Apocalipsa=Comentariu

TEV „Pentru că ai ţinut porunca Mea de a răbda”
Această afirmaţie s-ar putea referi la Ioan 8:51 sau 17:6. Isus nu promite să-Şi ţină biserica departe de persecuţie
deoarece în scrisorile celor şapte biserici persecuţia, chiar şi moartea, aveau loc.
Versetul 10 se referă la o judecată mondială al lui Dumnezeu asupra necredincioşilor. Este crucial să se facă o distincţie
dintre „tribulaţiile” pe care le îndură credincioşii în credinţă şi „mânia lui Dumnezeu” ce cade asupra lumii necredincioase.
Interpreţii diferă cu privire la cum va fi cruţată biserica în mijlocul judecăţii escatologice:
1. unii văd biserica trecând prin judecată protejată de Dumnezeu (comparaţi Ioan 17:15)
2. alţii văd acest lucru arătând spre o răpire secretă a credincioşilor înainte de acea perioadă
Eu prefer #1. Poporul lui Dumnezeu nu a fost scutit de persecuţie şi moarte în timpul primelor câteva secole în cultura
greco-romană sau în continua persecuţie şi moarte în timp ce evanghelia se răspândea, nici nu vor fi scutiţi de începuturile de
durere a Noii Ere. Persecuţia totdeauna a curăţit şi întărit biserica!
Unitatea literal a capitolelor 2-3, în care biserica experimentează persecuţia, este urmată de unitatea literală a cerului, în
care martirii bisericii se roagă pentru răzbunare. Această ”mânie a lui Dumnezeu” este dată în stadii de severitate (peceţi-1/4,
trâmbiţe-1/3, potire-distrugere totală), fiecare stadiu dat pentru scopul de a chema pe cei pierduţi la mântuire. Mânia ultimă a
lui Dumnezeu, a doua moarte, lacul de foc (comparaţi Apo. 20), nu mai este pentru răscumpărate, ci este total punitivă.
Biserica persecutată devine biserica victorioasă iar necredincioşii persecutori experimentează persecuţie! Dumnezeu
este în control! Vezi Tematica Specială: Perseverenţă la 2:2.
„să testeze pe cei ce locuiesc pe pământ” Această afirmaţie e folosită în mod repetat pe parcurs pentru a se referi la o stare
de rebeliune stabilită de necredincioşi (comparaţi Apo. 6:10; 18:13; 1:10; 12:12; 13:8,12,14; 17:8). Dumnezeu doreşte ca ei
să se pocăiască şi să creadă (comparaţi I Tim. 2:4; II Pet. 3:9), dar ei nu se vor pocăi, chiar în mijlocul judecăţilor extinse a
peceţilor, trâmbiţelor, şi potirelor. Vezi Tematică Specială: Termeni greceşti pentru testare la 2:2.
„Eu vin repede” Această afirmaţie este un accent continuu pe venirea iminentă a Domnului (comparaţi 1:1,3; 2:16;
22:7,12,20). Biserica timpurie se aştepta la revenirea imediată a Domnului. Aceasta este speranţa fiecărei generaţii de
credincioşi. Vezi Tematica Specială: Revenirea Imediată la 1:3.
„ţine strâns ceea ce ai” Această afirmaţie este un IMPERATIV PREZENT ACTIVĂ, ce înseamnă „continuă să ţi strâns” ca
şi IMPERATIVUL AORIST ACTIV din 2:25 concentrat pe un act decisiv de a ţine strâns (vezi Tematica Specială la 2:2).
După cum credincioşii se ţin bine de Dumnezeu, El se va ţine de ei (comparaţi Gal. 6:9). Aceasta este o relaţie de legământ a
suveranităţii lui Dumnezeu şi răspunsul mandatat al omenirii!
Salvarea este o decizie iniţială de pocăinţă şi credinţă (comparaţi Mar. 1:15; Fapte 3:16,19; 20:21) urmată de un stil de
viaţă de pocăinţă şi credinţă, ascultare, slujire, şi perseverenţă, toate aceste elemente fiind necesare pentru maturitatea
creştină.
„cununa” Aceasta este o altă referinţă la cununa stephanos menţionată în 2:10. Aceasta era o răsplată pentru credincioşie.
3:12 „Pe cel ce va birui” Vezi nota la 2:2
„Îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului Meu” Filadelfia a fost situată într-o zona de cutremure; metafora de stâlp
transmitea conceptul de stabilitate. Numele personalităţilor proeminente erau gravate pe stâlpii templelor din Filadelfia.
Termenul „templu” aici fiind un termen (naos) derivat din Verbul „a sălăşlui,” a fost folosit cu privire la locul unde sălăşluia
însăşi prezenţa divinităţilor. Credincioşii biruitori nu vor fi nevoiţi să părăsească niciodată prezenţa lui Dumnezeu (comparaţi
Ps. 23:6; 27:4-6).
Aceasta ar putea fi o metaforă deoarece aparent nu va mai fi nici un templu în era nouă (comparaţi 21:22).
„şi voi scrie pe el numele Dumnezeului Meu” Observaţi repetiţia de cinci ori al lui „al Meu” în v. 12. Aceasta este o
confirmare minunată a intimităţii cu Dumnezeu. Numele simboliza proprietate (comparaţi 7:3; 14:1; 22:4).
97