Apocalipsa=Comentariu

1. folosit pentru împăraţii evrei (spre exemplu, I Sam. 2:10; 12:3)
2. folosit de preoţii evrei (spre exemplu, Lev. 4:3,5)
3. folosit de Cir (comparaţi Is. 45:11)
4. #1 şi #2 sunt combinate în Psalmul 110 şi Zaharia 4
5. folosit pentru venirea specială a lui Dumnezeu, împăratului davidic pentru a aduce noua eră a neprihănirii
a. linia lui Iuda (comparaţi Gen. 49:10)
b. casa lui Iese (comparaţi II Sam. 7)
c. domnia universală (comparaţi Ps. 2; Is. 9:6; 11:1-5; Mica 5:1-4ff)
Eu personal sunt atras de identificarea „celui uns” cu Isus din Nazaret datorită
1. introducerii împărăţiei eterne în Daniel 2 în timpul celui de-al patrulea imperiu
2. introducerii „fiul omului” în Daniel 7:13 căruia îi este dată o împărăţie eternă
3. clauzelor de răscumpărare ale lui Daniel 9:24, care arată spre apogeul istoriei acestei lumi decăzute
4. Isus a folosit cartea Daniel în NT (comparaţi Mat. 24:15; Mar 13:14)
„pe care I-a dat-o Dumnezeu” Isus nici nu a învăţat nici nu a făcut ceva fără revelaţia sau permisiunea Tatălui (comparaţi
Ioan 3:11-13,31-36; 4:34; 5:19-23,30; 6:38; 7:16; 8:26,28-29.40; 12:49-50; 14:10,24; 15:15). Din punct de vedere teologic
acest lucru este caracteristic scrierilor lui Ioan.
„ca să arate robilor Săi, lucrurile care trebuie să aibă loc în curând” Observaţi cum acest început de paragraf este
oglindit în 22:6-21. Aceasta era o tehnică literară a primului secol.
NASB, NKJV „lucrurile care trebuie să aibă loc în scurt timp”
NRSV „ceea ce trebuie să aibă loc îndată”
TEV
„ceea ce trebuie să se întâmple foarte curând”
NJB
„ceea ce acum trebuie să aibă loc foarte curând”
Elementul de timp este foarte important pentru interpretarea întregii cărţi deoarece afirmă specific că mesajul lui Ioan
avea o relevanţă atât pentru cei din ziua lui cât şi pentru cei din viitor. Termenul „trebuie” (dei) înseamnă „ceea ce este
obligatoriu, ceea ce este necesar din punct de vedere moral, care este adecvat sau inevitabil” (comparaţi Apo. 22:6)
TEMATICĂ SPECIALĂ: REVENIREA IMEDIATĂ
Pentru conceptul de „foarte curând va avea loc” compară Apo. 1:3; 2:16; 3:11; 22:7,10,12,20. Acesta poate fi o aluzie
Vechi Testamentară la Daniel 2:28,29 şi 45. Ioan nu a citat niciodată VT dar a făcut aluzii la el. Din 404 de versete, probabil
275 au un fundal Vechi Testamentar. Traducătorii au fost divizaţi în interpretarea acestei praze datorită presupoziţiilor lor
teologice asupra scopului cărţii Apocalipsa.
1. brusc
2. odată început va avea loc rapid
3. în curând să înceapă
4. se va întâmpla cu siguranţă
5. iminent
Utilizarea acestui termen în Apo. 22:7,12,20 arată că Ioan aştepta aceste evenimente să se întâmple rapid în timpul vieţii
sale (vezi nota completă la v. 3; 10:6). Întrucât există o prăpastie de 2000 de ani între scrierea acestei cărţi şi zilele noastre,
mulţi spun că Ioan a greşit. Totuşi, folosirea unui interval de timp urgent pare să fie tipic profeţiei Vechi Testamentare care
afirmau că evenimentele actuale prefigurau evenimentele vremurilor de sfârşit. Ioan a folosit primul secol roman pentru a
40