Apocalipsa=Comentariu

Acest lucru ar putea fi adevărat şi cu privire la Prolog (1:1-8), ce subliniază
1. Întoarcerea imediată a lui Cristos
2. Credincioşia cuvintelor lui Dumnezeu
3. nevoia de sfinţenie a poporului lui Dumnezeu
STUDIU AL EXPRESIILOR ŞI AL CUVINTELOR
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 21:1-4
1 Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; deoarece primul cer şi primul pământ au trecut, şi nu mai
este nici o mare. 2 Şi am văzut oraşul sfânt, noul Ierusalim, coborând din raiul lui Dumnezeu, gătit ca o
mireasă împodobit pentru soţul ei. 3 Şi am auzit o voce puternică de la tron, spunând, „Iată, tabernacolul lui
Dumnezeu este între oameni, iar El va locui printre ei, iar ei vor fi poporul Lui, iar Dumnezeu va fi între ei,
4 şi El va şterge orice lacrimă din ochii lor; şi nu mai este nici o moarte; nu va mai fi nici o dimineaţă, sau
plânset, sau durere; primele lucruri au trecut.”
21:1 „Apoi am văzut” Există un spaţiu de o anumită perioadă de timp, dar depinde de interpretarea ta a „celor o mie de ani”
din capitolul 20.
„un cer nou şi un pământ nou” Acest termen grecesc „nou,” kainos, accentuează calitatea, nu un anumit timpul cronologic
(comparaţi 2:17; 3:12; 5:9; 14:3; 21:1,2,5). Aceasta reprezenta o temă Vechi Testamentară, un pământ recreat (comparaţi Is.
11:6-9; 65:17; 66:22; vezi de asemenea Rom. 8:18-25; II Pet. 3:10,12). Toţi credincioşii sunt cetăţeni ai acestei noi Împărăţii
(comparaţi Filip. 3:20; Ef. 2:19; Ev. 12:23) şi împărtăşesc această nouă creaţie (comparaţi II Cor. 5:17; Gal. 6:15; Ef. 4:24).
Un concept teologic paralel ar fi „oraşul lui Dumnezeu neconstruit de mâini omeneşti” din Ev. 11:10,16; 12:22; 13:14.
Noua creaţie va fi asemenea creaţiei iniţiale. Raiul ar putea fi Grădina Eden restaurată. Dumnezeu, omenirea, animalele,
şi întreaga creaţie naturală va avea comuniune şi se va bucura din nou! Biblia începe cu Dumnezeu, omenirea, şi animalele
într-o perfectă comuniune în grădină (comparaţi Gen. 1-3). Biblia se sfârşeşte cu Dumnezeu şi omenirea într-un cadru al
grădinii (comparaţi Apo. 21-22) şi prin implicaţii profetice, cu animalele (comparaţi Is. 11:6-8; 65:25). Credincioşii nu merg
în rai; noul Ierusalim coboară din rai (comparaţi Apo. 21:2) şi vine pe un pământ recreat şi curăţat. Dumnezeu şi omenirea
sunt împreună din nou (comparaţi Gen. 3:15; Is. 7:14; 8:8,10; Apo. 21:3).
„deoarece primul cer şi primul pământ au trecut” Va fi o creaţie restaurată (comparaţi Fapte 3:21; Rom. 8:21; Col. 1:20),
ne mai afectat de păcat (comparaţi II Baruh 37:6; II Pet. 3:10-12; Apo. 20:11).
„şi nu mai este nici o mare” Au existat câteva interpretări ale acestei afirmaţii (vezi nota la 4:6):
1. deoarece marea este menţionată în 4:6 ca o modalitate de a vorbi de sfinţenia lui Dumnezeu ce-L separă de
umanitatea păcătoasă, unii au văzut exclusivitatea mării excuderi ca o restaurare a comuniunii perfecte dintre
Dumnezeu şi umanitate
2. deoarece în Apo. 20:13 marea părea a fi unul din cele trei locuri ale celor morţi, este un mod de-a spune că toţi cei
morţi au fost repartizaţi pentru un sau două destine eterne
3. deoarece prima fiară din Apo. 13:1 iasă din mare şi există o aluzie la mare ca referindu-se la poporul rău din Is.
57:20, este posibil să se refere la cei nelegiuiţi ce nu mai sunt
4. deoarece Apo. 17:15 este un citat din Is. 17:12-13 unde apele reprezintă oamenii, mulţi afirmă că se referă la
naţiunile nelegiuite, asemenea Psalmului 2. Mie îmi place varianta #1 cel mai mult.
21:2 „Şi am văzut oraşul sfânt, noul Ierusalim” Ierusalimul în Palestina este numit „oraşul sfânt” în Is. 52:1 (comparaţi Is.
48:2; 64:10; Dan. 9:24; Nee. 11:1). Acest nou Ierusalim este prima dată menţionat în 3:12 şi este făcut aluzie la oraş în Ev.
258