Apocalipsa=Comentariu

„El le va conduce cu un toiag de fier” Aceasta este a doua descriere din trei despre cel ce călăreşte pe un cal alb. Această
descriere a judecăţii vine din Ps. 2:9 şi 110:5-6 (comparaţi Apo. 2:27; 12:5).
„El va zdrobi presa de vin a mâniei lui Dumnezeu, Atotputernicul” Această a treia descriere a judecăţii este o aluzie la Is.
63:2-3; Ier. 51:33; Plângeri 1:14; Ioel 3:13 (comparaţi Apo. 14:19-20). Culoarea strugurilor zdrobiţi amintea anticilor de
sânge, moarte, şi luptă!
Pentru „mânia lui Dumnezeu” vezi nota de la 7:14.
19:16 „pe cureaua Lui un nume scris” Au existat multe discuţii despre termenul „coapsă”:
1. acesta era locul unde sabia de obicei era ţinută
2. acesta era locul de unde haina Lui se vedea cel mai bine stând pe cal
3. reprezenta cel mai puternic muşchi al trupului Său şi era un simbol al tăriei Lui
„REGELE REGILOR, ŞI DOMNUL DOMNILOR” Se referă oare această afirmaţie la un nume sau la două? Apocalipsa
17:14 arată că se referă la un nume (comparaţi I Tim. 6:15). Afirmaţia are două fundale Vechi Testamentare posibile:
1. descriere a lui YAHWE (comparaţi Deut. 10:17 şi Enoh 9:4)
2. un titlu babilonean şi persan a divinităţii transferat lui YAHWE (comparaţi Dan. 2:37)
Este interesant de notat că această afirmaţie în aramaică echivala cu 777, în contradicţie cu numărul fiarei, care era 666.
Ultima perfecţiune contra ultima imperfecţiune.
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 19:17-18
17 Apoi am văzut un înger stând în soare, şi a strigat cu voce tare, spunând tuturor păsărilor ce zboară în
mijlocul cerului, „Veniţi, adunaţi-vă pentru marea cină a lui Dumnezeu, 18 aşa încât să mâncaţi carnea
împăraţilor şi carnea comandanţilor şi carnea oamenilor mari şi carnea cailor şi a celor ce stau pe ei şi
carnea tuturor oamenilor, atât oameni liberi cât şi sclavi, mici şi mari.”
19:17 „tuturor păsărilor” Acest paragraf grotesc este o aluzie la două pasaje Vechi Testamentare ce au legătură cu scenele
de bătălie. Acest context reprezintă aceeaşi bătălie discutată în 16:12-16, numită Armaghedon. Păsările de pradă sunt descrise
ca fiind chemate pentru bătălie asemenea în I Sam. 17:46 (comparaţi Mat. 24:28; Lu. 17:37) şi Eze. 39:17-20, ce reprezintă
bătălia din vremea de sfârşit din Gog şi Magog. Ioan adesea utilizează imagistică Vechi Testamentară în moduri noi. În
capitolul 20 bătălia din Gog şi Magog se ocupă cu Satan după mileniu, unde bătălia din capitolul 19 se întâmplă înainte de
mileniu şi se ocupă de fiară şi de profetul fals.
„Veniţi, adunaţi-vă pentru marea cină a lui Dumnezeu” Cuvântul tradus „veniţi” este un ADVERB utilizat ca un
INPERATIV PLURAL AORIST ACTIV ce se potriveşte cu al doilea cuvânt, „adunaţi-vă,” ce este un IMPERATIV
PLURAL AORIST PASIV. Aceasta este o antiteză a banchetului Mielului menţionat în vv. 7 şi 9. Mielul invită oameni
pierduţi pentru a veni să fie salvaţi şi să se alăture mesei sărbătorii nunţii. Dar îngerul invită păsările de pradă pentru a veni la
sărbătoare trupurilor moarte (şi a sufletelor moarte) la marea bătălie a vremurilor de sfârşit (comparaţi Ier. 12:9; Eze. 39:17).
Mânia lui Dumnezeu este reală şi simbolizată ca o sărbătoare, asupra cărnii duşmanilor Lui (comparaţi Is. 34:6; Ier. 12:12;
46:10; Ţef. 1:7).
19:18 Acest verset merge înapoi până la 6:15, ce reprezintă de asemenea un cadru escatologic unde aceleaşi categorii
generale ale umanităţii au fost de asemenea menţionate. Oroarea de a nu fi îngropat reprezenta în special şocantă pentru
oamenii Orientului Apropiat.
Întoarcerea victorioasă a lui Isus are loc la sfârşitul fiecărui ciclu al judecăţii: peceţilor, 6:12-17; trâmbiţelor, 11:15-18;
şi potirelor, 19:1-21.
243