 

huevos se pintan completamente 

de rojo conmemorando 

los huevos que se tiñeron 

de sangre cuando la Virgen 

María fue al Monte Calvario a 

los pies de su hijo crucificado. 

En otras zonas de Rumanía 

son más tradicionales y siguen 

patrones más clásicos adscritos 

desde hace siglos a dichas 

regiones, como Bucovina (los 

más célebres y apreciados), 

Suceava o Maramureș. Algunos 

de los símbolos empleados 

son cruces, soles, lunas, 

flores o animales, pintados 

con colores muy vivos. 

Un momento divertido es 

la denominada batalla de los 

huevos en la que compiten 

los adversarios con sus huevos 

cocidos. Al chocarlos el 

que tiene la cáscara más frágil 

debe comerse los huevos de 

su oponente. 

Gastronómicamente la 

Semana Santa se enriquece 

con la presencia de los “cozonac”, 

una especie de bizcocho 

que tiene en el interior pasas, 

cacao o nueces. Otro postre 

típico es el “pască cu brânză”, 

un roscón empanado y dulce 

con forma de corona llamado. 

Piatra Neamt 

La “Sinaia Moldava” 

La “Sinaia Moldava”, la dad de Piatra Neamt, también 

ciuconocida 

como la “perla moldava” 

por su rica arquitectura 

es un puente entre las regiones 

de Bucovina y Transilvania. La 

mayoría de los edificios significativos 

estuvieron auspiciados 

por obra de Esteban el Grande, 

el monarca que reinó entre el 

1457 y 1504. 

Capital del distrito de Neamt, 

el clima suave es uno de los 

hechos que anima a huir del 

frío invierno rumano y del 

abrasador calor del verano. En Piatra Neamt los veranos son 

cortos y suaves, y los inviernos 

no suelen ser nevados, precedidos 

por un otoño largo y agradable. 

La fisonomía del asentamiento 

viene definida por el río 

Bistrita, así como otros tantos 

numerosos recursos hídricos 

que han posibilitado la aparición 

de una prometedora industria 

hidroeléctrica, proliferando 

centrales y presas, que han servido 

para controlar el caudal de 

los ríos que desbordados han 

generado numerosos desastres 

con las crecidas. 

Que ver en Piatra Neamt 

Uno de los atractivos de 

Piatra Neamt es subirse al teleférico, 

conocido como el 

Telegondola. Parte de la estación 

de tren y asciende hasta 

los 657 metros de los montes 

Cozla . Funciona de martes a 

domingo de 10:00 a 22:00 y tiene 

descuentos para grupos de 

más de veinte personas, estudiante 

y menores de 14 años. El 

viaje en una de las 22 góndolas 

dura unos 6 minutos a lo largo 

de unos 2 km que nos ofrece 

una foto aérea de Piatra Neamt. 

Son varios los museos con 

interés de la ciudad, empezando 

por el museo Historia 

Neolítica, en Stefan cel Mare 

nr. 3. La región fue habitada 

desde el neolítico, existiendo 

importantes yacimientos que lo 

atestiguan, como los de la cultura 

Cucuteni. Abierto en 2005 

en un edificio obra del arquitecto 

Carol Zani en 1928-30, y decorado 

por el escultor Vincenzo 

Puschiasis. 

El segundo museo de la ciudad 

es el etnográfico, con exposiciones 

de arte tradicional y 

folclore local, con trajes y piezas 

del día a día de los campesinos 

del valle de Bistrita de los 

últimos siglos. El tercero que 

destacamos es el de Ciencias 

Naturales que además de secciones 

botánicas, paleontológicas 

y zoológicas, tiene en los 

peces fosilizados su centro de 

atención. 

Los otros museos son el de 

Historia que tiene una muestra 

de colecciones arqueológicas 

de la edad de Bronce y 

Geto-Dacianas; y el museo de 

Arte que cuenta con pinturas, 

grabados y esculturas de artistas 

locales como Ion Tuculescu, 

Nicolae Tonitza, Corneliu Baba 

o Lascar Vorel. 

En torno a la plaza Libertatii 

se concentran gran parte de los 

monumentos destacados de 

Piatra Neamt. Uno de los principales 

es la Corte Principesca, 

cuyo elemento principal es la 

Iglesia de San Juan ( Biserica 

SF Ioan), de estilo moldavo 

con elementos bizantinos 

y consagrada en época de 

Esteban el Grande. Los muros 

exteriores policromados son 

muy vistosos. En la misma 

plaza la Torre del reloj de 1499 

hacia la labor de punto de observación 

de la ciudad. 

Merecen atención también la 

Sinagoga de madera de 1766, 

la ciudadela dacia de Bâtca 

Doamnei en la colina de la parte 

derecha del río Bistrita, o la 

Iglesia de la transfiguración del 

siglo XVI con sus vistosos ventanales 

decorados con motivos 

geométricos. 

Para terminar la visita por 

Piatra Neamt podemos visitar 

las “casas nobles” de Lalu 

y Paharnicului, residencias de 

lujo de principios del siglo XX. 

Actualmente han pasado a ser 

de uso público o en el caso de a 

segunda a un restaurante y unos 

grandes almacenes. 

En las afueras de Piatra 

Neamt, a unos 7 km en coche 

siguiendo la carretera 15 

hacia el oeste accedemos al 

Monasterio de Bistrita, fundado 

en 1407 por Alexandru cel Bun 

en época de los voivodatos. Un 

siglo y medio después el príncipe 

Alexandru Lapusneanu lo 

completó, convirtiéndose en un 

centro religioso y cultural de 

primer orden. 

Si hacemos una ruta por la 

región nos podemos apuntar 

la visita a los monasterios de 

A gapia, en un entorno pintoresco 

y rodeado de una naturaleza 

muy frondosa; El de Varatac, el 

de Secu o el de Sihastria. Especial 

mención hay que hacer 

para el monasterio de Neamt. 

La cercanía con Bicaz nos 

brinda la posibilidad de llevar 

a cabo una ruta por las impresionantes 

gargantas de Bicaz, 

horadadas por la erosión del 

agua, siguiendo una carretera 

panorámica que nos llevará 

al Lacu Rossu, un lago 

alpino donde parar disfrutar 

de la naturaleza. Al norte de 

Pietra Neamt está la posibilidad 

de disfrutar de la ruta por 

B ucovina, conociendo los monasterios 

pintados Patrimonio 

de la Humanidad. 

Zoe Stoleru Martí 

Ingeniero geógrafo - Valencia

20 

MAI 

2016 


Fabrica de mezeluri 

TRANSILVANIA - MADRID 

De Sfintele Sărbători de Paşte, adresăm 

calde urări de sănătate, bucurie şi 

prosperitate tuturor românilor din Spania! 

Hristos a înviat! 

AUGA COOPERATIVA - LUGO 

Sfintele Sărbători de Paşte 

să vă aducă linişte în suflet, 

multă bucurie, sănătate, 

fericire şi puterea de a 

dărui şi ajuta semenii. 

Hristos a Înviat!

Câteva sugestii 

pentru masa de Paște 

Paşte Fericit MAI 

2016 21 

Paştele este o sărbătoare 

a familiei, o zi deosebită pe 

care o petrecem alături de cei 

dragi. În acest context, masa 

de Paşte capătă o semnificaţie 

aparte şi un rol important. De 

aceea, e bine să avem grijă 

de modul cum ne ocupăm de 

aranjamente și decorațiuni. 

În afară de vesela frumoasă 

şi celelalte accesorii, unul 

dintre aspectele deseori evitate, 

dar care face diferenţa dintre 

o masă banală şi una extraordinară, 

este centerpiece-ul. 

Această “piesă centrală” a 

mesei poate lua formele cele 

mai desfătătoare pentru privire 

şi ne poate duce imaginaţia 

în cele mai nebănuite locuri. 

Când pregătiţi masa de 

Paşte, primul lucru de care 

trebuie să ţineţi cont este acela 

că este primăvară, iar florile 

proaspete și crenguțele verzi 

sunt cele mai simple şi accesibile 

decoraţiuni. Vesele, pline 

de culoare şi parfum, florile 

înnobilează masa. 

Vaza simplă din sticlă poate 

face atâtea lucruri frumoase. 

Cu doar câteva crenguţe verzi 

şi flori vei obţine un decor 

natural de Paşte. Poţi adapta 

acest decor la orice culori 

vrei să foloseşti şi, mai ales, 

la orice stil: crenguţele se vor 

adapta şi la cele mai elegante 

mese, dar şi la cele rustice din 

cale afară. 

Vaza din sticlă este ideală și 

pentru florile mici și proaspete 

de primăvare precum, lalelele, 

zambilele sau narcisele, 

care vor fi o pată de culoare 

foarte apreciată pentru masa 

de Paște. Vaza, un obiect versatil, 

simplu şi de efect, de 

care ne-am îndrăgostit. 

Folosiţi veselă în culori 

calde, câteva boluri pline cu 

bomboane mari, rotunde și 

viu colorate, ascundeţi din loc 

în loc ouă vopsite, crenguţe 

şi coşuleţe, iar la final aşezaţi 

bucatele pe masă, spre desfătare. 

Masa de Paşte va fi plină de 

bucate alese, gustoase, iar aspectul 

este important. Așadar, 

vă propun să optaţi pentru o 

masă cu un aranjament simplu, 

înflorit şi colorat, într-o 

notă veselă, împodobind-o cu 

flori proaspete de primăvară 

ori salcie, ouă roşii și lumânări 

etc. 

Fața de masă trebuie să 

fie cât mai simplă, de culoare 

albă sau nuanţe florale 

deschise la culoare (galben, 

verde pal, roz), căci masa va 

fi ornată cu diverse decoraţiuni 

şi putem risca să arate 

prea încărcat. 

Meniul trebuie să fie tradiţional 

de Paşte şi bine ar fi să nu 

lipsească de la masa noastră 

ouăle roşii, pasca, cozonacii 

şi preparatele din miel: ciorba 

de miel, drobul și friptura de 

miel. E important modul cum 

aranjăm masa, astfel încât tacâmurile, 

vesela, accesoriile 

să fie în ton cu atmosfera festivă 

a sărbătorii de Paşte. 

Putem folosi şerveţele din 

pânză căci dau eleganţă oricărei 

mese şi le putem aranja 

în orice mod, devenind un 

element de decor esenţial. 

Ar fi bine să evitaţi folosirea 

ornamentelor din plastic ori 

porţelan colorat. 

Tacâmurile le punem de la 

începutul mesei în stânga şi 

în dreapta farfuriei, pentru 

toate felurile de mâncare. De 

exemplu: furculiţele le punem 

în stânga şi le aranjăm de la 

exterior spre interior în ordinea 

în care vor fi folosite. La 

fel vom proceda şi cu cuţitele, 

doar că acestea le punem în 

partea dreaptă, cu partea ascuţită 

spre farfurie. 

Dacă servim la masă supă 

sau ciorbă (renumita ciorbă 

de miel), e necesar să aşezăm 

lingura în partea dreaptă, cel 

mai în exterior. Dacă servim 

la masă şi desert, vom aşeza 

tacâmurile pentru desert deasupra 

farfuriei. 

Evident, este nevoie de pahare 

la masa de Paşte. Acestea 

vor fi aşezate în funcţie de 

băuturile şi ordinea în care 

le vom servi. Primul pahar e 

bine să fie aşezat în diagonală 

spre stânga faţă de vârful 

cuțitutul. Acesta poate fi pentru 

apă sau băutură aperitiv. 

Mai spre dreapta, vom aşeza 

un alt pahar, cu picior, pentru 

vin. Reţineţi că paharul pentru 

vin alb are piciorul mai lung, 

cupa este mai mică şi mai 

adunată, iar paharul pentru 

vin roșu are piciorul mai scurt 

și cupa este mai mare. 

Dacă aveţi invitaţi la masă, 

încadraţi în decor lumânări 

multicolore şi, de asemenea, 

puteţi opta pentru mici “surprize” 

reprezentate prin iepuraşi 

de ciocolată, pe care 

îi puneţi în stânga farfuriilor. 

Centrul mesei trebuie să ilustreze 

tema sărbătorii. 

Toate aceste aranjamente 

contează, însă nu fac totul. 

Cel mai important este să 

avem o atmosferă relaxantă 

şi plăcută, în compania celor 

dragi sufletului nostru. Esenţială 

este comunicarea şi buna 

înţelegere. 

Decorul ce emană prospeţime 

şi veselie este doar un 

aranjament ce pune amprenta 

asupra sărbătorii şi atmosferei 

de Paște. Degeaba ne stresăm 

şi ne dăm toată silinţa să 

iasă totul bine, să împodobim 

masa și să gătim mâncăruri 

alese, dacă suntem trişti şi 

posomorâţi. Aşadar, fiţi zâmbitori, 

veseli și puşi pe glume. 

Un Paşte Fericit în armonie şi 

bună înţelegere! 

Material realizat de Cristina 

Paula Grecu 

FOTO: Bogdan Ticușan

NELU BÂRSAN 

www.barsantrans.com 

PROGRAM 

DISTRIBUIRE PACHETE 

Zona ZARAGOZA 

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763 

LOCALITATEA ORA LOC 

RUTA SÂMBĂTĂ 

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU 

EJEA 9:55 LIDL 

TUDELA 10:45 LA GARĂ 

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN 

R OMÂNESC) 

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU 

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS 

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU) 

EBRO 

VITORIA 15:50 MC DONALD’S 

ARRASTE 16:55 MAXI DIA 

M ONDRAGON 

BERGARA 17:20 EROSKY 

EIBAR 17:50 LIDL 

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ) 

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066) 

RUTA DUMINICĂ 


TOLOSA 8:00 EROSKY 

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ 

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ 

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ 

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3 

(M AGAZIN ROMÂNESC) 

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT) 

JACA 13:40 PISTA DE HIELO 

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ 

FRAGA 17:50 AVIZ TELEFONIC 

Zona LERIDA 

TEL: 618 266 341; 664 108 325 

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325) 


ALPICAT 7:50 PECO CEPSA 

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL 

BINEFAR 9:10 MAXI DIA 

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA 

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI 

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL 

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI) 

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL 

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA 

SOLSONA 15:45 PARCARE POD 

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT 

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ 

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL 

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR 

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL 

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ 

BELLVIS 20:10 LA SPLAI 

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325) 


BENABARE 8:00 PARCARE 

PUENTE DE 

8:35 RESTAURANT FONDA 

MONTANA 

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS 

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ 

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE 

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC 

SORT 14:30 STAȚIE BUS 

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS 

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA 

Zona TARRAGONA 

TEL: 651 563 065; 629 104 133 

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA 


MONTBLANC 9:00 REPSOL 

VALLS 9:30 LIDL 

ALCOVER 10:00 PARC 

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA 

REUS 11:00 AUTOGARĂ 

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ 

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL 

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA 

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI 

LA PINEDA 13:30 SHELL 

RUTA DUMINICĂ BARCELONA 


TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR 

VENDRELL 8:30 MAXI DIA 

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER 

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL 

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL 

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ 

GAVA 11:15 LA GARĂ 

VILADECANS 11:45 CARREFOUR 

BELLVITGE 12:00 LA GALP 

Zona BARCELONA 

TEL: 642 227 838; 642 979 132 



ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU 

MARTORELL 8:45 LIDL 

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA 

RUBI 9:50 LIDL 

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL 

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ 

RIPOLLET 11:25 LIDL 

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA 

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO 

GRANOLLERS 13:15 LIDL 

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA 

TONA 14:15 MAXI DIA 

VIC 14:50 ALDI 

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic) 

OLOT 16:00 CARREFOUR 

RIPOLL 17:00 CAPRABO 

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA) 

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC 

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC 

NAVAS 19:20 LA TREN 

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC 



IGUALADA 8:00 CARREFOUR 

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO 

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO 

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI 

L’HOSPITALET DE 

LLOBREGAT 

L’HOSPITALET DE 

LLOBREGAT 

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA 

CASES) 

10:35 C. COMERCIAL “LA 

FARGA” 

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL 

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI 

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL 

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA 

MATARO 13:30 LIDL 

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE 

FIGUERES 16:00 LIDL 

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA 

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC 

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA 

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS 

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS 

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC 

Zona CASTELLON 

TEL: 618 759 883; 642 248 476 

ORAR SEDIU CASTELLON 

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN) 

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI: 

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ: 

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00 



CULLERA - AVIZ TELEFONIC 

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC) 

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL) 

ALCOY 13:00 EROSKY 

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL 

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC 

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC 

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ 

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11) 

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO 

IBANEZN, NR. 4) 

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO 

DE PERTEGAS 22, BAJO) 

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL 

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP 

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL 

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY 

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR) 



CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL 

ALCORISA 07:30 BAR GOYA 

ANDORRA 08:00 EL ARBOL 

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN 

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA 

FABARA 10:00 BAR SPORT 

MAELLA - AVIZ TELEFONIC 

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA” 

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI 

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ) 

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP” 

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC 



REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN, 

NR. 35) 

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA 

JESUS) 

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ 

HERMANOS VALDES, NR. 13) 

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL 

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI 

DIA) 

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL 

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ 

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA 

OROPESA DEL 

MAR 

- AVIZ TELEFONIC 



BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9) 

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO 

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL 

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU 

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL 

OLIVA - AVIZ TELEFONIC 

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S 

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC 

VANDINGA 

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU 

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate MAI 

2016 23 

Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi textul 

anunţului şi numărul de telefon 

înainte de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul Românesc 

nu îşi asumă răspunderea pentru 

numerele de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor de la 

mica publicitate! 

MUNCĂ - CERERI 

Doamnă serioasă, cu experiență 

în domeniul curățeniei, caut 

de muncă ca și externă, cu ora, în 

Coslada sau zone apropiate. Telefon: 

642 859 842. 

Tânăr, 24 de ani, caut de 

muncă în comunitatea Madrid, 

ca șofer sau peón în construcții. 

Sunt serios și disponibil. Telefon: 

642 364 613. 

Domn, 48 de ani, serios, corect 

și responsabil, foarte bun 

șofer, fără obligații și cu disponibilitate 

maximă, caut de muncă 

în toată Spania în domeniile în 

care am experiență: zidărie, electricitate, 

mecanică auto, grădinărit 

sau îngrijit persoane în vârstă. 

Telefon: 602 568 457. 

Tânăr, 35 de ani, posesor permis 

conducere categoria B de 

16 ani, caut de muncă în orice 

domeniu, în zona Alicante și împrejurimi. 

Mă puteți contacta la 

numărul de telefon: 642 482 379. 

Doamnă responsabilă, cu 

experiență, caut de muncă ca și 

externă, după orele 12:00, de 

luni până vineri, sau sâmbătă 

și duminică toată ziua, în Alcalá 

de Henares sau împrejurimi. 

Telefon: 642 893 153. 

Doamnă serioasă, responsabilă, 

cu experiență, caut de muncă 

în Madrid ca externă. Telefon: 

642 190 130. 

Tânăr, 29 de ani, din comunitatea 

Madrid, caut de muncă în 

orice domeniu. Posed carnet de 

conducere categoria B, din anul 

2006. Mai multe informații la telefon: 

631 649 403. 

Doamnă, 45 de ani, serioasă, 

responsabilă, cu experiență 

și referințe foarte bune, caut de 

muncă ca externă în Madrid, 

după-masă, ca bonă la copii, 

îngrijitor la persoane în vrâstă, 

curățenie în casă. Telefon: 642 

939 878. 

Șofer cu microbuz de marfă 

personal, 25 de ani de experiență, 

caut de muncă în comunitatea 

Madrid. Mai multe informații la 

telefon: 642 295 885. 

Doamnă, 42 de ani, foarte 

serioasă, curată, gospodină, caut 

de muncă ca și internă în zona 

Barcelona. Telefon: 642 601 436. 

Tânăr, 28 de ani, caut de 

muncă în orice domeniu. Am 

carnet de conducere din 2007, 

categoria B, mașină proprie. Mă 

puteți contacta la adresa de mail: 

finutu_cristi@yahoo.com sau la 

telefon: 642 033 943. 

Doamnă 45 de ani, caut de 

muncă în Madrid, în curățenie, 

călcat rufe, îngrijit persoane în 

vârstă. Am experiență, sunt serioasă 

și responsabilă. Telefon: 

642 087 102. 

Caut de muncă în domeniul 

reformelor ca oficial sau peón în 

comunitatea Madrid. Disponibil 

la program prelungit și deplasări. 

Telefon: 642 072 927. 

MUNCĂ - OFERTE 

Căutăm persoană vorbitoare 

de limba engleză, care să îngrijească 

2 copii, de 6 și 8 ani, 

de luni până vineri, între orele: 

16:00 și 20:00, în Torrelodones 

(Madrid). Obligatoriu, să aibă 

mașină! Nu sunați inutil! Telefon: 

649 008 168. 

Am nevoie de o persoană care 

să lucreze (curățenie și călcat 

rufe) între orele 08:00 și 11:00, în 

Majadahonda (Madrid). Telefon: 

912 750 555. 

Avem nevoie de o persoană 

serioasă, externă, să lucreze întro 

casă din Madrid. Mai multe 

informații la telefon: 632 117 

167. 

Căutăm persoană cu experiență 

în curățenie, călcat, gătit, să lucreze 

ca externă, de luni până vineri, 

între orele 10:00 și 15:00, în 

Paracuellos de Jarama ( Madrid). 

Telefon: 629 836 298. 

Avem nevoie de o internă cu 

mașină și carnet de conducere 

care să îngrijească o persoană în 

vârstă de 90 de ani în Alicante 

(Alicante). Mai multe informații 

la telefon: 654 349 189. 

Angajez persoană cu 

experiență în îngrijirea persoanelor 

în vârstă, serioasă și responsabilă, 

de 50-60 de ani, în Torrevieja 

(Alicante). Telefon: 616 

717 118. 

Angajăm persoană cu experiență 

demonstrabilă în repararea 

aparatelor electrocasnice, 

de aer condiționat, în Alicante 

( Alicante). Detalii, la telefon: 

865 641 114, sau 615 243 287. 

Căutăm persoane cu 

experiență în îngrijirea persoanelor 

în vârstă, cu bune 

cunoștințe de bucătărie spaniolă, 

pentru postul de internă în 

Madrid. Condiții: persoane educate 

și responsabile, serioase, cu 

referințe excelente, să cunoască 

cel puțin limba spaniolă. Vă rugăm 

nu sunați dacă nu îndepliniți 

condițiile! Informații suplimentare 

la telefon: 912 844 702. 

VÂNZĂRI 

Teren de vânzare în Corbu 

(Constanța), în suprafață de 

5.000m2 cu deschidere de 

20/250, utilități în apropiere. 

Preț: 25.000 €. Mai multe detalii, 

la telefon: 600 284 594. 

Vând casă în Reșița, compusă 

din 6 camere, 2 băi, pivniță, 

4 holuri, încălzire centrală pe 

gaz, curte, garaj, anexe, gradină 

540 mp. Cartier liniștit. Preț negociabil. 

Contact: Ioan Draia, telefon 

0040/ 744 615 904, email: 

jdraia@hotmail.com 

Vând 600 mp teren construcții 

case utilat cu apă, gaz, curent 

la 130 m, în Stupini, județul 

Brașov, Str. Nicovalei. Se vinde 

și în doua rate pe perioada unui 

an, prin contract notarial. Exclus 

agenții si intermediari. 

Preț: 15.000€. Relații la email: 

panalucian77@gmail.com sau la 

telefon 0034/ 642 686 552. 

DIVERSE 

Cedez (traspaso) magazin 

alimentar cu specific românesc, 

în Coslada ( Madrid). 

Mai multe informații la telefon: 

677 521 706. 

Căutăm agent comercial 

cu experiență în vânzări de 

produse românești și portofoliu 

de clienți format. Salariul 

interesant! Informații 

suplimentare la telefon: 615 

410 243 - Marius, sau 615 

417 691 - Sándor. 

ÎNCHIRIERI-CERERI 

Persoană singură, caut o 

cameră de închiriat în zona 

Laguna, Aluche sau Principe 

Pio, cât mai aproape de gară. 

Telefon: 642 939 878. 

ÎNCHIRIERI-OFERTE 

Închiriez, o cameră în 

Vista Alegre ( Madrid), în zona 

Palacio Vistalegre, la 5 min de 

stația de metro linia 5, pentru 

o doamnă/domnișoară, liniștită 

și serioasă. Mai multe detalii la 

telefon: 618 027 817 sau 655 

378 867. 

Închiriez cameră pentru o 

fată în Vicalvaro, condiții bune, 

zonă liniștită, internet. Telefon: 

640 522 285. 

Închiriez cameră pentru 

o persoană, în zona Laguna, 

aproape de linia de autobuz: 

138, 119, 117. Condiții bune, 2 

persoane în apartament. Mai 

multe detalii la telefon: 663 

413 805. 

MATRIMONIALE 

Domn, 40 de ani, fără vicii, 

prezentabil, serios, doresc să nosc o doamnă singură, plăcută, 

cuinteligentă, 

până în 40 de ani. 

Ofer și cer seriozitate! Telefon: 

642 512 272. 

Domn, 56 de ani, serios și 

fără obligații, din comunitatea 

Madrid, doresc să cunosc o 

doamnă de vârstă apropiată, 

pentru o relație de lungă durată, 

bazată pe respect reciproc și seriozitate. 

Telefon: 642 718 344. 

Tânăr de 32 ani, înalt, atractiv, 

simpatic, caut o fată fără 

copii, similare caracteristici, cu 

vârsta cuprinsă între 26-31ani 

în vederea unei relații serioase/ 

căsătorie, din zona Madrid. Nu 

sunați inutil dacă nu sunteți interesate! 

Telefon: 643 385 632 

(WhatsApp). 

Tânăr 36 ani, fără obligații, 

doresc să cunosc o fată sinceră, 

fără obligații, pentru o relație 

serioasă. Materialistele, să se 

abțină! Telefon: 640 522 285. 

Am 36 de ani (1,80), singur, 

fără obligații și aș vrea să cunosc 

o fată de vârstă apropiată, 

serioasă, fără obligații, din comunitatea 

Madrid, pentru o 

relație stabilă și serioasă. Telefon: 

604 282 849. 

Tânăr, 38 de ani, din Barcelona, 

vreau să cunosc o doamnă/ 

domnișoară de vârstă apropiată, 

pentru o relație cât se poate de 

sinceră și serioasă. Telefon: 676 

272 614. 

Domn, 40 de ani, fără obligații, 

doresc să cunosc o doamnă 

sinceră și serioasă care dorește săși 

întemeieze o familie. Telefon: 

642 683 905. 

Spaniol singur, fără obligații, 

cu situație economică stabilă, 

54 de ani, din Madrid, doresc 

să cunosc o doamnă româncă, 

sinceră, serioasă, curată, pentru 

o relație de lungă durată/eventual 

căsătorie. Telefon: 687 858 

760. 

Doamnă, 45 de ani, văduvă, 

175/60, serioasă, romantică, 

sensibilă, sinceră, doresc să cunosc 

un domn cu vârsta între 50 

și 55 de ani, care dorește să-și 

întemeieze o familie. Aventurierii, 

rog să se abțină! Telefon: 

642 939 878. 

Doamnă, 56 de ani, divorțată, 

fără vicii, internă în Comunitatea 

Madrid, doresc să cunosc un 

domn de vârstă apropiată, fără 

obligații, cu situație economică 

stabilă, fără vicii majore, pentru 

o relație de prietenie serioasă. 

Telefon: 632 547 527. 

Domn, 42 de ani, din comunitatea 

Madrid, cu situație 

economică bună, doresc să cunosc 

o doamnă cu vârsta între 

30 – 45 de ani, pentru o relație 

serioasă (eventual căsătorie), 

sinceră, bazată pe respect. Aventurierele 

să nu sune! Telefon: 

642 629 980. 

Anunţurile de mică publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: 

redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon: 

642 298 948 - DIGI 

(de luni până vineri: 09:00 –18:00) 

Fie ca lumina Învierii Mântuitorului să 

vă inunde casa şi să vă aducă numai 

armonie, fericire şi multă iubire. 

Paşte fericit, tuturor românilor din Spania! 

Cabinetul de avocatură 

Radu & Sánchez - Alicante

Occidentul Romanesc nr 63

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?