Apocalipsa=Comentariu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
F. INTENSIVĂ – subiectul face acţiunea pentru el. Ex.: 2 Cor. 11:14 „chiar Satana se preface într-un înger de lumină”<br />
G. RECIPROCĂ - interacţiunea celor două subiecte. Ex.: Matei 26:4 „s-au sfătuit împreună”<br />
III.<br />
MODUL<br />
A. În greaca koine există patru moduri. Ele indică relaţia verbului cu realitatea, cel puţin în mintea autorului. Modurile<br />
sunt împărţite în două mari categorii: (1) care indică realitatea (INDICATIV) şi (2) care indică posibilitatea<br />
(SUBJUNCTIV, IMPERATIV şi CONDIŢIONAL-OPTATIV).<br />
B. MODUL INDICATIV este modul obişnuit de exprimare a unei acţiuni care a avut sau avea loc, cel puţin în mintea<br />
autorului. Era singurul mod din limba greacă ce exprima un timp dat, şi chiar şi aici acest aspect era unul secundar.<br />
C. MODUL SUBJUNCTIV exprima o acţiune viitoare posibilă. Un anumit lucru nu s-a întâmplat încă, dar sunt şanse<br />
mari să se întâmple. Avea multe în comun cu INDICATIVUL VIITOR. Diferenţa era că SUBJUNCTIVUL exprimă<br />
un anumit grad de îndoială. În limba engleză este exprimat adesea prin „s-ar putea”.<br />
D. MODUL OPTATIV exprima o dorinţă care, teoretic, era posibilă. Era considerat la un pas mai departe de realitate<br />
decât SUBJUNCTIVUL. OPTATIVUL exprima posibilitatea, dar cu anumite condiţii. OPTATIVUL era rar întâlnit<br />
în NT. A fost folosit cel mai frecvent în expresia celebră a lui Pavel „Niciodată să nu se întâmple” (KJV „Doamne<br />
fereşte!” [în limba română “nicidecum”]), folosit de 15 ori (Rom. 3:4, 6, 31; 6:2, 15; 7:7, 13; 9:14; 11:1, 11; 1 Cor.<br />
6:15; Gal. 2:17; 3:21; 6:14). Alte exemple se găsesc în Luca 1:38, 20:16, Fapte 8:20, şi 1 Tes. 3:11.<br />
E. MODUL IMPERATIV accentua un ordin care era posibil, dar accentul era pus pe intenţia vorbitorului. Afirma doar<br />
voinţa şi era condiţionat de alegerile celorlalţi. IMPERATIVUL era folosit într-un mod special în rugăciuni şi în<br />
cererile la persoana a III-a. În NT aceste cereri se găseau doar la timpurile PREZENT şi AORIST.<br />
F. Unele gramatici clasifică PARTICIPIUL ca mod diferit. PARTICIPIILE sunt frecvente în NT grec, definite de<br />
obicei ca adjective verbale. Ele sunt traduse în funcţie de verbul principal cu care au legătură. Douăzeci şi şase de<br />
traduceri ale Bibliei, publicată de Baker ajută mult în acest caz.<br />
G. INDICATIVUL AORIST ACTIV este modalitatea obişnuită, „nemarcată” de a atesta o întâmplare. Orice alt timp,<br />
diateză sau mod avea o anumită semnificaţie pentru exegeză pe care autorul original voia să o comunice.<br />
IV.<br />
Persoanelor care nu cunosc limba greacă le vor furniza informaţiile necesare următoarele lecturi suplimentare:<br />
A. Friberg, Barbara şi Timothy, Noul Testament grecesc analitic, Grand Rapids: Baker, 1988.<br />
B. Marshall, Alfred, Noul Testament grec-englez scris printre rânduri, Grand Rapids: Zondervan, 1976.<br />
C. Mounce, William D, Dicţionarul analitic al Noului Testament grecesc, Grand Rapids: Zondervan, 1993.<br />
D. Summers, Ray, Esenţele Noului Testament grecesc, Nashville: Broadman, 1950.<br />
E. Prin Moody Bible Institute din Chicago, Ilinois sunt disponibile cursuri de greaca koine prin corespondenţă<br />
acreditate la nivel academic<br />
275