RSM Romania_Agenda Economica_04-08.04.2016

THE POWER
OF BEING
UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING
SĂPTĂMÂNA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA
4–8 aprilie 2016

MACROECONOMIE
• Avertismente de la Guvernatorul BNR
Guvernatorul Mugur Isărescu a transmis, în cadrul
Raportului privind stabilitatea financiară, 4 avertismente
care exprimă îngrijorări grave care se pot materializa
relativ usor. Printre cele mai serioase avertismente
este cel privind o posibilă recesiune (a cărei probabilitate
depășeste 50%, se arată în Raportul asupra stabilității)
în cazul depășirii țintei de deficit în condițiile unei datorii
publice la limita pragului de alertă. “Având în vedere
dinamica probabilă a evenimentelor- separarea Uniunii
Europene În două zone conceptual diferite – deciziile
de aderare la moneda unică vor fi necesare mai
devreme decât se estima anterior”, se arată în Raportul
publicat joi de BNR. Al doilea avertisment: întrucât anul
2016 este un an electoral, probabilitatea de a apărea
inițiative similare dării în plată sau conversiei creditelor
este ridicată. Al treilea avertisment: Deficitul bugetar
se va apropia de 4% din PIB în anul 2017, ceea ce va
determina reintrarea României în procedura de deficit
excesiv. Riscul de revenire pe plan intern la politici fiscale
prociclice este în creștere, el materializându-se deja
parțial prin adoptarea bugetului pentru anul 2016 cu
un deficit de 3% din PIB, de peste două ori mai mare
decat cel realizat în anul 2015. Al patrulea avertisment:
Stimulați alte motoare de creștere, nu consumul!
• Majorări de salarii bugetare din dividendele
companiilor de stat
Majorarea salarială pentru bugetari va fi asigurată în
mare parte din dividendele calculate de Guvern că vor
fi încasate la buget de la companiile de stat, Executivul
luând în calcul în acest sens creșterea cotei obligatorii
a banilor pe care societățile de stat trebuie să îi cedeze
acționarilor, de la nivelul actual de 50% la 75% din
profit. Salariile bugetarilor sunt programate să crească
începând cu 1 august, cu plată din septembrie. În cazul
angajaților mai prost plătiți în prezent – precum cei din
asistența socială, care totalizează însă aproximativ
jumătate din bugetari – creșterile vor fi mai mari cu
până la 20%. În cazul celorlalți angajați, majorarea va
fi de doar 1%. Impactul financiar a fost calculat la 500
milioane de lei pentru acest an și la 2,3 miliarde lei brut
(1,5 miliarde lei net) pentru anul viitor.
• România cu rating stabil
Standard&Poor’s (S&P) a confirmat ratingurile
României pentru datoriile pe termen lung și scurt
în valută și moneda locală, la “BBB minus/A-3”,
perspectiva asociată fiind una stabilă, informează
un comunicat al agenției de evaluare financiară citat
de Agerpres. “BBB minus” este primul calificativ din
categoria investment grade, recomandat pentru
investiții. România beneficiază de un rating “Baa3” din
partea Moody’s și de un calificativ “BBB minus” de
la Fitch. Standard&Poor’s precizează că menținerea
calificativelor acordate României se datorează nivelului
moderat de îndatorare externă, pe fondul perspectivelor
de creștere economică stabile. Pe de altă parte, S&P
consideră că ratingurile României sunt constrânse de
calitatea scăzută a guvernanței, în pofida eforturilor
recente pentru reducerea corupției, precum și de un
nivel redus al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la
statele din aceeași categorie (estimat la 9.300 dolari în
2016). În ceea ce privește perspectiva stabilă asociată
ratingului de țară atribuit României, S&P precizează
că aceasta reflectă un echilibru între probabilitatea
adâncirii deficitului pe de o parte și nivelul modest al
datoriei guvernamentale și externe, pe de altă parte.
“Am putea crește ratingurile României dacă procesul
de consolidare fiscală continuă, restructurarea
întreprinderilor de stat va fi implementată cu succes,
iar datoria guvernamentală netă va fi cu fermitate pe o
traiectorie descendentă”, apreciaza Standard&Poor’s.
• Reexaminarea legii super-guvernului
Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului
o cerere de reexaminare a Legii privind supravegherea
macroprudențială a sistemului financiar național.
Șeful statului arată, în cererea de reexaminare, că
“unele dintre dispozițiile Legii privind supravegherea
macroprudențială a sistemului financiar național
sunt lipsite de previzibilitate și de claritate, motiv
pentru care se impune reanalizarea acestora de către
Parlament”. Legea trimisă spre reexaminare prevede ca
guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va deveni șeful unei
noi instituții a statului român, Comitetul Național pentru
Supravegherea Macroprudențială, ce poate recomanda
Guvernului să ia măsuri pentru menținerea stabilității
financiare, iar Guvernul “trebuie să adopte măsurile
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING

MACROECONOMIE
• corespunzatoare”. Klaus Iohannis subliniază, în cererea
de reexaminare transmisă Parlamentului, că “atât
în sistemul normativ român, cât și în cel european,
recomandarea este un act care nu generează
obligativitatea conformării față de aceasta”. Proiectul
de lege a fost inițiat anul trecut de Ministerul Finanțelor
și asumat de Guvernul Ponta, care l-a trimis spre
dezbatere în Parlament.
Surse: Hotnews.ro, profit.ro
BUSINESS ȘI INVESTIȚII
Banca Transilvania a detronat Fondul Proprietatea
Banca Transilvania a devenit a treia cea mai valoroasă
companie de la bursa din Bucureşti, devansând Fondul
Proprietatea. Ascensiunea băncii are loc în condiţiile în
care acţiunile sale au crescut cu 45% în ultimul an, în
timp ce capitalul şi acţiunile fondului au raportat scăderi.
Doar 20 de milioane de lei despart Banca Transil¬va¬nia
(TLV), a treia bancă din sistemul ban¬car după active,
de Fon¬dul Proprietatea (FP), pe bursă. Capi¬tali¬zarea
bursieră a Băncii Transilvania, cal¬culată ca produs
dintre preţul ac¬ţiu¬nilor şi numărul total de acţiuni
din ca¬pi¬talul social, a atins ieri valoarea de 8,35 mld.
lei. Spre comparaţie, capitali¬zarea bursieră a fondului
era ieri de 8,33 mld. lei, echivalentă poziţiei a patra
în clasa¬men¬tul celor mai valoroase com¬panii de
pe bursă. Poziţia a cincea este deţinută de BRD cu o
capitalizare de circa 7 mi¬liarde de lei. BRD dispune de
active mai mari decât cele ale BT, cu circa 2 mld. lei, însă
pe bursă investitorii apreciază că BT este mai valoroasă
decât BRD. Ascensiunea Băncii Transilvania pe podiumul
celor mai valoroase companii listate este cu atât mai
notabilă cu cât banca face parte din puţinii emitenţi
privaţi, fiind un business antreprenorial pornit în
anul 1994.
• Euronext va lansa un contract futures pentru grâul
din bazinul Mării Negre
Euronext vrea să creeze un contract futures pentru
grâul din zona Mării Negre. Operatorul bursier speră,
astfel, să satisfacă cererea din partea investitorilor
pentru una dintre cele mai importante regiuni
producătoare și exportatoare din lume, notează
News.ro „În urma evaluării cererii pentru un mecanism
corespunzător de stabilire a preţurilor în regiunea
de producţie respectivă, analizăm serios designul
produsului“, a declarat directorul diviziei de tranzacţii
cu mărfuri a Euronext, Olivier Raevel, prezent la o
conferinţă în domeniul cerealelor, la Geneva. El a refuzat
să ofere detalii legate de contractul futures pentru grâul
din regiunea Mării Negre, care s-ar adăuga celui pentru
grâul de panificaţie adecvat pentru producţia de pâine
din Europa Occidentală. Euronext operează bursele din
Franţa, Olanda, Belgia şi Portugalia.
• Program de schimbare a rețelelor vechi de apă
Compania Apa Nova s-a întâlnit vineri, la sala Palatului,
cu peste 1.500 de reprezentanți ai asociațiilor de
propietari din București, discuțiile din cadrul acestui
eveniment fiind centrate pe probleme cum ar fi tarifele
practicate de furnizorul de apă și servicii de canalizare,
disfunctionalitățile întâmpinate în furnizarea acestora,
dar și noua abordare a modului de comunicare cu
abonații. Printre aceste subiecte noua conducere
Apa Nova le-a propus președinților de asociații de
proprietari din București un program pilon de schimbare
a rețelelor vechi din apartamente. „Vrem să lucrăm cu
Veolia şi în apartamentele dvs. Gândim către asociaţiile
de proprietari un abonament prin care să venim în
permanenţă să verificăm starea reţelei. În luna august,
cel târziu, pe noua platformă de responsabilitate
socială a companiei, vom alege trei-patru blocuri
şi, cu o mică cofinanţare din partea asociaţiilor de
proprietari 10 -15% vom schimba reţelele interioare,
pentru că vreau să vedeţi ce înseamnă calitate după
ce schimbi acele reţele vechi de 30-40 sau 50 de ani“,
a declarat vineri Mădălin Mihailovici, directorul general
al Apa Nova Bucureşti. Veolia Environement este cel
mai mare distribuitor de apă din lume listat la bursa, și
deține, din anul 2000, regia de distribuție și canalizare
Apa Nova, prin grupul francez Veolia Water, alături de
municipalitatea București.
• Philippos Karamanolis preia conducerea Bancpost
Funcţia de Preşedinte Executiv al Bancpost, subsidiara
locală a grupului elen Eurobank, va fi preluată pe 16 mai
de către Philippos Karamanolis , în locul lui George
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING

BUSINESS ȘI INVESTIȚII
• Georgakopoulos, care a luat decizia de a da curs unei noi
oportunităţi profesionale în afara grupului şi a României.
Preluarea funcţiei de către Philippos Karamanolis este
subiectul obţinerii autorizării din partea Băncii Naţionale
a României, se menţionează în comunicatul companiei.
“Philippos Karamanolis deţine o experienţă bogată în
domeniul financiar-bancar şi o cunoaştere aprofundată
a prezenţei internaţionale a Grupului Eurobank, ceea
ce conferă valoare adăugată activităţilor noastre din
România. Îi dorim mult succes, în îndeplinirea noilor
atribuţii în cadrul Bancpost”, a spus Stavros Ioannou,
Deputy CEO al Eurobank Group. Philippos Karamanolis
a ocupat în perioada 2005 – 2008 poziţia de
vicepreşedinte executiv în cadrul Bancpost. De atunci,
a fost Preşedinte al Comitetului Executiv al Eurobank
Serbia. Bancpost, o bancă de top zece, a revenit pe
profit în 2015, fiind într-o situaţie mult mai stabilă decât
în criză.
• Companiile românești nu primesc nici un fel de sprijin
din partea Guvernului
Conform celor mai recente date consolidate, la nivelul
anului 2014, ponderea companiilor româneşti în
totalul businessului din România era de 47%, în timp
ce companiile străine ajunseseră la 49%. Diferenţa
de 4% aparţine companiilor de stat. Dintr-o cifră de
afaceri totală de 1.088 de miliarde de lei pentru 461.000
de companii cu activitate, 509 miliarde de lei au fost
realizate de firmele private româneşti (423.000 de
companii), cu 2,4 milioane de salariaţi, iar 536 mld. lei
de companiile străine (38.000 de companii), cu 1,18
milioane de angajaţi. Deşi companiile străine au avut
o cifră de afaceri mai mare, rezultatul lor net raportat
(profit minus pierderi) a fost de minus 2 miliarde de lei.
De partea cealaltă, companiile româneşti au raportat
un rezultat final pozitiv de 14 miliarde de lei (profit
de 33 de miliarde de lei, pierderi de 19 miliarde de lei).
Antreprenorii români se simt frustrați în aceste condiții,
deoarece Guvernul României susține firmele străine,
deschizându-le uși de la Palatul Victoria până la orice
administrație publică, iar companiilor românești parcă
încearcă să le pună bețe în roate la fiecare pas. Statul
subvenționează crearea de locuri de muncă și plata
unor impozite și taxe pe forța de muncă, deși firmele
din țara noastră au responsabilitatea unui număr dublu
de angajați, completând în acest timp munți de hârtii,
ca în final sistemul birocratic să le strângă bine cu ușa,
spunându-le că un anume document lipsește. Şi din
acest motiv, la nivelul întregii ţări multinaţionalele
au putut să plătească un salariu mediu net (la nivelul
2014) de 1.972 de lei, în timp ce firmele româneşti, de
numai 1.034 de lei. Acest lucru face ca angajaţii români
să prefere să lucreze în multinaţionale, iar companiile
româneşti să fie a treia opţiune; prima opţiune este să
lucrezi în companiile de stat, unde salariul mediu net era
în 2014 de 2.294 de lei.
• Undă verde pentru construirea interconectorului de
gaze pe sub Dunăre
Operatorii reţelelor de transport al gazelor din România
şi Bulgaria, Transgaz şi Bulgartransgaz, vor semna
un contract cu firma austriacă Habau PPS Pipeline
Systems SRL în vederea construirii unui tronson de
interconectare a sistemelor de transport al gazelor
sub fluviul Dunărea, potrivit Novinite. Ceremonia de
semnare a contractului va avea loc miercuri dupăamiaza
în Sofia, a anunţat, în urmă cu o zi, Ministerul
Energiei din Bulgaria. Bulgartransgaz şi Transgaz
împlementează în comun proiectul care are drept
obiectiv diversificarea surselor şi a rutelor lor de
aprovizionare cu gaz. Cele două companii au primit până
la 8,9 milioane de euro pentru finanţarea proiectului,
în cadrul Programului Energetic European pentru
Redresare (PEER). În luna februarie, compania Habau
a câştigat o licitaţie pentru construirea secţiunii
subacvatice a interconectorului de gaze. Aceasta
propune să construiască secţiunea, care va avea
aproximativ doi kilometri lungime, în termen de 119 zile
lucrătoare, contra unui cost de 4,57 de milioane de euro
fără TVA, potrivit capital.bg.
Surse: ZF.ro, Adevărul financiar, News.ro, mediafax.ro
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING