Apocalipsa=Comentariu

Deoarece elementul de timp este incert, este important de ştiut că moartea sfinţiilor lui Dumnezeu este preţioasă în ochii Lui
(comparaţi Os. 116:15).
Deşi acest grup este alcătuit din creştini martiri, cel mai bun lucru este de a interpreta „martorii” într-un sens mult mai
general al credincioşilor. Nu toţi credincioşii au fost ucişi în primul secol, nu toţi vor fi ucişi în necazul vremurilor de sfârşit,
dar toţi credincioşii trebuie să rămână credincioşi lui Cristos. Această metaforă este cuprinzătoare, nu exclusivă.
„pentru că faptele lor îi urmează” Este un paradox al creştinismului faptul că noi ca şi credincioşi în momentul mântuirii
suntem înzestraţi cu daruri de la Duhul Sfânt pentru slujire eficientă şi pentru trupul lui Cristos (comparaţi I Cor. 12:7,11).
Dumnezeu cheamă, echipează, şi produce rod veşnic prin creştini imperfecţi. Duhul Lui, darul Lui este cel ce împuterniceşte,
dar sfinţii primesc o răsplată pentru credincioşia, disponibilitatea, şi perseverenţa lor (vezi Tematica Specială la 2:10).
Credincioşii nu sunt mântuiţi prin fapte (efort-propriu), ci sunt salvaţi pentru a face fapte bune (comparaţi Ef. 2:8-9,10). Voia
lui Dumnezeu pentru fiecare credincios este slujirea asemenea lui Cristos (comparaţi Rom. 8:29; Gal. 4:19; Ef. 1:4)!
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 14:14-16
14 Apoi m-am uitat, şi iată, un nor alb, iar pe nor stătea un fiu de om, având o cunună de aur pe cap şi o
seceră ascuţită în mână. 15 Şi un alt înger a ieşit din templu, strigând cu voce tare către Cel ce stătea pe nor,
„Pune secera şi seceră, pentru că ora de seceriş a sosit, deoarece recolta de pe pământ s-a copt.” 16 Apoi Cel
ce stătea pe nor aruncat secera Sa asupra pământului, şi pământul a fost secerat.
14:14-16 Există două tipuri de seceriş (comparaţi IV Ezra 13:10-11) descris în vv. 14-16 şi 17-19. Primul este un seceriş al
cerealelor al doilea este un seceriş al strugurilor. Dacă această distincţie poate fi menţinută (în Ioel 3:13 cele două recolte sunt
văzute ca o singură judecată), atunci primul seceriş se referă la recoltarea neprihăniţilor (comparaţi Mat. 9:37-38; 13:30,38;
Mar. 4:26-29; Lu. 10:2; Ioan 4:35-38), în timp ce al doilea seceriş al strugurilor menţionat în Is. 63:2-6; Ier. 51:33; Plângeri
1:15; Ioel 3:13 şi Apo. 19:15 se referă la cei nelegiuiţi.
14:14 „un nor alb, iar pe nor stătea un fiu de om, având o cunună de aur pe cap şi o seceră ascuţită în mână” Aceleaşi
probleme de identitate din capitolele 6 şi 10 apar şi în aceste versete. Este o descriere a Unsului divin (comparaţi Dan. 7:13)
sau doar un alt înger slujind în folosul Lui? Eu cred că este un alt înger puternic, deoarece:
1. acest eveniment face parte într-o serie de îngeri (comparaţi vv. 15,17,18)
2. Mat. 13:39, 41-42, 49-50 spun că îngerii vor aduna şi vor separa poporul la sfârşitul vremurilor (unii pentru
binecuvântare iar unii pentru judecat)
3. un înger îi porunceşte (comparaţi v. 15)
14.15 Această afirmaţie este o aluzie la Ioel 3:13.
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 14:17-20
17 Şi un alt înger a ieşit din templul ce se află în rai, şi el de asemenea avea o seceră. 18 Apoi un alt înger, cel
ce are putere asupra focului, a ieşit din altar; şi a chemat cu o voce puternică pe cel ce avea secera ascuţită,
spunând, „Pune-ţi secera ascuţită şi strânge ciorchinele din viţa pământului, deoarece strugurii ei sunt
copţi.” 19 Astfel că îngerul a aruncat secera pe pământ şi a strâns ciorchinele din viţa pământului şi le-a
aruncat în uriaşa presă de vin a mâniei lui Dumnezeu. 20 Iar presa de vin a fost zdrobită afară din oraş, iar
sânge a ieşit din presă, până la frâul cailor, pe o distanţă de două sute de mile.
14:17 „Şi un alt înger a ieşit din templul ce se află în rai” Această afirmaţie se referă la tabernacolul din rai (comparaţi Ev.
8:2; 9:11,23-24).
196