Care este numele lui Dumnezeu

care devine în latină Iehova sau Ihehova, pentru că litera H nu se aude şi
vocala U serveşte de asemenea ca şi consoană (V).
Iar din latină: Iehova sau Ihehova, în română ar fi tot: „Iehova”!
Recent interpretarea lui Gerard capătă acceptare şi câştigă tot mai mulţi
aderenţi în rândul cercetătorilor.
Este interesant de observat că Iuda Halevi, un alt savant iudeu,
a prezentat aproape aceleaşi argumente în cartea sa „The Kuzari”
publicată cu câţiva ani înainte, în 1140. El a scris că diferenţa principală
între Zeul lui Avraam şi Zeul lui Aristotel era tetragrama. El a dovedit
de asemenea că acest nume era numele personal al Zeului şi că tradus
înseamnă „El va fi cu voi”. Pentru a arăta încă o dată că ceea ce era
important era semnificaţia, şi nu pronunţia acestui nume, el a citat Exod
5:2. El a arătat că literele tetragramei au proprietatea remarcabilă de a fi
matres lectionis, ceea ce înseamnă vocalele asociate cu alte consoane,
similar cu modul în care spiritul este asociat cu corpul şi-l face viu.
(Kuzari IV:1-16) Iuda Halevi specifică în lucrarea sa că yod (Y)
serveşte ca vocala I, waw (W) serveşte ca O şi că he (H) şi aleph (')
servesc ca şi A. Conform acestor indicaţii rudimentare, numele YHWH
s-ar putea citi I-H-O-A "conform literelor sale " (H nu este folosit
niciodată ca vocală în interiorul cuvintelor; în acel caz de excepţie se
alege litera aleph.).
Numele Iehova, apare în anumite nume ebraice, ca de pildă:
Ieho-ram și Ieho-şafat; oferind astfel un sprijin lingvistic pentru forma:
Iehova.
În ce priveşte Numele Fiului: Iesus [Ιησούσ] traducere corectă a
expresiei din greacă este: Iesous, care are ca corespondent, expresia:
ebraică: Iehoşua, însemnând: Iehova este salvare.
Cei ce susţin folosirea Numelui în forma Iehova, mai aduc ca
argument în plus, faptul că forma: „Iehova” este forma intrată în uz şi
cea mai folosită în traducerile din diferite limbi pe parcursul secolelor.
De fapt, forma: „Iehova”, este forma cea mai intrată în uz în limba
română şi cea mai folosită în traducerile din limba română.
În ce priveşte Bibliile în limba română, în Biblia de la Pesta
1873 şi în Biblia de la Iaşi din 1874, cât şi în Traducerea Niţulescu,
apare forma: „Iehova”, de aproape 7000 de ori, însă doar în Vechiul
Testament.
În Biblia Cornilescu (BC) la Geneza 22:14; Exod 17:15, apare la nota
de subsol numele divin. În Biblia Cornilescu Revizuită (BCR) de
Societatea Biblică GBV, găsim Iehova doar la note de subsol şi în
9