Apocalipsa=Comentariu
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
PRIVIRI CONTEXTUALE ASUPRA 8:1-9:21<br />
A. În timp ce cele şapte trâmbiţe continuă din a şaptea pecete, întrebarea este, „care e relaţia dintre trâmbiţe, pecete, şi<br />
potire?” Există o recapitulare parţială, dacă nu completă în trâmbiţe. Ele acoperă aceeaşi perioadă de timp. Ele sunt<br />
construite pe acelaşi tipar şi continuă din fiecare. O teorie a recapitulării parţiale pare să fi fost avansată în al treilea<br />
secol de Victorinus din Pettau (vezi The Ante-Nicene Fathers, vol. 7, pp. 344-360). El doar menţionează o relaţie<br />
paralelă dintre trâmbiţe şi potire. Când cineva le compară pe toate trei, ele par a fi metafore ale distrugeri apocaliptice,<br />
progresive ale aceleaşi perioade escatologice. Este posibil ca în timp ce pecetea a şasea (comparaţi 6:12-17) aduce<br />
sfârşitul, cele şapte trâmbiţe (comparaţi 11:15-19) şi cele şapte potire (comparaţi 16:17-21) să descrie evenimentele<br />
sfârşitului.<br />
B. De unde îşi trage Ioan imaginile sale pentru aceste viziuni apocaliptice? Există câteva teorii:<br />
1. Există aluzii la câteva pasaje Vechi Testamentare, particular din capitolele 8 şi 9, până la plăgile din Egipt şi la<br />
invazia de lăcuste din Ioel 2. Ca întotdeauna în Apocalipsa, imagistica din Daniel, Ezechiel şi Zaharia formează<br />
baza fundalului.<br />
2. Scrierile apocaliptice inter-testamentare evreieşti, cum ar fi I Enoh. I Enoh a fost extrem de cunoscută în primul<br />
secol ebraic, la fel ca şi în biserică şi s-a făcut aluzie la el de către autorii Noului Testament (comparaţi II Pet. 2<br />
şi Iuda).<br />
3. Cadrul istoric al primului secol, particular închinarea la împăratul roman şi persecuţia locală<br />
Opţiunea pe care o alegem ca sursa majoră a imagisticii va determina cum interpretăm aceste două capitole. Dacă<br />
vedem aceste capitole împotriva fundalului Imperiului Roman, le vom potrivi în istoria romană (preteristă). Dacă le vedem<br />
împotriva limbajului apocaliptic evreiesc, vom fi mult mai înclinaţi să le interpretăm ca simbolice (idealist). Dace le vedem<br />
împotriva profeţiilor Vechi Testamentare, le vom proiecta într-un cadru ebraic al vremurilor de sfârşit (futurist).<br />
C. Aceste două capitole descriu o intensificare treptată a judecăţi împotriva necredincioşilor. Totuşi, trebuie accentuat<br />
faptul că Dumnezeu aduce judecata asupra lor cu scopul răscumpărării lor (comparaţi 9:20:21; 14:7; 16:9,11). Prin<br />
urmare, ele funcţionează ca blestemele legământului din Deut. 27-29.<br />
D. Ca şi în capitolele precedente, simbolistica este atât de vagă încât ceea ce uni comentatori îi atribuie lui Cristos, alţii îi<br />
atribuie lui Satan. Cu o astfel de fluiditate a simbolurilor, dogmatismul este total inadecvat. Interpreţii trebuie să rezume<br />
viziunea completă într-un adevăr central. Acest adevăr central ar trebui să ghideze interpretarea detaliilor iar problema<br />
teologică centrală să rămână pentru a fi subliniată!<br />
STUDIU AL EXPRESIILOR ŞI AL CUVINTELOR<br />
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 8:1-2<br />
1 Când a rupt Mielul a şaptea pecete, a fost tăcere în cer cam o jumătate de oră. 2 Şi am văzut cei şapte îngeri<br />
ce stau înaintea lui Dumnezeu. Şi şapte trâmbiţe le-au fost date.<br />
8:1 „Când a rupt Mielul a şaptea pecete” Isus este cel ce deschide cele şapte peceţi, dar din acest moment înainte îngerii<br />
vor fi implicaţi în anunţarea celor şapte trâmbiţe iar mai târziu cele şapte potire.<br />
„a fost tăcere în cer cam o jumătate de oră” Au existat câteva teorii cu privire la această tăcere. Rabinii o leagă de perioada de<br />
tăcere pentru a lăsa rugăciunile sfinţilor să fie auzite.<br />
1. unii o leagă de cartea II Esdra 7:29-31, unde tăcerea este începutul Noii Ere.<br />
136