Apocalipsa=Comentariu

iblice. Proverbe se concentrează pe latura practică şi individuală. Balansează şi trebuie balansată de alte Scripturi
(comparaţi Ier. 18:18).
D. Zilele noastre trebuie să analizeze propriile perspective şi practici cu privire la avere în lumina Bibliei. Priorităţile
noastre sunt puse greşit dacă capitalismul sau comunismul ajung propriul nostru ghid. „De ce şi cum reuşeşte” sunt
întrebări mai importante decât „cât de mult a acumulat.”
E. E. Acumularea de bogăţii trebuie să fie echilibrată prin adevărata închinare şi administrare responsabilă (comparaţi
II Cor. 8-9).
3:18 „cumpără de la Mine” Aceste cuvinte pot fi o aluzie la Is. 55:1-3, unde oferta salvării lui Dumnezeu este pe gratis, dar
descrisă ca un cost.
„haine albe” Vezi nota la 3:4.
„ca ruşinea goliciunii tale să nu fie descoperită” În VT goliciunea era un semn al înfrângerii, judecăţii, şi sărăciei.
3:19 „Eu mustru” Acest termen grecesc elegchÇis este utilizat cu sensul de „pentru a expune şi, prin urmare, pentru a
vindeca şi a corecta” (comparaţi Ian 3:20; Ef. 5:11-14).
„şi disciplinez” A fii disciplinat de Dumnezeu este u semn că suntem membrii ai familiei Lui (comparaţi Iov 5:17; Pro. 3:12;
Ps. 94:12; Ev. 12:6).
„fi zelos” Această expresie este un IMPERATIV PREZENT ACTIV. Derivă din acelaşi rădăcină a cuvântului „fierbinte” sau
„fierbere” (zestos) folosit în 3:15-16. Cunoscându-L şi slujindu-L pe Dumnezeu trebuie să fie o pasiune înflăcărată şi un stil
de viaţă.
„şi pocăieşte-te” Această expresie este un IMPERATIV AORIST ACTIV. Există o insistenţă repetată prin toate aceste şapte
scrisori legat de faptul că, nu doar necredincioşii, ci creştinii, trebuie să se pocăiască şi să se întoarcă şa Cristos pentru
maturitate, stabilitate şi bucurie (comparaţi 2:5,16,22; 3:3,19).
Pocăinţa este un mod de viaţă, nu doar o acţiune iniţială!
3:20 „Eu stau la uşă şi bat” Această afirmaţie este un INDICATIV PERFECT ACTIV, „Eu stau şi continui să stau la uşă”
urmat de un INDICATIV PREZENT ACTIV „şi continui să bat.” Deşi această biserică nu a primit nici un cuvânt de laudă, a
primit o invitaţie caldă. Aceasta nu este o invitaţie de a deveni un creştin, ci o invitaţie pentru membrii bisericii de a se
întoarce la comuniunea vitală cu Cristos. Acest verset este adesea folosit în contexte referitoare la evanghelizare. Metafora „o
uşă” a fost folosită în evanghelii (comparaţi Mar. 13:28-29; Lu. 12:36) ca un mod de a se referi la apropiata venire a lui Isus.
Vezi Tematica Specială: Uşa la 3:7.
„dacă aude cineva vocea Mea şi deschide uşa” Aceasta este o frază condiţionată implicând potenţial nu acţiuni sigure. În
multe părţi ale lumii ciocănitul este acompaniat de un salut verbal. Observaţi elementul volitiv; persoana/biserica trebuie să
răspundă şi să deschidă uşa. Acesta este aspectul de legământ al tuturor relaţiilor lui Dumnezeu cu oamenii. El i-a iniţiativa,
El setează agenda, dar oamenii trebuie să răspundă. De asemenea, observaţi că răspunsul nu este doar unul iniţial ci
continuu. Salvarea nu este un produs, ci o relaţie ca mod de viaţă. Are urcuşurile şi coborâşurile ei, dar comuniunea
existenţială este sigură!
„Eu voi întra la el şi voi cina cu el, şi el cu Mine” Această afirmaţie este o aluzie la jertfa de pace (Lev. 3, şi 7), a timp de
părtăşie unde Dumnezeu în mod simbolic mânca jertfa. Alţii această parte din verset referindu-se la banchetul escatologic
Mesianic.
Termenul folosit aici pentru a lua masa este cel folosit pentru luarea mesei de la sfârşitul zilei, care reprezenta
momentul major al părtăşiei familiei şi al altor tovarăşi.
102