Apocalipsa=Comentariu

4. Etc.
PRIVIRI CONTEXTUALE
A. Această secţiune se relaţionează contextual la capitolele 4 şi 5. Capitolele 4 şi 5 descriu evenimente din cer, în timp ce
6:1-8:1 descriu dezlănţuirea judecăţii lui Dumnezeu asupra pământului. De fapt, 4:1-16:21 formează o unitate literară.
B. Identitatea primului călăreţ (comparaţi v. 2) este dificilă, dar presupunând că este un simbol al răului, cei patru călăreţi
sunt simbolul persecuţiei de care au parte credincioşii într-o lume decăzută şi ostilă (comparaţi Mat. 24:6-7). Termenul
„necaz” (thlipsis) e folosit consecvent şi exclusiv cu privire la persecuţia credincioşilor din partea necredincioşilor.
Începutul peceţii din v. 12 descrie mânia lui Dumnezeu faţă de necredincioşi. Credincioşii sunt absolviţi de mânia
(org, comparaţi v. 16) lui Dumnezeu, dar totuşi ei suportă persecuţia şi furia necredincioşilor.
C. Exist trei probleme majore de interpretare în această secţiune.
1. cum se relaţionează peceţile, trâmbiţele, şi potirele unele cu altele în istorie.
2. cine sunt cei 144,000 din 7:4 şi cum se relaţionează la al doilea grup menţionat în 7:9
3. la ce perioadă de necaz şi la ce fel de necaz se referă grupul din 7:14
STUDIU AL EXPRESIILOR ŞI AL CUVINTELOR
TEXTUL NASB (ÎMBUNĂTĂŢIT) 6:1-2
1 Apoi am văzut când Mielul a rupt una din cele şapte pecete, şi am auzit una din cele patru creaturi vii
spunând cu o voce ca tunetul, „Vino.” 2 M-am uitat, şi iată, un cal alb, iar cel ce şedea pe el avea în mână un
arc; şi i s-a dat o coroană, şi a ieşit cucerind şi biruind.
6:1 „când Mielul a rupt una din cele şapte pecete” Acest verset arată conexiunea dintre capitolul 5 şi 6. Aceste pecete sunt
rupte înainte de a fi citită cartea, iar mulţi interpreţi au presupus că ele reprezintă problemele ce apar în fiecare epocă
(comparaţi Mat. 24:6-12). Totuşi, datorită intensităţii crescânde a judecăţilor, unii văd aceste pecete ca fiind imediat
pregătitoare sfârşitului epoci. Aici este tensiunea de interpretare dintre împărăţia ca PREZENTĂ şi VIITOARE. Există o
fluiditate în NT dintre „deja” şi „nu încă.” Cartea Apocalipsa în sine ilustrează această tensiune. Cartea a fost scrisă pentru
credincioşi persecutaţi ai primului secol (şi pentru fiecare secol) iar din punct de vedere profetic adresându-se ultimei
generaţii de credincioşi. Necazurile sunt comune fiecărei generaţii!
A şaptea pecete reprezintă a cele şapte trâmbiţe şi a şaptea trâmbiţă reprezintă cele şapte potire. După cum a fost
observat, fiecare este mai intensă decât precedentele. Primele două au scop răscumpărător. Ele în esenţă demonstrează că
judecata lui Dumnezeu este doar datorită faptului că necredincioşii nu vor să se pocăiască, astfel că ultimul ciclu (adică,
potirele) nu are nici o oportunitate de a pocăinţă, ci doar de judecată! Dar mi se pare că a şasea pecete şi a şasea trâmbiţă
descriu sfârşitul epoci. Prin urmare, acestea sunt simultane în natură şi nu secvenţe cronologice.
Prima a doua venire a lui Cristos este descrisă de trei ori, la sfârşitul peceţilor (comparaţi 6:12-17) şi a trâmbiţelor
(comparaţi 11:15-18), şi nu doar la sfârşitul potirelor în 16:17-21 şi din nou în capitolul 19:11-12. Acesta este modelul
structural al cărţii. Ea este o dramă apocaliptică în câteva acte! Vezi Introducere la Apocalipsa, C.
„una din cele patru creaturi vii spunând cu o voce ca tunetul” Cele patru creaturi vii, ca şi bătrânii, reprezintă grade ale
creaţiei angelice. Această voce, ca tunetul, este de asemenea menţionată în 14:2 şi 19:6.
‏(א)‏ „Vino” Acest termen înseamnă fie „vino” fie „mergi înainte.” Textul din manuscrisul uncial grecesc antic Sinaiticus
adaugă „şi vezi” (comparaţi KJV, NKJV, care s-ar referi la Ioan), dar Alexandrinus (A) are doar „vino” (care s-ar referi la cei
122