Apocalipsa=Comentariu

d. nouă viaţă simbolizată prin botez, 12:13
e. una cu Dumnezeu (adică, convertire), 6:17
f. înţelepciunea lui Dumnezeu, nu înţelepciunea lumii, 2:12-15; 14:14,32,37
g. daruri spirituală pentru fiecare credincios în vederea slujirii, capitolele 12 şi 14
4. spiritualul în contrast cu fizicul, 9:11; 10:3; 15:44
5. tărâmul spiritual în contrast cu fizicul, 2:11; 5:5; 7:34; 15:45; 16:18
6. un mod de a se referi la viaţa umană spirituală/lăuntrică ca fiind distinctă de viaţa fizică a trupului, 7:34
F. Oamenii trăiesc prin creaţie în două tărâmuri (adică, cel fizic şi cel spiritual). Omenirea a căzut de la intimitatea cu
Dumnezeu (Gen. 3). Prin viaţa, învăţătura, moartea, învierea, şi întoarcerea promisă a lui Cristos, Duhul atrage
omenirea căzută pentru a manifesta credinţă în evanghelie, moment în care ei sunt restauraţi pentru părtăşie cu
Dumnezeu. Duhul este acea persoană din Trinitate ce caracterizează Noua Epocă a neprihănirii. Duhul lui
Dumnezeu este agentul Tatălui şi avocatul Fiului în această „epocă.” O problemă există deoarece noua epocă a avut
loc în timp, în timp ce vechea epocă a rebeliunii si păcatului încă există. Duhul transformă vechiul în nou, chiar î
timp ce există ambele.
11:12 „au auzit o voce puternică din cer spunându-le, „Veniţi aici sus.” După cum unii văd răpirea secretă a bisericii în
capitolul 4:1 unde Ioan a fost chemat în cer, alţii văd aici o răpire secretă a bisericii în mijlocul necazului după cum cei doi
martori au fost chemaţi în cer. Aici din nou presupoziţiile noastre şi tiparele teologice alungă interpretarea simbolică,
ambiguă a textelor!
„Apoi au urcat în cer prin nor” Această imagine reprezintă o transportare divină. Mesia a mers pe norii cerului în Dan.
7:13. Isus sa înălţat la cer printre nori (comparaţi Fapte 1:9). Isus se va întoarce mergând pe norii cerului (comparaţi Mat.
24:30; 26:64; Mar. 13:26; I Tes. 4:17; Apo. 1:7; 14:14).
11:13 „în acea oră a fost un mare cutremur, şi 1/10 din oraş a căzut” Există şapte referinţe la cutremure în Apocalipsa
(comparaţi 6:12; 8:5; 11:13,19; 16:18). Acest lucru arată judecata continuă, în curs de desfăşurare, limitată a lui Dumnezeu
asupra necredincioşilor. Această afirmaţie ar putea fi o aluzie la Eze. 38:17-23.
„iar restul au fost terifiaţi şi dădeau glorie Dumnezeului cerului” Au existat multe discuţii cu privire la identitatea
„restului” de oameni. S-ar putea referi la
1. locuitorii Ierusalimului în sensul strict al cuvântului (comparaţi Zah. 12:10) sau al Romei
2. Cei ce sunt salvaţi în timpul perioadei de necaz, adică, cei care cu adevărat se pocăiesc
3. evreii credincioşi, din Romani 11
4. oameni, ca Nebucadneţar şi Cir, care au fost uimiţi de acţiunile lui Dumnezeu, dar nu au fost convertiţi cu adevărat.
5. Datorită 9:20-21; 14:7-8 şi 16:10, #4 reprezintă ce-a mai bună opţiune.
Totuşi, în 16:9, a da glorie este asociat cu pocăinţa. Este posibil ca aceşti (evrei sau păgâni) să creadă! Acesta est scopul
judecăţii lui Dumnezeu (comparaţi 9:20-21; 16:9,11)
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 11:14
14 Al doilea vai a trecut; iată, al treilea vai se apropie rapid.
11:14 Acest verset este un mecanism tranzitoriu (comparaţi 9:12; 12:12).
161