Apocalipsa=Comentariu

ANEXA PATRU
Declaraţii Doctrinare
Nu îmi pasă în mod special de declaraţiile de credinţă sau de crezuri. Prefer să declar Biblia însăşi. Dar îmi dau seama
că o declaraţie de credinţă le va da celor care nu mă cunosc o modalitate de a-mi evalua perspectiva doctrinară. În zilele
noastre, pline adeseori de erori teologice şi de dezamăgiri, vine următorul sumar al teologiei mele.
1. Biblia, atât Vechiul cât şi Noul Testament, sunt Cuvântul lui Dumnezeu inspirat, infailibil, autoritar şi etern. Sunt autorevelarea
lui Dumnezeu atestată de om sub călăuzire supranaturală, singura noastră sursă de adevăr pur despre
Dumnezeu şi despre scopurile Lui şi singura sursă de credinţă şi de practică pentru Biserica Lui.
2. Există un singur creator şi mântuitor veşnic, Dumnezeu. El este creatorul tuturor lucrurilor, văzute şi nevăzute. El S-a
descoperit ca iubitor şi grijuliu, deşi este şi drept. El S-a descoperit în trei persoane diferite: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt; cu
adevărat diferiţi, dar aceeaşi în esenţă.
3. Dumnezeu deţine controlul activ al lumii Sale. Există un plan veşnic şi neschimbător pentru creaţia Sa, dar şi unul pentru
fiecare individ, care permite liberul arbitru al omului. Nimic nu se întâmplă fără ştiinţa şi permisiunea lui Dumnezeu, dar
el le permite alegeri individuale îngerilor şi oamenilor. Isus este Alesul Tatălui şi toţi pot fi aleşi în El. Cunoştinţa
anterioară a evenimentelor pe care Dumnezeu o are nu reduce oamenii la un anumit scenariu scris de dinainte. Noi toţi
suntem responsabili pentru gândurile şi pentru faptele noastre.
4. Omul, deşi creat după chipul lui Dumnezeu şi fără păcat, a ales să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu. Deşi au fost
ispitiţi de un agent supranatural, Adam şi Eva au fost responsabili pentru egoismul lor intenţionat. Răzvrătirea lor a
afectat omenirea şi creaţia. Toţi avem nevoie de îndurarea şi de harul lui Dumnezeu pentru condiţia comună pe care o
avem în Adam şi pentru răzvrătirea noastră individuală intenţionată.
5. Dumnezeu a oferit omenirii căzute o cale de iertare şi de restaurare. Isus Cristos, singurul fiu al lui Dumnezeu, a devenit
om, a trăit o viaţă fără păcat, şi, prin moartea lui înlocuitoare, a suferit pedeapsa pentru păcatul omenirii. El este singura
modalitate de refacere a relaţiei şi a părtăşiei cu Dumnezeu. Nu există altă modalitate de mântuire în afară de credinţa în
lucrarea Lui încheiată.
6. Fiecare dintre noi trebuie să primim personal darul lui Dumnezeu de mântuire de restaurare în Isus. Acest lucru se face
prin încrederea voită în promisiunile lui Dumnezeu prin Isus şi printr-o întoarcere voluntară de la păcatul cunoscut.
7. Toţi suntem iertaţi pe deplin şi înnoiţi pe baza credinţei noastre în Cristos şi a căinţei de păcat. Dovada evidentă a acestei
relaţii este o viaţă schimbată şi care schimbă. Scopul lui Dumnezeu pentru omenire nu este doar raiul cândva, ci şi
asemănarea de acum cu Cristos. Cei care sunt cu adevărat mântuiţi, deşi strălucesc ocazional, vor continua să creadă şi să
se pocăiască toată viaţa lor.
8. Duhul Sfânt este „celălalt Isus”. El este prezent în lume pentru a-i călăuzi la Cristos pe cei pierduţi şi pentru a dezvolta
asemănarea cu Cristos în cei mântuiţi. Darurile Duhului Sfânt sunt date în momentul mântuirii. Ele sunt viaţa şi lucrarea
lui Isus împărţite în trupul Său, Biserica. Darurile, care sunt de fapt atitudinile şi motivele lui Isus, trebuie să fie motivate
de roada Duhului Sfânt. Duhul Sfânt este activ în zilele noastre cum era şi în vremurile biblice.
9. Tatăl L-a făcut pe Isus Cristos cel înviat Judecătorul tuturor lucrurilor. El se va întoarce pe pământ pentru a judeca
întreaga omenire. Cei care au crezut în Isus şi ale căror nume sunt scrise în cartea vieţii Mielului la întoarcerea Lui îşi
vor primi trupurile veşnice de slavă. Ei vor fi cu El pentru totdeauna. Cei care au refuzat să răspundă adevărului lui
Dumnezeu vor fi separaţi pentru totdeauna de bucuriile părtăşiei cu Dumnezeul Tri-unic. Ei vor fi condamnaţi împreună
cu Diavolul şi cu îngerii lui.
Cu siguranţă acestea nu sunt complete sau prefecte, dar sper că îţi vor da aroma teologică a inimii mele. Îmi place afirmaţia
296