Apocalipsa=Comentariu

„dacă… atunci” legământului lui Dumnezeu cu Israelul. Credinţa curentă a Israelului determina soarta viitorului lui. Acest
lucru este adevărat şi cu privire la viziunea lui Ioan din Apocalipsa.
1. Cuvintele lui Isus către cele şapte biserici sunt condiţionate. Răspunsul lor la avertizările Lui determină viitorul lor.
2. Judecăţile peceţilor şi ale trâmbiţelor sunt de asemenea condiţionate. Dumnezeu vrea ca necredincioşii să se
pocăiască şi să se întoarcă la El. Ca în VT, planul universal de mântuire a lui Dumnezeu (comparaţi Gen. 3:15;
15:12:2; 17:1-8, de asemenea notaţi Fapte 2:23; 3:18; 4:28; 13:29) este necondiţionat bazat pe promisiunile Lui dar
este de asemenea şi condiţionat (comparaţi Gen. 12:1; Apo. 2-3) pe răspunsul uman la legământ. Acest plan
universal de mântuire este revelat în scenele din cer ale capitolelor 4 şi 5.
TEMATICĂ SPECIALĂ: PREJUDECĂŢILE EVANGHELICE ALE LUI BOB
Trebuie să recunosc cititorilor că la acest punct am câteva prejudecăţi. Sistemul meu teologic nu este calvinist sau
dispensaţionalist, ci este evanghelistic bazat pe mare trimitere (comparaţi Mat. 28:18-20; Lu. 24:46-47; Fapte 1:8). Eu cred că
Dumnezeu a avut un plan etern pentru mântuirea întregii umanităţi (spre exemplu, Gen 3:15; 12:3; Ex. 19:5-6; Ier. 31:31-34;
Eze. 18; 36:22-39; Fapte 2:23; 3:18; 4:28; 13:29; Rom. 3:9-18,19-20,21-31), a tuturor celor creaţi după chipul şi asemănarea
Sa (comparaţi Gen. 1:26-27). Legămintele sunt unite în Cristos (comparaţi Gal. 3:28-29; Col. 3:11). Isus este taina lui
Dumnezeu, ascunsă dar revelată acum (comparaţi Ef. 2:11-2:13)! Evanghelia Noului Testament, nu Israelul, este cheia
Scripturii.
Această pre-înţelegere colorează toate interpretările din Scriptură. Eu citesc toate textele prin aceşti ochelari! Este cu
adevărat o prejudecată (toţi interpreţii le avem!), dar este o presupoziţie informată din Scriptură.
„o uşă stătea deschisă în cer” Această afirmaţie este un PARTICIPIU PASIV PERFECT, asta înseamnă că uşa a fost
deschisă de divinitate (VOCEA PASIVĂ) şi a rămas deschisă (TIMP PERFECT). Aceasta este o altă modalitate de a exprima
modul în care Dumnezeu se revelează pe Sine umanităţii. Este foarte similar cu 19:11; Eze. 1:1; Mat. 3:16; Ioan 1:51 şi Pafe
7:55-26. Vezi Tematica Specială la 3:7.
Cuvântul „cer” este folosit de peste 50 de ori în scrierile lui Ioan şi totdeauna la SINGULAR cu excepţia unui singur loc
în 12:12. Sensul exact ale acestei schimbări, de la SINGULAR la PLURAL, este incertă din punct de vedere teologic. Rabinii
discutau dacă nu cumva erau trei sau şapte ceruri (comparaţi II Cor. 12:2). Ioan se concentrează doar pe un cer, unde
Dumnezeu locuieşte; El alege să vedem tărâmul Său. Cu toate că este haos pe pământ, în cer nu va exista deloc.
TEMATICĂ SPECIALĂ: CERURILE
În VT termenul „cer” este de obicei la PLURAL (adică, shamayim, BDB 1029). Termenul ebraic înseamnă „înălţime.”
Dumnezeu locuieşte în înălţimi. Acest concept reflectă sfinţenia şi transcendenţa lui Dumnezeu.
În Gen. 1:1 PLURALUL „cerurile şi pământul” a fost văzut ca (1) atmosfera deasupra pământului sau (2) un mod de a
se referii la toată realitatea (adică, spirituală sau fizică) creată de Dumnezeu. De la această înţelegere de bază alte texte au fost
citate ca referindu-se la nivele ale cerului: „ceruri ale cerurilor” (comparaţi Ps. 68:33) sau „cerurile şi cerurile cerurilor”
(comparaţi Deut. 10:14; I Împ. 8:27; Nee. 9:6; Ps. 148:4). Rabinii au bănuit că ar putea fi
1. două ceruri (adică, R Judah, Hagugah 12b)
2. trei ceruri (Test. Levi 2:3; Ascen. Of Is. 6-7; Midrash Tehilliam on Ps. 114:1)
3. cinci ceruri (III Baruch)
4. şapte ceruri (R. Simonb. Lakish; II Enoh 8; Ascen. Of Isa. 9:7)
5. zece ceruri (II Enoh 20:3b; 22:1)
106