Apocalipsa=Comentariu

c. escatologic, Dan. 9:2,24
d. echipă de misiune, Luca 10:1,17
e. iertare (70x7), Mat. 18:22
B. Referinţe bune
John J. Davis, Biblical Numerology
D. Brent Sandy, Plowshares and Prunning Hooks
TEMATICĂ SPECIALĂ: BISERICA (EKKLESIA)
Acest termen grecesc, ekklesia, este format din două cuvinte, „afară din” şi „chemat,” prin urmare, termenul îi implică
pe cei chemaţi afară în mod divin.
Biserica timpurie a luat acest cuvânt din utilizarea lui seculară (comparaţi Fapte 19:32,39,41) şi datorită folosirii lui în
Septuaginta pentru „congregaţie” legat de Israel (Qahal, BDB 874, comparaţi Num. 16:3; 20:4). Ei l-au folosit pentru ei înşişi
ca şi o continuare a poporului lui Dumnezeu din Vechiul Testament. Ei reprezentau noul Israel (comparaţi Rom. 2:28-29;
Gal. 6:16; I Pet. 2:5,9; Apo. 1:6), împlinirea misiunii mondiale a lui Dumnezeu (comparaţi Gen. 3:15; 12:3; Exod 19:5-6;
Mat 28:19-20; Luca 24:47; Fapte 1:8).
Acest termen este folosit în câteva sensuri în Evanghelii şi Fapte.
1. reuniunea seculară la oraş, Fapte 19:32,39,41
2. poporul universal al lui Dumnezeu în Cristos, Mat 16:18 şi Efeseni
3. congregaţie locală a credincioşilor în Cristos, Mat 18:17; Fapte 5:11 (în aceste versete biserica din Ierusalim)
4. poporul Israel în mod colectiv, Fapte 7:38, în predica lui Ştefan
5. poporul lui Dumnezeu într-o regiune, Fapte 8:3 (Iuda şi Palestina)
„în Asia” Aici se referă la partea de vest a Turciei moderne, care în mare parte era vechea ţară Frigia, ce a devenit provincie
romană din „Asia Mică.”
„Har vouă şi pace” Aceasta era o formă tradiţională de salut văzută atât de des şi în scrierile lui Pavel. Mulţi susţin că
creştinii au schimbat forma literară greacă tradiţională a salutului din „charein” (comparaţi Iacov 1:1) spre salutul creştinesc
charis, care înseamnă „har.” „Pace” s-ar putea referi la termenul ebraic „shalom,” astfel combinând salutul grecesc cu cel
ebraic pentru a se relaţiona ambelor grupuri din biserică. Dar acestea sunt pure speculaţii.
„de la Cel ce este şi a fost şi urmează să vină” Acesta este fără îndoială un titlu al Dumnezeului neschimbător (comparaţi
Ps. 102:7; Mal. 3:6; Iacov 1:17). Forma gramaticală în greacă este improprie dar ar putea reflecta un fundal Aramaic.
Expresia în mod literal este „de la Cel ce este, de la Cel ce a fost, şi de la Singurul care vine” (comparaţi 4:8). Această
expresie reflectă titlul de legământ „Eu Sunt” din Vechiul Testament (YAHVE, comparaţi Exod 3:14, vezi Tematică
Specială: Nume pentru Divinitate la 1:8), şi mai este folosită pentru Dumnezeu Tatăl în vv. 4 şi 8, şi pentru Isus în vv. 17 şi
18 (comparaţi Evrei 13:8). Transferul intenţionat al titlului YAHWE pentru Isus a fost o modalitate a autorilor Nou
Testamentari pentru a susţine Divinitatea lui Isus.
Această frază întreită a Dumnezeului trecut, prezent şi viitor este modificată în 11:17 şi 16:5, care reprezintă a doua
venire la sfârşitul trâmbiţelor, pentru a îndreptăţi prezentul şi trecutul deoarece viitorul (vremurile de sfârşit) a răsărit.
„şi de la cele şapte Duhuri care sunt înaintea tronului Său” Vezi Tematica Specială de jos.
44