Apocalipsa=Comentariu

a. „biserică”
i. „biserică” (Efes. 3:21)
ii. „chemare” (Efes. 4:1,4)
iii. „chemat” (Efes. 4:1,4)
b. „liber”
i. „femeie liberă” (Gal. 4:31)
ii. „libertate” (Gal. 5:1)
iii. „liber” (Gal. 5:1)
d. limbaj idiomatic – limbaj specific de obicei din punct de vedere cultural şi lingvistic:
1) folosirea cu sens figurat a cuvântului „mâncare” (Ioan 4:31-34)
2) folosirea cu sens figurat a cuvântului „Templu” (Ioan 2:19; Matei 26:61)
3) idiomul ebraic pentru „compasiune”, „ură” (Gen. 29:31; Deut. 21:15; Luca 14:36; Ioan 12:25; Rom.
9:13)
4) „toţi” versus „mulţi”. Compară Isaia 53:6 („toţi”) cu 53:11, 12 („mulţi”). Termenii sunt sinonimi, după
cum demonstrează Rom. 5:18,19.
5. Folosirea unei expresii în loc de un cuvânt. Ex.: „Domnul Isus Cristos”
6. Folosirea specială a lui auto
a. când este articulat (funcţie atributivă) este tradus „acelaşi”
b. când nu este articulat (funcţie predicativă) era tradus ca PRONUME REFLEXIV DE ÎNTĂRIRE –
„însuşi”, „însăşi”.
E. Studentul care citeşte Biblia în altă limbă decât greaca poate identifica accentuările în câteva moduri:
1. folosirea unui dicţionar analitic şi a unui comentariu grec/român
2. compararea traducerilor în limba română, în special a celor traduse după principii diferite. Ex.: compararea unei
traduceri „cuvânt cu cuvânt” (KJV, NKJV, ASV, NASB, RSV, NRSV) cu un „echivalent dinamic” (Williams,
NIV, NEB, REB, JB, NJB, TEV). Un mare ajutor în acest caz ar fi Douăzeci şi şase de traduceri ale Bibliei,
publicată de Baker.
3. folosirea Bibliei accentuată, de Joseph Bryant Rotherham (Kregel, 1994)
4. folosirea unei traduceri foarte literale
a. Versiunea americană standard din 1901
b. Traducerea literală a Bibliei a lui Young, de Robert Young (Guardian Press, 1976)
Studiul gramaticii este plictisitor, dar necesar pentru o exegeză corectă. Aceste scurte definiţii, comentarii şi exemple vin să-i
încurajeze şi să-i ajute pe cei care nu ştiu să citească în limba greacă să folosească observaţiile gramaticale din acest volum.
Cu siguranţă aceste definiţii sunt foarte simplificate. Ele nu ar trebui folosite într-o manieră autoritară, inflexibilă, ci ca
mijloace ajutătoare pentru o înţelegere mai profundă a sintaxei Noului Testament. Sper că aceste definiţi vor ajuta cititorii şi
să înţeleagă comentariile altor mijloace adiţionale de studiu precum comentariile tehnice ale Noului Testament.
Trebuie să ne putem verifica exegeza bazaţi pe informaţiile din textele Scripturii. Gramatica este una dintre informaţiile care
ne ajută cel mai mult; alte informaţii ar mai fi contextul istoric şi cel literar, folosirea contemporană a cuvintelor şi pasajele
paralele.
281