Apocalipsa=Comentariu

. YAHWE – Rophekha (YAHWE este vindecătorul nostru, BDB 217 şi 950, PARTICIPIU Qal), Exod 15:26
c. YAHWE – Nissi (YAHWE este stindardul meu, BDB 217 şi 651), Exod 17:15
d. YAHWE – Meqaddishkem (YAHWE cel care te sfinţeşte, BDB217 şi 872, PARTICIPIU Piel), Exod 31:13
e. YAHWE – Shalom (YAHWE este pace, BDB 217 şi 1022), Jud. 6:24
f. YAHWE – Sabbaoth (YAHWE al oştirilor, BDB 217 şi 878), I Sam. 1:3,11; 4:4; 15:2; adesea în profeţi
g. YAHWE – Ro`I (YAHWE este păstorul meu, BDB 217 şi 944, PARTICIPIU Qal), Ps. 23:1
h. YAHWE – Sidqenu (YAHWE este neprihănirea noastră, BDB 217 şi 841), Ier. 23:6
i. YAHWE – Shammah (YAHWE este acolo, BDB 217 şi 1027), Eze. 48:35
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 1:9-11
9 Eu, Ioan, fratele şi tovarăşul vostru părtaş în necaz, în împărăţie şi în perseverenţa care sunt în Isus, eram
pe insula numită Patmos datorită cuvântului lui Dumnezeu şi a mărturiei lui Isus. 10 Eram în Duhul în ziua
Domnului, şi am auzit în spatele mea o voce puternică ca sunetul unei trâmbiţe, 11 spunând, „Scrie într-o
carte ceea ce vezi, şi trimite-o la cele şapte biserici: către Efes şi către Smirna, către Pergam şi Tiatria,
către Sardis, Filadelfia şi către Laodicea.”
1:9-20 Aceasta este viziunea lui Ioan a Cristosului înviat, înălţat şi desăvârşit. Aceste descrieri sunt folosite pentru a li se
adresa celor şapte biserici (capitolele 2-3). Ioan arată identificarea sa cu cititorii epistolei prin (1) folosind cuvintele „fratele
vostru” şi (2) menţionând propria experienţă a suferinţei, a împărăţiei şi a răbdării. Termeni cheie – necaz, împărăţie şi
răbdare – sunt, de asemenea exemple ale vieţii lui Isus pe care cititorii, la fel ca şi Ioan, trebuie să le imite (comparaţi Ioan
16:33; fapte 14:22; Rom. 8:17).
Un motiv pentru care interpreţii moderni vestici nu înţeleg Apocalipsa este din cauza că noi nu am experimentat
niciodată persecuţia sau necazurile primului secol al lumii romane. Apocalipsa este un cuvânt pentru credincioşii răniţi,
muribunzi şi înfricoşaţi.
1:9 „tovarăşul vostru părtaş în necaz” Vezi nota din 7:14
„împărăţie”
TEMATICĂ SPECIALĂ: ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU
În Vechiul Testament YAHWE era considerat Regele Israelului (comparaţi I Sam. 8:7; Ps. 10:16; 24:7-9; 29:10; 44:4;
89:18; 95:3; Is. 43:15; 44:4,6) şi Mesia ca şi regele ideal (comparaţi Ps. 2:6; Is. 9:6-7; 11:1-5). Odată cu naşterea lui Isus în
Betleem (6-4 î. d. Cr.) împărăţia lui Dumnezeu a pătruns în istoria omului cu putere nouă şi cu răscumpărare (noul legământ,
comparaţi, Ier. 31:31-34; Eze. 36:27-36). Ioan Botezătorul a proclamat apropierea împărăţiei (comparaţi Mat. 3:2; Mar. 1:15).
Isus a învăţat în mod clar că împărăţia era prezentă în El şi în învăţătura Sa (comparaţi Mat. 4:17,23; 9:35; 19:7; 11:11-12;
12:28; 16:19; Mar. 12:34; Luca 10:9,11; 11:20; 12:31-32; 16:16; 17:21). Totuşi împărăţia este şi viitoare (comparaţi Mat.
16:28; 24:14; 26:29; Mar. 9:1; Lu. 21:31; 22:16,18).
În paralelele sinoptice din Marcu şi Luca găsim expresia, „împărăţia lui Dumnezeu.” Această tematică comună a lui
învăţăturii lui Isus implica domnia prezentă a lui Dumnezeu în inimile oamenilor, care va fi făcută desăvârşită într-o zi pe
întregul pământ. Acest lucru este reflectat în rugăciunea lui Isus din Mat. 6:10. Matei, a scrisă evreilor, prefera expresia care
nu folosea numele lui Dumnezeu (Împărăţia Cerurilor), în timp ce Marcu şi Luca, scrisă neamurilor, au folosit denumirea
comună, utilizând numele divinităţii.
56