24.04.2016 Views

Apocalipsa=Comentariu

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

dublu este reflectat în utilizarea termenului biblic „credinţă,” ce reprezintă atât un act personal al primirii lui Isus cât şi un act<br />

cognitiv ce implică a cred adevărurile doctrinare („credinţa,” comparaţi Iuda vv. 3,20).<br />

TEMATICĂ SPECIALĂ: FUNDALUL EBRAIC ŞI GRECESC AL TERMENULUI LOGOS<br />

Fundalul termenului Logos<br />

1. Fundalul ebraic<br />

a. puterea cuvântului rostit (Is. 55:11; Ps. 33:6; 107:20; 147:15,18), ca în Creaţie (Gen.<br />

1:3,6,9,11,14,20,24,26,29) şi în binecuvântarea patriarhală (Gen. 27:1ff; 49:1)<br />

b. Pro. 8:12-13 personificat „Înţelepciune” ca agentul întregii creaţii şi prima creaţie a lui Dumnezeu<br />

(comparaţi Ps. 33:6 şi ne-canonica scriere Wisdom of Solomon, 9:9)<br />

c. Targum-urile (traduceri şi comentarii aramaice) substituie afirmaţia „Cuvântul lui Dumnezeu” pentru logos<br />

datorită disconfortului lor cu termeni antropomorfici<br />

2. Fundal grecesc<br />

a. Heraclit – lumea a fost în flux; divinul impersonal şi logosul neschimbător a ţinut-o împreună şi a ghidat<br />

procesul schimbător<br />

b. Plată – logosul impersonal şi neschimbător ţine planetele pe orbită şi determină anotimpurile<br />

c. Stoicii – logosul era „raţiunea lumii” sau managerul, dar era semi-personal<br />

d. Philo – el a personificat conceptul de logos ca „Marele Preot ce plasează sufletele oamenilor înaintea lui<br />

Dumnezeu,” sau „podul dintre om şi Dumnezeu,” sau „plugar prin care Pilotul universului manevrează<br />

toate lucrurile” (kosmocrater)<br />

19:14 „armatele care sunt în rai”Această afirmaţie a fost interpretată în două feluri.<br />

1. Datorită lui 17:14 şi a descrieri sfinţilor din v. 8 în acest context imediat, mulţi au presupus că această afirmaţie se<br />

referă la sfinţi<br />

2. Datorită fundalului Vechi Testamentar din Deut. 33:2; Ps. 68:17; şi Zah. 14:5 la fel şi pasajele Nou testamentare din<br />

Mat. 13:41; 16:27; Mar. 8:38; 13:27; LU. 9:26; I Tes. 3:13; II Tes. 1:7, mulţi cred că trebuie să se refere la îngeri.<br />

Această ambiguitate este prezentă în multe pasaje<br />

19:15 „din dura Lui” Această afirmaţie este o aluzie la Is. 11:4 şi Apo. 1:16 şi 2:16. Această metaforă JUDGMENTAL a<br />

fost găsită în literatura apocaliptică evreiască (comparaţi IV Esdra 12:6; psalmii lui Solomon 17:10,45,49; şi cartea I Enoh<br />

62:6).<br />

„o sabie ascuţită” Aceasta este o metaforă pentru puterea evangheliei sau a cuvântului lui Dumnezeu rostit (comparaţi Gen.<br />

1; Is. 55:11; Ioan 1:1; Ii tes. 7:8), nu o descriere literală.<br />

Distrugerea vremurilor de sfârşit ale armatelor umane răzvrătite este ilustrată din Eze. 38-39. Această distrugere este<br />

îndeplinită de (1) sabie (comparaţi Eze. 38:21 şi Apo. 19:15,21) sau (2) de foc din cer, comparaţi Eze. 38:22; 39:6; şi Apo.<br />

20:9. Această paralelă între Apo. 19 şi Apo. 30 (adică, diferitele modalităţi de a distruge armatele naţiunilor), ambele care<br />

reflectă Eze. 38-39, implică o recapitulare. A doua venire a lui Cristos din 19 este repetată în limbaj diferit în 20:1-10.<br />

Recapitularea a fost deja văzută între peceţi, trâmbiţe, şi potire.<br />

„naţiunile” Originea Vechi Testamentară ale acestor armate reprezintă naţiunile neevlavioase din Eze. 38 din întregul Orient<br />

Apropiat (comparaţi vv. 2,5,6,13). Ioan foloseşte bătălia vremurilor de sfârşit din Eze. 38-39 (sau posibil Ps. 2) ca sursa<br />

imagisticii lui despre bătălia escatologică dintre bine şi rău! Isus are de departe cea mai mare sabie! Vezi nota de la 2:26 şi<br />

10:11.<br />

242

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!