Apocalipsa=Comentariu

Vechi testamentar al lui Dumnezeu, descris ca porţi în v. 12, este unit cu poporul lui Dumnezeu Nou Testamentar, descris ca
fiind fundaţiile, în v. 14. A existat totdeauna doar un singur popor al lui Dumnezeu, dar această taină nu a fost clar revelată
până la evanghelie (comparaţi Ef. 2:11-3:13).
21:14 „ zidul oraşului avea douăsprezece fundaţii, iar pe ele erau numele celor douăsprezece apostoli ai Mielului”
Toate aceste metafore fac aluzie la templul vremii de sfârşit din Ezechiel (comparaţi Eze. 40-48). Mulţi comentatori au
afirmat că acest verset arată că autorul nu poate să fi fost Ioan. Totuşi, Pavel utilizează o afirmaţie similară în Ef. 2:20.
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 21:15-21
15 Cel ce a vorbit cu mine avea un toiag de aur ca să măsoare oraşul, şi porţile şi zidul. 16 Oraşul este expus
ca un cub, iar lungimea este atât de mare ca şi o lăţimea; şi a măsurat oraşul cu toiagul, o sută cincizeci de
mile; lungimea şi lăţimea şi înălţimea sunt egale. 17 Şi a măsurat zidul, şaptezeci şi două de metri , conform
măsurătorilor umane, care de asemenea sunt măsurătorile angelice. 18 Materialul zidului era iaspis; iar
oraşul era din aur pur, ca şi sticla. 19 Fundaţiile zidului oraşului erau împodobite cu tot felul de nestemate.
Prima fundaţie era de iaspis, a doua, de safir; a treia, calcedoniu; a patra, smarald; 20 a cincea, sardonix; a
şasea, sardiu; a şaptea, hrisolit; a opta, beril; o noua, topaz, a zecea, hrisopras; a unsprezecea, iacint; a
douăsprezecea, ametist. 21 Iar cele douăsprezece porţi erau douăsprezece perle; fiecare poartă era o singură
perlă. Iar străzile oraşului erau din aur pur, asemenea sticlei transparente.
21:15 „Cel ce a vorbit cu mine avea un toiag de aur ca să măsoare oraşul” Măsurătoarea era folosită mai devreme pentru
a arăta protecţia şi grija lui Dumnezeu (comparaţi 11:1-2; Ier. 31:38-40; Zah. 2:1-5). Profeţia vremii de sfârşit din Ezechiel 40
de asemenea implica o măsurătoare.
21:16 „Oraşul este expus ca un cub” Această afirmaţie poate fi o aluzie la Sfânta Sfintelor (comparaţi I Împ. 6:19-20), ce
reprezenta de asemenea un cub perfect.
Motivul pentru care nu mai este nici un templu (comparaţi 21:22) este deoarece Dumnezeu însuşi va fi templul. Aceasta
ar putea fi modalitatea lui Ioan de a arăta că profeţiile Vechi Testamentare din Eze. 40-48 sunt simbolice sau au fost împlinite
într-un mod diferit.
„o sută cincizeci de mile” Literal este „doisprezece stadii – o sută patru zeci şi patru cubits.” Aceste numere sunt multiplu
lui douăsprezece; ele nu se referă la un oraş literal, ci măsurătorile perfecte arată că Dumnezeu oferă atmosfera unică pentru
bucurie şi comuniune permanentă între El şi poporul Lui (comparaţi Ioan 14:2-3) într-un cub simbolic perfect asemenea
locului „Sfânta Sfintelor” din VT
21:18-20 „materialul zidului era” Serile de fundaţii pot fi identificate cu
1. pietrele de pe efodul Marelui Preot (comparaţi Exod 28:17-20), totuşi, ordinea şi numele sunt diferite. Acest lucru nu
era neobişnuit deoarece numele pietrelor antice se schimbau de la ţară la ţară şi de la secol la secol.
2. oraşul bijuteriilor din Is. 54:11-17
3. splendoarea regelui Tirului (sau Satan) CONVEYED în bijuterii regale (sau cereşti) în Eze. 28:12-13
4. zodiacul, dar prezentat în ordine inversă (Philo şi Iosephus)
21:21 „Iar cele douăsprezece porţi erau douăsprezece perle” Această imagine este simbolică. Vine din tradiţia rabinică a
Talmudului, „Sanhedrin” 100a, ce afirmă că porţile oraşului din vremea de sfârşit va fi făcut dintr-o singură piatră înaltă de
45 de paşi.
„Iar străzile oraşului erau din aur pur, asemenea sticlei transparente” Această imagine este de asemenea simbolică. Noi
trebuie să realizăm că oraşul lui Dumnezeu nu este pur şi simplu o bogăţie din perspectiva umană, ci simbolizează valoarea
inestimabilă şi puritatea prezenţei lui Dumnezeu.
262