Apocalipsa=Comentariu

„până când numărul slujitorilor colegi cu ei şi fraţi ai lor ce au fost ucişi asemănător cu ei, va fi de asemenea complet”
Unul din adevărurile majore ale acestei cărţi este că Dumnezeu este în controlul tuturor lucrurilor (v. 8), chiar şi moartea
credincioşilor martiri! Întreaga istorie se află în mâinile Sale. Dumnezeu nu este surprins de evenimente, acţiuni, sau de
rezultate. Totuşi există o durere, suferinţă şi nedreptate în această lume decăzută. Pentru o discuţie bună cu privire la
problema răului vezi John W. Wenham`s The Goodness of God.
Acest concept al unui număr complet de martiri (comparaţi I Enoh 47:4) este un mod simbolic de a se referi la
cunoaşterea lui Dumnezeu şi la planul Său pentru umanitate. Acesta este un concept similar cu a lui Pavel legat de „plinătatea
neamurilor” (comparaţi Rom. 11:12,25) ce se referă la cunoaşterea tuturor neamurilor de Dumnezeu ce vor fii mântuiţi.
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 6:12-17
12 M-am uitat când a rupt a şasea pecete, şi a fost un mare cutremur; iar soarele a devenit negru ca sacul
confecţionat din păr, şi întreaga lună a devenit ca sângele; 13 iar stelele cerului au căzut pe pământ, după
cum smochinul îşi aruncă smochinele necoapte când e scuturat de un vânt puternic. 14 Cerul a fost despicat
ca un sul când e înfăşurat, şi fiecare munte şi insulă au fost mutate din locurile lor. 15 Apoi regii pământului
şi marii oameni şi comandanţii şi bogaţii şi puternicii şi fiecare om sclav şi liber s-au ascuns în peşteri şi
între rocile munţilor; 16 şi au spus munţilor şi rocilor, „Cădeţi pe noi şi ascunde ţine-ţi de prezenţa Celui ce
şade pe tron, şi de mânia Mielului; 17 pentru că ziua ce-a mare a mâniei lor a sosit, şi cine este capabil să
rămână în picioare?
6:12 „a rupt a şasea pecete” Acest verset este u limbaj apocaliptic evreiesc pentru sfârşitul epoci (comparaţi Ioel 2:30-31;
3:15-16; Is. 13:9,10; 34:4; Ier. 4:23-28; Hag. 2:6; Mat. 24:29; şi Testamentul lui Moise, 10:5). Observaţi al şaptelea element
din vv. 12-14. Acest limbaj este folosit în VT pentru zilele Domnului. Este folosit aici în a şasea pecete iar mai târziu în a
şasea trâmbiţă este folosit pentru singurul motiv deoarece eu cred, că fiecare din aceste serii de şapte se termină cu sfârşitul
epocii, a doua venire a lui Cristos (comparaţi 6:12-17; 11:15-18; 14:14-20; 16:17-21; 19:11-21; 22:6-16). Apocalipsa nu este
formată din secvenţe cronologice, ci este o dramă a unor şapte acte.
„a fost un mare cutremur” Există multe cutremure menţionate în această carte (comparaţi 8:5; 11:13,19; 16:18). Este
interesant de notat că există şapte aspecte ale acestor evenimente apocaliptice din vremurile de sfârşit. De asemenea există
şapte categorii diferite listate în v. 15 (vezi Tematica Specială: Numere simbolice în Scriptură la 1:4). Acesta este un alt
exemplu a modelului înalt de structură literatură apocaliptică (comparaţi 5;12).
„soarele a devenit negru … luna a devenit ca sângele” Aceste afirmaţii sunt o aluzie Vechi Testamentare despre ziua
judecăţii (comparaţi Is. 13:10; 24:23; 50:3; Eze. 32:7; Ioel 2:2,10,31; 3:15; Mat. 24:29; Mar. 13:24-25; Lu. 21:25).
6:13 „stelele cerului au căzut” Această metaforă s-ar putea să aibă două origini:
1. stabilitatea ordinii create de Dumnezeu (comparaţi Iov 38:31-33; Ps. 89:36-37; Is. 13:10; Ier. 31:35-36; 37:20-26;
Enoh 2:1) se dizolvă în mijlocul judecăţii lui Lui (comparaţi Mat. 24:29)
2. stelele căzând este o metaforă apocaliptică inter-testamentară comună (care de obicei se referă la îngeri, adică, 12:4;
Dan. 8:10). În acest context #1 se potriveşte cel mai bine.
6:14 „cerul a fost despicat” Anticii vedeau cerul ca o cupolă masivă din piele întinsă (comparaţi Iov 22:14; Ps. 104:2; Pro.
8:27; Is. 40:22). Această este o metaforă a divinităţii rupând ordinea naturală (comparaţi Is. 34:4).
„fiecare munte şi insulă au fost mutate din locurile lor” În VT, ori de câte ori Dumnezeu îşi vizita creaţia, fie pentru
binecuvântare sau judecată, aceasta avea convulsii. Descrierea este adesea pictată în termen apocaliptici. Versetele 15-17
descriu mânia lui Dumnezeu asupra persecutorilor necredincioşi (comparaţi 16:20). Aceleaşi descrieri sunt folosite în VT
127