RSM Romania_Agenda Economica_28.03-01.04.2016

THE POWER
OF BEING
UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING
SĂPTĂMÂNA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA
28 martie–1 aprilie 2016

MACROECONOMIE
• “Echilibrele macroeconomice nu justifică un acord
cu FMI”
Situația economică a României, fundamentele
economice, echilibrele macroeconomice nu justifică
nevoia încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar
Internațional, a declarat, vineri seară, ministrul
Finanțelor Publice, Anca Dragu: “Eu cred că în acest
moment situația economică a României, fundamentele
economice, echilibrele macroeconomice nu justifică
nevoia unui acord cu FMI. De altfel, acum un an, România
a fost inclusă de Comisia Europeană pe lista țărilor cu
dezechilibre macroeconomice. În 24 februarie 2016,
Comisia a decis că România nu mai are dezechilibre
macroeconomice. Deci, nu există o situație economică
care să reclame necesitatea unui acord economic și
de finanțare cu instituțiile financiare internaționale”.
Anca Dragu a atras însă atenția asupra regulilor de
guvernanță economică pe care România trebuie să le
respecte, ca stat membru al Uniunii Europene.
• Rezervele valutare la Banca Naţională au crescut cu
500 de milioane de euro în martie
Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR)
au crescut în martie cu aproape 500 de milioane de
euro (1,48%) faţă de sfârşitul lunii precedente, ajungând
la 31,28 miliarde de euro, după ce au intrat circa 1,39
miliarde de euro, în special în conturile Finaţelor şi
al Comisiei Europene. La 29 februarie, rezervele se
situau la 30,825 miliarde de euro. Astfel, în martie au
intrat 1,389 miliarde de euro, o parte din eliberarea
rezervelor minime în valută constituite de bănci la BNR,
după ce acestea au fost reduse în ianuarie de la 14% la
12%, potrivit unui comunicat al BNR. Totodată, au fost
alimentate conturile Ministerului Finanţelor Publice şi al
Comisiei Europene.
Pe de altă parte, au avut loc ieşiri de 932 de milioane de
euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în
valută, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice
denominate în valută şi altele.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea
acesteia fiind de circa 3,62 miliarde euro, în condiţiile
evoluţiilor preţurilor internaţionale. Rezervele
internaţionale ale României (valute plus aur) se situau, la
finele lunii martie, la 34,9 miliarde de euro, faţă de 34,6
miliarde de euro în februarie.
• Rata șomajului la minimul ultimilor 6 ani
Numărul de șomeri a scăzut, în luna februarie a acestui
an, cu circa 7.000, comparativ cu luna precedentă,
și a ajuns la 597.000 de persoane, iar rata șomajului
s-a menținut la 6,5%, nivel minim de la jumătatea
anului 2009 încoace. În ianuarie, numărul șomerilor
din România a scăzut cu 12.000, până la 604.000,
arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de
Statistică (INS). Un nivel al ratei șomajului de 6,5%,
calculat după metodologia Biroului Internațional al
Muncii (BIM), nu a mai fost înregistrat din perioadă
mai-iunie 2009, arată seriile statistice ale INS. Numărul
șomerilor (în vârstă de 15-74 de ani), estimat pentru
luna februarie a anului curent, a fost de 597.000 de
persoane, în scădere atât față de luna precedentă
(604.000 persoane), cât și față de aceeași lună a
anului anterior (626.000 de persoane), este precizat
în comunicatul INS. Șomajul este mai mare în rândul
bărbaților, cu o rată de 7% în luna februarie, în timp ce,
în rândul femeilor, șomajul este de doar 5,8%, mai arată
datele oficiale.
• Prima măsură concretă pentru reducerea birocrației
Guvernul a aprobat ordonanța de urgență care va
reduce masiv numărul documentelor pe care instituțiile
publice de orice fel le vor putea solicita contribuabililor.
Actul normativ, inspirat de o propunere lansată recent,
are un singur articol: ”Orice entitate publică din România,
de la nivelul administrației centrale sau locale, agenție
sau orice altă instituție cu autoritate publică, nu va
putea solicita contribuabililor - persoane fizice, juridice
sau organizații neguvernamentale - un document care
a fost generat ori se află deja în arhivele de orice fel ale
oricărei alte entități publice. Entitatea publică solicitantă
are obligația să facă demersuri pentru a obține direct,
fără a solicita acest lucru contribuabililor, orice astfel
de document.” Aprobarea ordonanței de urgență este
prima măsură concretă pe care o propune așa-numita
”comisie de tăiat hârtii” a cărei înființare a fost recent
anunțată de guvernul Cioloș.
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING

MACROECONOMIE
• Raportul Comisiei juridice asupra legii dării în plată,
aşteptat marţi, 5 aprilie.
Comisia juridică a decis ca raportul asupra legii dării în
plată să fie dat marţi, 5 aprilie, decizia fiind luată după
mai bine de trei ore şi jumătate de dezbateri generale,
în care iniţiatorii au pledat pentru împărţirea riscului
între bănci şi consumatori, iar BNR a subliniat pericolele
legii. Comisia juridică se va reuni, marţi, 5 aprilie, pentru
a întocmi raportul asupra legii dării în plată care va fi
înaintat plenului Camerei Deputaţilor, for decizional. În
şedinţa de marţi, deputaţii ar urma să decidă dacă vor
majora plafonul de la 150.000 la 250.000 de euro şi dacă
vor elimina programul Prima casă din proiectul de lege,
aşa cum a cerut BNR. Preşedintele Comisiei juridice,
Bogdan Ciucă, le-a cerut participanţilor la dezbatere
să formuleze puncte de vedere concrete, urmând
ca amendamentele aduse legii, în cazul în care vor fi
preluate de deputaţi, să fie supuse votului
Comisiei juridice.
Surse: adevarulfinanciar.ro, Hotnews, news.ro,
profit.ro, zf.ro
BUSINESS ȘI INVESTIȚII
Statul va lista pe bursă alte patru mari companii
Șeful supravegherii pieţei de capital, Mircea Ursache,
a declarat că “există perspectiva ca într-un an și
jumătate statul să continue cu același succes ca
și până acum listarea unor importante societăţi
românești: Hidroelectrica, Salrom, Portul Constanţa și
Compania Naţională de Aeroporturi”. Mircea Ursache,
vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară
(ASF), responsabil cu piața de capital precizează că
“una dintre cele cinci mari reușite ale pieței de capital
românești este constituită din aceste patru mari listări
nu mai târziu de 2017, fapt care va însemna foarte mult
pentru piața de capital românească, va contribui la
creșterea lichidității acestei piețe și vor aduce mai mulți
investitori străini instituționali pe piața din România”.
Cele patru listări sunt Hidroelectrica, în noiembrie 2016,
apoi în ordine, Compania Națională a Sării Salrom, Portul
Constanța și Compania Națională de Aeroporturi.
UniCredit Bank România cade de la stabil la negativ
Agenţia de rating Fitch a înrăutăţit perspectiva UniCredit
Bank România de la “stabil” la “negativ”, a informat
astăzi instituţia. Decizia a fost luată ca urmare a
schimbării ratingului la negativ pentru grupul mamă
din Italia şi a faptului că operaţiunile din România au o
importanţă strategică pentru grupul italian. UniCredit
Bank a raportat anul trecut un pro¬fit net de 222 de
milioana de lei (echivalentul a 50 de milioane de euro),
în creştere cu 177% faţă de 2014, pe fondul diminuării
costurilor pentru provizioane cu circa o treime, la
407 milioane de lei. UniCredit este una dintre cele mai
importante bănci din sistemul bancar local, având o
cotă de piaţă de circa 8% şi ocupând locul patru în
clasamentul după active.
• Numărul firmelor dizolvate s-a dublat în primele două
luni. Suspendările de activitate, în creștere cu 52%
Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în
primele două luni din acest an a crescut cu 51,89%, iar
al celor dizolvate cu 111,77%, față de aceeași perioadă
a anului precedent, potrivit datelor Oficiului Național
al Registrului Comerțului (ONRC). Capitala se află pe
primul loc cu cele mai multe suspendări ale activității,
respectiv 654, în creștere cu 64,32%, fiind urmată de
județele Constanța cu 250 de suspendări de activitate
(+68,92%) și Bihor - 207 (+71,07%), arată datele ONRC.
De asemenea, 6.603 firme au fost dizolvate, în ianuarie
- februarie, cu 111,77% mai multe decât în perioada
similară din 2015. Numărul societăților intrate în
insolvență a scăzut, în primele două luni din acest an, cu
23,43%, față de aceeași perioadă a anului precedent, la
1.451 unități. Cele mai multe cazuri au fost în Municipiul
București - 320, în scădere cu 22,14%, în județul Iași
- 103, cu 0,96% mai puține, și în județul Bihor - 96, în
scădere cu 2%. Sectorul economic cel mai afectat a
fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea
autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 466 cazuri,
cu 28% mai puține decât în ianuarie - februarie 2015.
• Rompetrol, tot mai aproape de chinezi.
Kazahii şi chinezii sunt tot mai aproape de atingerea
unui acord în ceea ce ar putea deveni tranzacţia anului
2016, la mijloc fiind cea mai mare rafinărie din România,
Petromidia, singura cu o poziţie strategică la Marea
Neagră. Potrivit informaţiilor disponibile, valoarea
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING

BUSINESS ȘI INVESTIȚII
• tranzacţiei ar putea depăşi 500 de milioane de dolari.
„De ceva timp informaţiile sunt că cele două părţi sunt
pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte încheierea
unui acord. Managerii de aici au avut discuţii repetate cu
partea chineză, aşa că semnale sunt“, spun surse din
piaţă. „Sunt puţine dubii în ceea ce priveşte realizarea
acestei tranzacţii, mai ales ţinând cont de situaţia
Kazahstanului, dar rămâne de văzut când se va ajunge
la acordul final dintre cele două părţi“, mai spun alţi
oameni din domeniu.
• Investițiile din explorarea și producţia de țiței și gaze se
triplează la nivelul economiei românești
O investiție medie de 1 miliard de euro în explorarea și
producția de petrol și gaze naturale generează un plus
de 2,3 miliarde de euro în economia României, atât prin
valoarea adăugată direct, prin activitatea companiilor
din sector, cât și prin faptul că buna lor funcționare
angrenează pe orizontală și verticală un număr mare de
furnizori și parteneri de afaceri, indică un studiu realizat
de compania de consultanță KPMG, la solicitarea
asociației petroliere ROPEPCA.
Investiția de un miliard de euro se transferă suplimentar
în restul economiei, prin așa numitul efect indus,
într-un câștig suplimentar de 0,9 miliarde de euro,
ceea ce ridică la 3,2 miliarde de euro impactul total al
industriei de explorare și producție de petrol și gaze
naturale în PIB. Investiția luată ca etalon în studiu, de
1 miliard de euro, menține locurile de muncă pentru
aproape 26.000 de oameni, implicați direct în sector.
Suplimentar, alte 20.000 de locuri de muncă sunt
create sau menținute în economia României, în celelalte
sectoare. KPMG a calculat impactul total în ce privește
numărul de angajați la 45.900 de locuri de muncă direct
și indirect legate de industrie.
Surse: adevarulfinanciar.ro, Capital, economica.net,
Hotnews, Mediafax.ro, profit,ro, ZF.ro
THE POWER OF BEING UNDERSTOOD
AUDIT | TAX | CONSULTING