Apocalipsa=Comentariu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
dublu este reflectat în utilizarea termenului biblic „credinţă,” ce reprezintă atât un act personal al primirii lui Isus cât şi un act<br />
cognitiv ce implică a cred adevărurile doctrinare („credinţa,” comparaţi Iuda vv. 3,20).<br />
TEMATICĂ SPECIALĂ: FUNDALUL EBRAIC ŞI GRECESC AL TERMENULUI LOGOS<br />
Fundalul termenului Logos<br />
1. Fundalul ebraic<br />
a. puterea cuvântului rostit (Is. 55:11; Ps. 33:6; 107:20; 147:15,18), ca în Creaţie (Gen.<br />
1:3,6,9,11,14,20,24,26,29) şi în binecuvântarea patriarhală (Gen. 27:1ff; 49:1)<br />
b. Pro. 8:12-13 personificat „Înţelepciune” ca agentul întregii creaţii şi prima creaţie a lui Dumnezeu<br />
(comparaţi Ps. 33:6 şi ne-canonica scriere Wisdom of Solomon, 9:9)<br />
c. Targum-urile (traduceri şi comentarii aramaice) substituie afirmaţia „Cuvântul lui Dumnezeu” pentru logos<br />
datorită disconfortului lor cu termeni antropomorfici<br />
2. Fundal grecesc<br />
a. Heraclit – lumea a fost în flux; divinul impersonal şi logosul neschimbător a ţinut-o împreună şi a ghidat<br />
procesul schimbător<br />
b. Plată – logosul impersonal şi neschimbător ţine planetele pe orbită şi determină anotimpurile<br />
c. Stoicii – logosul era „raţiunea lumii” sau managerul, dar era semi-personal<br />
d. Philo – el a personificat conceptul de logos ca „Marele Preot ce plasează sufletele oamenilor înaintea lui<br />
Dumnezeu,” sau „podul dintre om şi Dumnezeu,” sau „plugar prin care Pilotul universului manevrează<br />
toate lucrurile” (kosmocrater)<br />
19:14 „armatele care sunt în rai”Această afirmaţie a fost interpretată în două feluri.<br />
1. Datorită lui 17:14 şi a descrieri sfinţilor din v. 8 în acest context imediat, mulţi au presupus că această afirmaţie se<br />
referă la sfinţi<br />
2. Datorită fundalului Vechi Testamentar din Deut. 33:2; Ps. 68:17; şi Zah. 14:5 la fel şi pasajele Nou testamentare din<br />
Mat. 13:41; 16:27; Mar. 8:38; 13:27; LU. 9:26; I Tes. 3:13; II Tes. 1:7, mulţi cred că trebuie să se refere la îngeri.<br />
Această ambiguitate este prezentă în multe pasaje<br />
19:15 „din dura Lui” Această afirmaţie este o aluzie la Is. 11:4 şi Apo. 1:16 şi 2:16. Această metaforă JUDGMENTAL a<br />
fost găsită în literatura apocaliptică evreiască (comparaţi IV Esdra 12:6; psalmii lui Solomon 17:10,45,49; şi cartea I Enoh<br />
62:6).<br />
„o sabie ascuţită” Aceasta este o metaforă pentru puterea evangheliei sau a cuvântului lui Dumnezeu rostit (comparaţi Gen.<br />
1; Is. 55:11; Ioan 1:1; Ii tes. 7:8), nu o descriere literală.<br />
Distrugerea vremurilor de sfârşit ale armatelor umane răzvrătite este ilustrată din Eze. 38-39. Această distrugere este<br />
îndeplinită de (1) sabie (comparaţi Eze. 38:21 şi Apo. 19:15,21) sau (2) de foc din cer, comparaţi Eze. 38:22; 39:6; şi Apo.<br />
20:9. Această paralelă între Apo. 19 şi Apo. 30 (adică, diferitele modalităţi de a distruge armatele naţiunilor), ambele care<br />
reflectă Eze. 38-39, implică o recapitulare. A doua venire a lui Cristos din 19 este repetată în limbaj diferit în 20:1-10.<br />
Recapitularea a fost deja văzută între peceţi, trâmbiţe, şi potire.<br />
„naţiunile” Originea Vechi Testamentară ale acestor armate reprezintă naţiunile neevlavioase din Eze. 38 din întregul Orient<br />
Apropiat (comparaţi vv. 2,5,6,13). Ioan foloseşte bătălia vremurilor de sfârşit din Eze. 38-39 (sau posibil Ps. 2) ca sursa<br />
imagisticii lui despre bătălia escatologică dintre bine şi rău! Isus are de departe cea mai mare sabie! Vezi nota de la 2:26 şi<br />
10:11.<br />
242