Apocalipsa=Comentariu

INTRODUCERE LA APOCALIPSA
DECLARAŢII DE DESCHIDERE
A. Cel mai mult în viaţa mea adultă de academician/teolog am avut presupoziţia că cei care cred Biblia o i-au ad
litteram (acest lucru este adevărat cu privire la naraţiunile istorice). Totuşi, pentru mine a deveni din ce în ce mai
evident că a lua ad litteram o profeţie, o poezie, o parabolă şi o literatură apocaliptică înseamnă să ratezi din vedere
scopul textului inspirat. Intenţia autorului, ne literală, este cheia unei înţelegeri adecvate a Bibliei. A face Biblia să
spună mai mult (specificaţii doctrinare) este la fel de periculos şi de derutant ca şi când ai interpreta-o aşa încât să
zică mai puţin decât a fost intenţia originală a scriitorului. Atenţia trebuie să fie contextul larg, cadrul istoric şi
intenţia exprimată de autor în text şi în genul literar ale de el. Genul literar este un contract dinte autor şi cititor. A
pierde acest indiciu înseamnă cu siguranţă a conduce în interpretare eronată.
Cartea Apocalipsa este cu siguranţă adevărată, dar nu este naraţiune istorică, nici menită să fie luată
literalmente. Genul literar în sine strigă acest aspect către noi, doar noi să-l auzim. Aceasta nu înseamnă că nu este
inspirat, sau adevărat; este doar figurativ, criptic, simbolic, metaforic şi inventiv. Primul secol evreiesc şi creştin era
familiar cu acest fel de literatură, noi nu suntem! Simbolismul creştin din The Lord of the Rings sau Chronicles of
Narnia ar putea reprezenta paralele moderne.
B. Apocalipsa este un gen literar evreiesc, apocaliptic, unic. Adeseori era folosit în vremuri pline de tensiune (i.e.,
Israelul dominat de puterile neamurilor) pentru a exprima convingerea că Dumnezeu este în controlul istoriei şi El
va aduce izbăvire poporului Său. Acest tip de literatură este caracterizat de
1. un simţământ puternic al suveranităţii lui Dumnezeu (monoteism şi determinism)
2. luptă dintre bine şi rău, acest veac rău şi veacul neprihănirii ce urmează să vină (dualism)
3. utilizarea unor cuvinte codificate (de obicei din VT sau din literatura apocaliptică evreiască intertestamentală)
4. utilizarea culorilor, a animalelor, uneori a animalelor /oamenilor
5. utilizarea numerelor simbolice (i.e. 4, 6, 7, 10, 12)
6. utilizarea viziunilor şi a visurilor prin intermediul mijlocirii angelice, dar deseori prin interpretare angelică
7. concentrare primară pe venirea imediată, evenimentele climatice ale vremurilor de sfârşit (noua epocă)
8. utilizarea fixă a unor simboluri, nu a realităţii, pentru a comunica mesajul vremurilor de sfârşit al lui Dumnezeu
9. Câteva exemple ale unui astfel de gen literar sunt:
a Vechiul Testament
(1). Isaia 13-14; 24-27; 56-66
(2). Ezechiel 1; 26-28; 33-48
(3). Daniel 7-12
(4). Ioel 2:28-3-21
(5). Zaharia 1-6; 12-14
b Noul Testament
(1). Matei 24, Marcu 13, Luca 21 şi I Corinteni 15 (în unele aspecte)
(2). II Tesaloniceni 2 (în cele mai multe aspectelor)
(3). Apocalipsa (capitolele 4-22)
c Daniel 7-22 şi Apo. 4-22 sunt exemplele clasice ale acestui gen literar din Biblie
10. Ne-canonici (luate de la D. S. Russell, The Method and Message of Jewish Apocaliptic, pp. 37-38)
27