Apocalipsa=Comentariu

5:10; II Pet. 2:5,9)? Doar martirii primului secol vor domni sau doar martirii Vechiului Testament vor fi incluşi. Martirii din
fiecare epocă vor fi incluşi sau toţi creştinii ce rămân credincioşi vor fi incluşi?
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 20:7-10
7 Când cei o mie de ani sunt compleţi, Satan va fi eliberat din închisoare, 8 şi va ieşi să înşele naţiunile din
cele patru colţuri ale pământului, Gog şi Magog, să-i adune să facă război; numărul lor va fi ca nisipurile
de pe malul mării. 9 Şi ei s-au adunat pe întinderea pământului şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi oraşul
preaiubit, şi foc a căzut din cer şi i-a devorat. 10 Iar diavolul ce i-a înşelat a fost aruncat în lacul de foc şi
pucioasă, unde se află de asemenea fiara şi profetul fals; şi ei vor fi chinuiţi zi şi noapte în vecii vecilor.
20:7 „Satan va fi eliberat din închisoare” Ezechiel 36-39 reprezintă fundalul acestui context. În Ezechiel poporul lui
Dumnezeu se odihneşte în siguranţă într-un cadru escatologic (Iuda sau Ierusalim sau Tata Promisă), dar este încă atacat de
naţiunile nelegiuite (Gog şi Magog). În iudaismul rabinic aceşti doi duşmani au ajuns să fie utilizaţi pentru a descrie toate
naţiunile duşmane lui Mesia şi poporului lui Dumnezeu. În mod original, Gog era un om din ţara lui Magog, dar in acest
capitol, termenul a fost personificat reprezentând doi duşmani. Ioan totdeauna îşi lucrează aluziile Vechi Testamentare pentru
a se potrivi cititorilor primului secol.
20:8 „şi va ieşi să înşele” Este uimitor că omenire poate fi dusă în rebeliune după o mie de ani de domnie a lui Cristos! Au
fost aceste naţiuni „necredincioase” sau „credincioşi iniţiali?” Sunt prezenţa lui Cristos şi domnia ineficiente să afecteze o
schimbare permanentă în societatea umană?
„God şi Magog” Această afirmaţie este o aluzie la continua rebeliune a naţiunilor necredincioase. După ce Israelul este
restaurat pentru Ţara Promisă (comparaţi Eze. 37), bazat pe acţiunile lui Dumnezeu (comparaţi Eze. 36), el încă va mai avea
probleme cu naţiunile ce o vor invada din nou („Gog din tărâmul Magog, prinţul Rosh, Meshech şi Tubal,” Eze. 38:2).
Aceste cuvinte reprezintă nume de lideri sau nume regionale ale armatelor invadatoare; Eze. 38:5-6,13 face să pară o armată
internaţională. Capitolele 38-39 din Eze. Au un cadru al vremii de sfârşit (comparaţi 38:8,10,14,16,18; 39:11). Aceste
capitole au fost sursa multor aluzii Vechi Testamentare ale lui Ioan pentru vremea de sfârşit. Lucrurile vor deveni mai grave
(durerile naşterii ale noii epoci) înainte ca ele să devină mai bune (noul Ierusalim).
Observaţi cum Ioan a luat texte Vechi testamentare dar le-a lucrat înlumina primului secol al culturii greco-romane.
Gog, Magog, şi Babilon nu sunt duşmani din Mesopotamia sau Turcia, ci din Roma.
„naţiunile din cele patru colţuri ale pământului” Aceasta este evident o descriere universală a decepţiei şi rebeliunii
(comparaţi 7:1). Numărul „patru” avea semnificaţia simbolică ce reprezenta întreaga lume.
„ca şi nisipurile de pe malul mării” Această afirmaţie este folosită pentru seminţia lui Avraam (comparaţi Gen. 15:5; 22:17;
32:12 şi Ev. 11:12). Aceasta poate fi un alt exemplu al răului imitând termenii ce descriu poporul lui Dumnezeu. Totuşi,
datorită primei afirmaţii din v. 9, aceasta pare a fi o altă definiţie ce denotă o armată foarte mare.
20:9 Se referă acest verset la o bătălie literală pe pajiştile Megiddo asemenea unei armate a vremii de sfârşit ce se îndreaptă
spre oraşul Palestinian Ierusalim? Există multe aluzii la acest scenariu în VT (comparaţi Ps. 2; Eze. 38-39; Dan. 9:24-27;
Zah. 13-14).
Totuşi, Ierusalimul se află la mult mile de Megiddo.
În Apocalipsa „oraşul” este de obicei (1) o societate umană organizată şi funcţionând separat de Dumnezeu,
personificată ca Babilon şi (2) referindu-se din punct de vedere istoric la Roma zilelor lui Ioan (comparaţi 14:8; 16:19; 17:18;
18:2,10,16,18,19,21). Totuşi, este posibil să se fi făcut referire la oraşul Ierusalim în 11:8 şi aici.
252