Apocalipsa=Comentariu

PRIVIRI CONTEXTUALE ASUPRA APOCALIPSEI 17:1-18:24
A. Aceste două capitole descriu în detaliu distrugerea Babilonului a cărui cădere a fost menţionată mai devreme în 14:8 şi
16:19, la fel şi 18:2,21. Fiecare din aceste referinţe apar în câte-o unitate literară separată (12:14), (15-15), şi (17-19).
Acesta ar putea fi un alt exemplu al paralelismului sau recapitulării.
B. Fundalul Vechi Testamentar al acestor două capitole este găsit în bocetele funerare scrise pentru a aplauda căderea
oraşelor neevlavioase antice:
1. Babilon (comparaţi Is. 13,14,21 şi Ier. 50-51)
2. Tir (comparaţi Is. 23 şi Eze. 26-28)
3. Ninive (comparaţi Naum)
4. Ierusalimul nelegiuit (comparaţi Is. 1:1-26; Eze. 16:51-52)
C. Acest concept al unui sistem al lumii căzut ce este antagonist lui Dumnezeu este prezentat în Ps. 2, Daniel 2; 7; 9:24-27;
Mat. 24; Mar. 13; Lu. 21; şi I Ioan 2:15-20.
D. Apocalipsa foloseşte bocete funerare Vechi Testamentare pentru a descrie căderea Romei, imperiul lumii anti-
Dumnezeu din vremea lui Ioan. Totuşi, acest sistem al lumii independent, arogant, materialistic, anti-Dumnezeu este
prezent în fiecare epocă (comparaţi I Ioan 2:18), şi se va manifesta în final ca un imperiu şi ca un conducător al lumii
finale (comparaţi II Tes. 2). Detaliile ce vor ajuta ultima generaţie de cititori ai lui Ioan de a identifica anticristul
vremurilor de sfârşit s-ar putea să reapară în ultimele zile. Problema a fost aceea că fiecare generaţie de credincioşi a
încercat să forţeze Apocalipsa în ziua ei!
Această carte are o relevanţă a primului secol, a fiecărei generaţii, şi a ultimei generaţii. Este mai bine să nu forţăm
detaliile. Ele au avut semnificaţie (primilor ascultători); ele vor mai avea semnificaţie (ultimei generaţii). Dar pentru
marea majoritate a generaţiilor de credincioşi, ele sunt mistere. Este mult mai bine să afirmăm adevărul central al celor
şapte unităţi literare. Acestea sunt etern relevante! Dacă detaliile devin strict literale pentru ultima generaţie de
credincioşi persecutaţi ei nu vor avea nevoie de un comentator să le spună!
E. William Hendriksen, More Than Conquerors, afirmă paralelismul celor şapte secţiuni din Apocalipsa (vezi nota C. p.
10). Făcând astfel el afirmă paralela căderii duşmanilor creştinilor (Satan, cele două fiare, şi Babilonul, sistemele lumii
anti-Dumnezeu şi anti-Cristos). Deşi distincţia lor este tratată separat (Satan, 20:7-10; cele două fiare, 19:17-21; şi
Babilonul, 18:1-19:4), ele sunt de fapt simultane, la fel ca şi peceţile, trâmbiţele, şi potirele.
În multe feluri secţiunile reprezintă o structură de interpretare atractivă ce extinde paralelismul evident al peceţilor (4-
7), trâmbiţelor (8-11), şi potirelor (15-16) pentru capitolele 17-19 şi 20-22.
STUDIU AL EXPRESIILOR ŞI AL CUVINTELOR
216