Apocalipsa=Comentariu

isericii Orientale. Conciliul de la Nicea din d. Cr. 325 la condamnat pe Arius şi a afirmat plinătatea egalităţii şi divinităţii
Fiului.
Aristotel. A fost unul din filozofii Greciei antice, un ucenic al lui Plato şi învăţătorul lui Alexandru cel Mare. Influenţa lui,
chiar şi astăzi, ajunge în multe zone ale studiilor moderne. Acest lucru deoarece el accentua cunoaşterea prin observare şi
clasificare. Aceasta metodă reprezintă una din dogmele metodei ştiinţifice.
Autografi. Acesta este numele oferit scriitorilor originali ai Bibliei. Aceste manuscrise originale, scrise de mână au fost toate
pierdute. Doar copii ale copiilor au rămas. Aceasta este sursa multor variante de text în manuscrisele şi versiunile antice
ebraice şi greceşti.
Bezae. Acesta este un manuscris grec şi latin al secolului şase d. Cr. Este DESIGNATED de „D.” Conţine Evangheliile şi
Fapte şi câteva din epistolele generale. Este caracterizată de numeroase adăugiri ale scribilor. Formează baza pentru „Textus
Receptus,” tradiţia majoră a manuscrisului grecesc din spatele versiunii King James Version.
Părtinirea. Acesta este termenul utilizat pentru a descrie o predispoziţie puternică spre un obiect sau un punct de vedere.
Reprezintă o mentalitate în care imparţialitatea este imposibilă având în vedere un obiect particular sau un punct de vedere.
Este o poziţie a prejudecăţilor.
Autoritate biblică. Acest termen este utilizat într-un sens foarte specializat. Este definit ca fiind înţelegerea a ceea ce autorul
original a spus zilei lui şi aplicarea acestui adevăr zilei noastre. Autoritatea biblică este adesea definită ca privind Biblia
însăşi ca singurul nostru ghid autoritar. Totuşi, în lumina interpretărilor curente, improprii, eu am limitat conceptul Bibliei
interpretat de timpurile metodei istorico-gramaticale.
Canon. Acesta este un termen utilizat pentru a descrie scrierile ce erau crezute a fi unic inspirate. Este folosit cu privire atât
la Scripturile Vechi Testamentare cât şi cel Nou Testamentare.
Cristocentric. Acesta este un termen utilizat pentru a descrie centralitatea lui Isus. Eu am folosit în conexiune cu conceptul
că Isus este Domnul întregii Biblii. Vechiul Testament arată spre El iar El este împlinirea şi scopul (comparaţi Mat. 5:17-48).
Comentariu. Acesta este un tip specializat de cercetare a unei cărţi. Oferă cadrul general al unei cărţi biblice. Apoi încearcă
să explice înţelesul fiecărei secţiuni a cărţii. Unii se concentrează pe aplicare, în timp ce alţii au de-a face cu textul într-un
mod mai tehnic. Aceste cărţi sunt benefice, dar ar trebui folosite după ce fiecare şi-a făcut studiul preliminar personal.
Interpretările comentatorilor nu ar trebui nici odată acceptate ne criticate. Comparând câţiva comentatori din diferite
perspective teologice este adesea folositor.
Concordanţa. Aceasta reprezintă un tip de cercetare al studiului Biblic. Listează fiecare eveniment a fiecărui cuvânt din VT
şi NT. Ajută în câteva moduri: (1) determină cuvântul ebraic sau grecesc ce stă în spatele oricărui cuvânt englezesc
particular; (2) comparând pasaje unde acelaşi cuvânt ebraic sau grecesc a fost folosit; (3) arătând unde doi termeni ebraici şi
greceşti diferiţi sunt traduşi de acelaşi cuvânt englezesc; (4) arătând frecvenţa unor anumite cuvinte în anumite cărţi sau
autori; (5) ajutând pe cineva să găsească un pasaj în Biblie (comparaţi How to Use New Testament Greek Study Aids, a lui
Walter Clark, pp. 54:55).
288