Pildele Domnului Isus explicate

PILDA ADMINISTRATORULUI NEDREPT
(LUCA 16:1-13)
„Dar El zicea şi către discipoli: era un om bogat, care avea un
administrator; şi acesta i-a fost pârât ca risipind averile lui. Şi
chemându-l, i-a zis: ce! Aceasta aud eu despre tine? Predă socoteala
administrării tale; pentru că nu mai poţi administra. Dar
administratorul a zis în sine: ce voi face? Pentru că domnul meu va
lua administraţia de la mine. Să sap, nu sunt în stare; să cer, mă
ruşinez. Ştiu ce voi face; pentru ca, atunci când am să fiu scos din
administraţie, să mă primească în casele lor. Şi chemând pe fiecare
dintre datornicii domnului său, a zis celui dintâi: cât datorezi
domnului meu? Iar el a zis: O sută de baţi de ulei. El însă i-a zis:
primeşte înscrisurile tale; şi aşezându-te, scrie repede cincizeci. Apoi a
zis altuia: dar tu, cât datorezi? Iar el a zis: o sută de cori de grâu. El i-
a zis: Primeşte înscrisurile tale, şi scrie optzeci. Şi a lăudat domnul pe
administratorul cel nedrept, pentru că a lucrat prevăzător. Pentru că
fiii epocii aceasta, sunt, faţă de generaţia lor, mai înţelepţi decât fiii
luminii. Şi eu vă zic: Faceţi-vă prieteni din bogăţia nedreptăţii; pentru
ca, atunci când ea are să se termine, ei să vă primească în corturile
eterne. Cel credincios în puţin, este credincios şi în mult; şi cel
nedrept în puţine, este nedrept şi în mult. Deci, dacă în bogăţia
nedreaptă, nu va-ţi făcut credincioşi; cine vă va încredinţa pe cea
adevărată? Şi dacă în ceea ce este al altuia, nu v-aţi făcut credincioşi;
cine vă va da ce este al vostru? Nici un servitor nu poate fi sclav la doi
domni. Pentru că, sau pe unu îl va urî, şi pe celălalt îl va iubi; sau de
unu se va alipi, şi va dispreţui pe celălalt” – Luca 16:1-13, SCC.
Printre cei cărora le spune Domnul pilda aceasta erau şi fariseii care
erau iubitori de bani (v.14). Domnul dă ilustrarea cu un om bogat care
avea un administrator care a fost pârât că risipeşte averea stăpânului
bogat! Acesta îi cere să predea socoteala administrării pentru a-i lua
slujba!
Administratorul se gândeşte că el nu poate face anumite lucruri, să sape,
să cerşească, de aceea să gândeşte să micşoreze datoria celor care îi
datorau anumite lucruri stăpânului, ca atunci când va fi dat afară din
administraţie să fie primit în casele lor.
Domnul bogat aflând de isprăvile administratorului nedrept l-a lăudat
nu pentru fals şi furt, ci pentru că a fost „prevăzător”! Concluzia lui
Isus a fost: „Pentru că fiii epocii aceasta, sunt, faţă de generaţia lor,
42