Tematica tezelor de doctorat susinute în Universitatea Naională de ...

Buciu Magda Un original concept tono-modal de creaţie, reflectat în sonatele luiDomenico Scarlatti. Repere fundamentaleChelariu Dolores - Creaţia pentru orgă a lui Olivier Messiaen în contextul muziciieuropene din secolul XXComan Lavinia Nicoleta Doina Pentru o teorie superioară a artei pianistice.Perspective diacronice, abordări teoretice, aspecte ale pedagogiei instrumentaleCostea Marcela-Sorina O privire generală asupra evoluţiei instrumentelor cuclaviatură în cultura muzicală europeană (organologie, coordonate estetice, stilistice şiinterpretative)Crăciun Daniela Gaby Claude Debussy: Stil, structură şi interpretare în creaţia pentru pian.Imaginarul acvatic sursă a limbajului muzical debussystGheorghiu Roxana Studiul de pian ca gen muzical, perspectivă istorică, pedagogică şiesteticăGiosa Manuela Pianul în creaţia lui Mihail JoraGrigore Doina Sonata pentru pian în tradiţia muzicală europeanăIbănescu Daniela-Corina Stilistica sonatelor pentru clavecin de Padre Antonio SolerKiss Corina Daniela (fostă Ungureanu) Aspecte stilistice în creaţia pentru şi cu pian acompozitorului Hans Werner HenzeLefterescu Ogneanca Creaţia franceză pentru clavecin din secolele XVII şi XVIII –implicaţii teoretice şi specificitate instrumentalăMaier Verona Alegerea spontană a tempo-urilor Preludiilor şi Fugilor din Clavecinulbine temperat de J.S.BachMihăilescu Manuela Tehnica pianistică dedicată impresionismului în muzică, aşa cumapare ea în piese pentru pian solo de I.Albeniz, C.Debussy, M.Ravel.Moroianu Viniciu Lucian Alois Două secole de gândire componistică reflectate încreaţia pentru pian solo a lui Dinu LupattiNitobe Tsunenori George Enescu – Creaţia pentru pianNoveanu Monica Universul creaţiei pianistice romantice la patru mâini – Repere stilisticeRadu Steluţa Pianul în creaţia compozitorului Pascal BentoiuRaisa Barliba Chelariu S.Prokofiev – creaţia pentru pianRădoi Viorica Valenţe tehnico-interpretative în acompaniamentul pianisticRădulescu Corneliu Concertul pianistic în secolul al XX-leaRădulescu Liliana Teodora Alexandra Factori structurali şi implicaţii interpretative înmuzica pentru duo de pianRădulescu Velcovici Oana Maria Fotino şi pianistica secolului XX

Romila Fernanda-Sorela Literatura pentru clavecin cu acompaniament ad libitum asecolului al XVIII-leaSandrin Sandu Coordonate stilistice interpretative în creaţia pentru pian a lui RobertSchumannSandu Constantin (Portugalia) Muzica portugheză pentru pianSărăcescu Daniel Influenţa limbajului folcloric asupra creaţiei pentru pian din primajum.a sec. al XX-leaSoreanu Şerban Dimitrie Johannes Brahms – Muzica de cameră cu pianSpinei Sanda Gabriela (Grecia) Personalitatea lui Iannis Xenakis în epocă,reflectată în creaţia sa pentru pian şi cu pianStănescu Ioana Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi realitateŞtefănescu Violetta Exotismul în muzica franceză pentru pian din prima jumătate asecolului XXŢigler Elena Măiestrie şi modernitate în creaţia pianistică1.1.2. Instrumente de orchestră/ alte instrumenteBaciu Eugenia-Liliana Ipostaze ale sonorităţii violoncelului în creaţiile reprezentativeale compozitorilor secolului XXBololoi Corina Violonistica secolului al XX-lea sub imperiul virtuozităţii, cantabilităţiişi al coloristicii: C.Debussy, M.Ravel, K.Szymanowski, O.Respighi, P.HindemithBuciu Adrian-Ioan Reverberaţii baroce şi proiecţii contemporane în stilisticainterpretativă a flautuluiBura Corina Concertul pentru vioară şi orchestră în creaţia românească. Aspecte stilistice,estetice şi interpretativeBurcă Luminiţa-Virginia Violonistica mozartianăCazacu Marin - Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de laConstantin Dimitrescu la Pascal BentoiuCernătescu Dalila - Naiul: istorie, prezent şi perspectiveNoia Tatiana Materialitatea şi spiritualitatea sunetului viorii în barocul târziuNenoiu Meltiade Fagotul, istorie şi revelaţiePandelescu Anton Evoluţia şi importanţa concertului instrumental în creaţia pentruchitară de la baroc până în sec.XXŢimiraş Iulia Impactul stilistic şi formal, ca proiecţie conştientizată a praxisuluiinstrumental – viola

1.2. Interpretare vocalăBoros-Konràd Elisabeta Creaţia vocală a compozitorilor maghiari din RomâniaCaraman Emanuel Cristian Muzica vocală americană din secolul XXCiucur Viorela Dumitrela - Interferenţe, limbaj şi comunicare în miniatura vocalăromanticăGeamănă-Roşca Andreiana Orizontul informaţional şi metodologic al pianistului înprocesul formării interpretului liricOprea Raluca-Ioana Repere stilistice ale vocii de soprană la personajele donizettienePiso Ioan Ilie Cibernetica fonaţiei vocaleSebat Elmira Motivaţie, mijloc şi expresie în solistica vocală a muzicii contemporaneTulvan Ghizela-Veronica Miniatura vocală de inspiraţie folclorică în prima jumătate asecolului XX în România şi în UngariaVoinea Elena Silvia Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale. Canto –istorie, tehnică, expresie. Privire asupra metodelor de artă a cântuluiVoineag Ionel Valenţe ideatice şi expresive ale comunicării prin cântul vocal în lied,oratoriu şi operă1.2.1. Operă/ OratoriuAgachi Mihaela-Adriana Personaje lirice în travesti pentru vocea feminină pavă(mezzo-soprană)Basacopol Paul-Mihail Confluenţe expresive ale melosului cu tipuri de personaje dincreaţia lirică verdiană pentru voci graveBâscă MariaAnatol Vieru – Creaţia de operăCălin Anamaria - Claude Debussy – Opera şi baletulEnăchescu Eleonora Probleme de expresie şi tehnică a textului cântat în muzica deoperă (de la jumătatea secolului XVIII până la jumătatea secolului XX)Marinescu Florenţa Conceptul de eroină verdianăMihăilescu Constantin-Sorin-Cristian Dramaturgia muzicală în spectacolul de operăCosma Mihai Opera în România privită în context european. Direcţii evolutivePetrovici Alexandru Sinteza cuvânt-sunet în recitativ – o dimensiune a teatrului liricPinghiriac Emil Tehnici specifice în context educaţional şi reportorial în formarea vociide baritonPinghiriac Georgeta Momente de referinţă ale artei interpretative vocale, în universulsecolului al XX-lea

Popescu Gabriel Corul în teatrul de operetăRoşca Mihaela-Silvia Spiritul mozartian în epoca muzicianului şi în contemporaneitateoglindit în creaţia sa de operăŞoreanu Cristina- Mihaela Între Don Juan şi Faust, trepte ale afectivităţii şi raţiunii înmuzica de operăVais Dan-Cristian Rolul pianistului în muzica de operă şi muzica vocală de cameră înliteratura secolului al XIX-lea1.2.2. LiedBeldi Tania Estetica liedului german: Evoluţia genului în creaţia muzicală a secolelorXIX şi XXManoleanu Bianca Luigia Direcţii poetice în creaţia românească de lied a secolului XXPavlenco Camelia Rezonanţe lirice universale în liedul românesc1.3. Interpretare dirijoralăAndreescu Horia Prolegomene privind interpretarea dirijoralăAndriesei Petru Gestul dirijorului de orchestră, de la semn la semnificaţie – privirediacronicăBudin Francesco-Daniel Materializarea unei viziuni interpretative din perspectivadirijorului de orchestrăBuhai Monica (fostă Nicolau) George Georgescu – personalitate a artei dirijorale a secoluluial XX-leaDrăgan Ovidiu Victor Studiu analitic aplicativ al partiturii din perspectivă dirijoralăGeamănă Alexandru Perspective actuale asupra orizontului muzical – noţiuni liminareIliuţă Gheorghe O abordare teoretică privind structurarea culminaţiilor îninterpretarea dirijorală – repere repertorialePaşcu Rădulescu Dorel Relaţia organică dintre proprietăţile sunetului muzical şicalitatea ansamblurilor instrumentale

Ţugui Vasile Trio-ul cu pian (vioară, violoncel şi pian) în creaţia românească din adoua jumătate a secolului al XX-lea (1950 – 2000)Vişenescu Oana-Iuliana Timbralitatea violinei în formaţii camerale mixte, în lucrări alesecolului XXVornicelu Dan-Claudiu Repere stilistice în muzica franceză din perioada 1850-1950, îngenul cameral sonată vioară şi pian2. CompoziţieCiocănea-Teodorescu Livia - Timbrul şi conexiunile sale cu forma şi sintaxa (încotutelă internaţională cu Anglia, University of Huddersfield)Dediu Dan Fenomenologia actului componistic. Arhetip, arhetrop şi ornament în creaţiamuzicalăMarinovici Octavian Cezar Tehnica compoziţiei în muzica de jazzMoraru Liana Alexandra Creaţia muzicală – un inefabil demers între fantezie şirigoare aritmetică şi geometricăRotaru Marilena Doiniţa Compozitorii contemporani şi tradiţiile arhaice2.1. Compozitori româniBrâncuşi Cristian Estetica muzicală în viziunea lui Dimitrie CuclinBâscă Maria Anatol Vieru – creaţia de operăBuciu Dan Repere fundamentale ale scriiturii modale româneştiBura Corina Concertul pentru vioară şi orchestră în creaţia românească. Aspecte stilistice,estetice şi interpretativeCarabenciov Ani-Rafaela Muzica concertantă pentru orchestră (cu sau fără instrument– instrumente obligate) în cultura muzicală românească din a II-a jumătate a secolului XXCordun Veronica-Laura (căsăt. Demenescu) Elemente de limbaj muzical modal încreaţia compozitorilor români bănăţeni. Raportarea acestora la modelele prestigioase alemuzicii din prima jumătate a secolului XXCudalbu Grigore-Mircea Elemente fundamentale ale limbajelor muzicale utilizate decompozitori români în creaţia corală a cappella sau cu acompaniament instrumental de după celde-al Doilea Război MondialBăcioiu Georgeta-Aneta Miniatura românească pentru pian din prima jumătate asecolului XX în contextul muzical european al epociiDiaconescu Tanţa Forme arhitecturale în sonata violonistică româneascăDumitrescu Ilinca Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică

Duţică Gheorghe Fenomenul bi- şi polimodal în creaţia contemporană româneascăFernbach M. Ioan Eugen Cuteanu prezenţă importantă în cultura bănăţeană şicontribuţia sa în evoluţia şcolii violonistice româneştiFilip Ioan Tradiţii ale culturii muzicale hunedorene cuprinse în cadrul vieţii artisticebănăţeneFrandeş Marcel George Enescu – Creaţia pentru vioară şi pian – de la semnul grafic lasemnul sonor spre semnificaţieGiosa Manuela Pianul în creaţia lui Mihail JoraMăniuţ Petruţa Gândirea simfonică în lucrările concertante ale lui Aurel Stroe: 1990-2001Mociulschi Adrian Ştefan Niculescu-O poetică muzicalăMoroianu Viniciu Lucian Alois Două secole de gândire componistică reflectate încreaţia pentru pian solo a lui Dinu LupattiMunteanu Viorel Roman Vlad – modernitate şi tradiţieNitobe Tsunenori George Enescu – Creaţia pentru pianOancea Sorin Cristian Ethosul în muzica lui Theodor GrigoriuOdăgescu Irina Simfonia corală “Timpul pământului” pentru cor mixt, percuţie şirecitatori (analiză detaliată a problemelor de limbaj, stil muzical, text literar)Pavelescu Dan Modalismul în creaţia lui Alexandru PaşcanuPepelea Dan Sonata pentru vioară şi pian în creaţia muzicală românească interbelicăPepelea Roxana-Maria Modalismul în creaţia lui Paul ConstantinescuPetculescu Valentin Creaţia concertantă a lui Anatol VieruPopa Florinela Polivalenţe funcţionale în gândirea armonică a lui Mihail Jora, încontextul stilistic tono-modal /neomodal europeanRadu Steluţa Pianul în creaţia compozitorului Pascal BentoiuSgorcea Alina-Monica Iacob Mureşianu şi Gheorghe Dima, documente inediteStoianov Carmen Antoaneta Repere în neoclasicismul muzical românescŢugui Vasile TRIO-ul cu pian (vioară, violoncel şi pian) în creaţia românească din adoua jumătate a secolului al XX-lea (1950 – 2000)

3. MuzicologieBălaşu Mariana-Lavinia Fenomenul muzical între concept şi realitate. Fluiditateamodelelor perceptibile pe căi mentale; Repere selectiveCucu Ovidiu-Vasile Stratificarea creaţiei şi interpretării muzicale-implicaţiiconceptualeMacovei Vasile Creaţia interpretativă şi factorul ludicManolache Laura Relaţiile dintre consonanţă şi disonanţă; Criteriu de analiză alimbajelor (gramaticilor) muzicale ale secolelor XVIII – XX din perspective postmoderne3.1. Stilistică/ Istoria muziciiCrăciun Daniela Gaby Claude Debussy: Stil, structură şi interpretare în creaţia pentru pian.Imaginarul acvatic sursă a limbajului muzical debussystBurcă Luminiţa-Virginia Violonistica mozartianăCroitoru Gabriel Pablo Sarasate – Virtuozitate interpretativă şi fantezie componisticăCroitoru Ioana Capriciile lui Paganini – Componente stilistice şi rezonanţe în timpDediu-Sandu Valentina Ipostaze stilistice şi simbolice ale manierismului în muzicăGoia Dumitru D.D.Şostakovici – Formarea stilului simfonicGyuris Maria Repere stilistice în muzica europeană din a doua jumătate a secolului XXdestinată formaţiilor corale pe voci egale înalte şi de copiiHilca Tatiana Aspecte ale termenilor de expresie şi dinamică în creaţia pianistica acompozitorilor Johannes Brahms, Gabriel Fauré, Frédéric ChopinIbănescu Daniela-Corina Stilistica sonatelor pentru clavecin de Padre Antonio SolerKiss Corina Daniela (fostă Ungureanu) Aspecte stilistice în creaţia pentru şi cu pian acompozitorului Hans Werner HenzeLefterescu Petre Determinări şi funcţii stilistice în muzica baroculuiMusteaţă Valeria Pagini dintr-o istorie nescrisă a muzicii: evoluţia fenomenului muzicalîn Basarabia secolelor XIX-XXNiţu Constantin Trasee stilistice în creaţia lui Samuel Barber în contextul evoluţieimuzicii culte americane din secolele XIX şi XXNoveanu Monica Universul creaţiei pianistice romantice la patru mâini – ReperestilisticeOprea Raluca-Ioana Repere stilistice ale vocii de soprană la personajele donizettienePavlovici-Manolescu Delia-Casandra O viziune integratoare asupra muzicii din Grecia antică

Sandrin Sandu Coordonate stilistice interpretative în creaţia pentru pian a lui RobertSchumannSandu Constantin (Portugalia) Muzica portugheză pentru pianSăndulachi Dumitru Aspecte stilistice şi dirijorale a privind creaţia corală în a douajumătate a secolului XXSmărăndescu Laura-Felicia Repere stilistice în creaţia muzicală a lui Francis PoulencSpinei Marcel Contribuţii privitoare la relaţiile de cultură muzicală dintre Ellada şiRomâniaStănescu Ioana Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi realitateŞtefănescu-Pătraşcu Cătălin-Ion Coordonate stilistice ale interpretării muzicii dinRenaştere şi Baroc la chitara clasicăTomescu Mirela Diversitate stilistică şi interpretativă în concertul pentru vioară şiorchestră din prima jumătate a sec.XXŢimiraş Iulia Impactul stilistic şi formal, ca proiecţie conştientizată a praxisuluiinstrumental – violaVornicelu Dan-Claudiu Repere stilistice în muzica franceză din perioada 1850-1950, îngenul cameral sonată vioară şi pian3.1.1. Muzică vecheGoia Dan-Mihai Gesualdo da Venosa –limbaj muzical şi compoziţionalOpriţescu Saviana Ilustrarea muzicii europene de secol XVII în manuscrisul muzicalCODEX CAIONI3.1.2. BarocBuciu Adrian-Ioan Reverberaţii baroce şi proiecţii contemporane în stilisticainterpretativă a flautuluiMacovei Valentin Arta orgii baroce reflectată în registraţie şi ornamenticăBuciu Magda Un original concept tono-modal de creaţie, reflectat în sonatele luiDomenico Scarlatti. Repere fundamentaleCochinescu Mihai - Barocul muzical veneţian ilustrat prin viaţa şi creaţia lui AntonioVivaldiGhiga Mihail-Ionel Conexiuni ale tempoului cu discursul muzical în perioada BaroculuiLefterescu Petre Determinări şi funcţii stilistice în muzica barocului

3.1.5. ModernismBaciu Eugenia-Liliana Ipostaze ale sonorităţii violoncelului în creaţiile reprezentativeale compozitorilor secolului XXBotezatu-Enescu Carmen-Elena Creaţia pentru pian a compozitorilor reprezentanţi ainoii şcoli vieneze-Arnold Schönberg, Anton Webern şi Alban BergCaraman Emanuel Cristian Muzica vocală americană din secolul XXCojocaru Daniela-Florentina Modalităţi de valorificare a limbajului folcloric în muzicade cameră românească din prima jumătate a secolului al XX-lea (1920 – 1950)Chelariu Dolores - Creaţia pentru orgă a lui Olivier Messiaen în contextul muziciieuropene din secolul XXIliuţ Vasile Stiluri componistice de orientare folclorică în muzica secolului XXLupu Olguţa Carmen Aspecte ale ritmului şi timpului în muzica secolului XXMarinescu Mădălina Dansul şi muzica de balet în secolul XXMatei Alexandru Percuţia – între sacru şi profan – în muzica secolului XXMihăilescu Manuela Tehnica pianistică dedicată impresionismului în muzică, aşa cumapare ea în piese pentru pian solo de I.Albeniz, C.Debussy, M.Ravel.Niţu Constantin Trasee stilistice în creaţia lui Samuel Barber în contextul evoluţieimuzicii culte americane din secolele XIX şi XXSmărăndescu Laura-Felicia Repere stilistice în creaţia muzicală a lui Francis PoulencSpinei Sanda Gabriela (Grecia) Personalitatea lui Iannis Xenakis în epocă,reflectată în creaţia sa pentru pian şi cu pianRaisa Barliba Chelariu S.Prokofiev – creaţia pentru pianRădulescu Corneliu Concertul pianistic în secolul al XX-leaŞtefănescu Violetta Exotismul în muzica franceză pentru pian din prima jumătate asecolului XX3.1.6. Jazz şi cultură popMarinovici Octavian Cesar Tehnica compoziţiei în muzica de jazzTiberian Mircea Raportul dintre ritm şi celelalte elemente ale discursului musical înjazzul modern şi contemporan

3.1.7. Muzică nouă/ Noi tehnologiiAnghel Irinel Costelia Muzica suprarealistăCreţu Cătălin Alchimie urbană – o compoziţie multimedia pentru soprană, ansambluinstrumental, sunete preînregistrate, live-electronics, video şi live-video (lucrare cu implicaţiiminimale, spectrale şi arhetipale)Dănceanu Rodica Ansamblul Archaeus – virtualitate şi actualitate în interpretareamuzicii contemporaneGeamănu Emanuela Inovaţii în scriitura muzicii pentru pian din a doua jumătate asecolului XXMăniuţ Lucia-Cristina Poetica muzicală a creaţiei lui John Cage3.2. Estetica/Filosofia muzicii/AntropologieAndras Enikö-Gyöngy Sinestezia muzicalăAvram Carmen-Luize Tragic şi comic, ipostaze ale catharsisului musicalBrâncuşi Cristian Estetica muzicală în viziunea lui Dimitrie CuclinAvram Carmen-Luize Tragic şi comic, ipostaze ale catharsisului muzicalDănceanu Liviu Organizările fenomenului muzical – Contribuţii la EpistemologiamuziciiDediu Dan Fenomenologia actului componistic. Arhetip, arhetrop şi ornament în creaţiamuzicalăDiaconescu Mihail Itinerar fenomenologic în arta dirijoralăIonoaia Florenel Muzica şi desăvârşirea fiinţei umaneIorgulescu Adrian Timpul şi comunicarea muzicalăLeahu Alexandru Geneză, ethos şi stil în arta instrumentalăManea Carmen Aspiraţia plenitudinii în ciclurile pianistice chopinieneMăniuţ Lucia-Cristina Poietica muzicală a creaţiei lui John CageMociulschi Adrian Ştefan Niculescu-O poetică muzicalăNedelciu Liliana Expresie şi comunicare în actul interpretativNichifor Şerban-Alexandru Anamorfoza sacrului în muzicăNoia Tatiana Materialitatea şi spiritualitatea sunetului viorii în barocul târziuOancea Sorin Cristian Ethosul în muzica lui Theodor GrigoriuPetrescu Cristian Tensionalitate funcţională a structurilor de înălţimi sonore

Poen Shimshon Stephan Sonologie şi sonosofie în determinismul tonal. Aplicaţii învocalitatea baritonală a operelor lui Mozart şi WagnerPop Claudia Kinestezia sunetului în arta cântuluiPop Ligia Arta pianistică – tradiţie şi modernitate. Repere axiologiceRoşca Mihaela-Silvia Spiritul mozartian în epoca muzicianului şi în contemporaneitateoglindit în creaţia sa de operăSusanu Roxana Relaţia Om-Sunet – Univers în estetica şi filosofia muzicii lui DimitrieCuclinŞoreanu Cristina- Mihaela Între Don Juan şi Faust, trepte ale afectivităţii şi raţiunii înmuzica de operăUrsu Elena Orizontul sacrului în muzica românească – Continuitate şi CreativitateWyler Silvio Rudolf (Elveţia) Energia în muzică şi implicaţiile acesteia în interpretare3.3. AnalizeCazacu Marin Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de laConstantin Dimitrescu la Pascal BentoiuDrăgan Ovidiu Victor Studiu analitic aplicativ al partiturii din perspectivă dirijoralăDumitrescu Alexandru Universul mitic şi semnele mistice reflectate în ciclul “Annés depèlerinage” de Franz LisztElekes Marta Adrienne Principii de cromatică poli-modală în teoria analitică a luiErnö Lendvay cu referire la muzica romanticflautGanţolea Vasile Incursiune analitică în evoluţia şcolii interpretative şi componistice deGoia Dan-Mihai Gesualdo da Venosa –limbaj muzical şi compoziţionalGoia Dumitru D.D.Şostakovici – Formarea stilului simfonicGrigore Doina Sonata pentru pian în tradiţia muzicală europeanăIlie Viorica Sintaxa armonică în creaţia corală româneascăMaier Verona Alegerea spontană a tempo-urilor Preludiilor şi Fugilor din Clavecinulbine temperat de J.S.BachManea Carmen Aspiraţia plenitudinii în ciclurile pianistice chopinieneManolache Laura Relaţiile dintre consonanţă şi disonanţă; Criteriu de analiză alimbajelor (gramaticilor) muzicale ale secolelor XVIII – XX din perspective postmoderneMurgan Smaranda-Maria Ultimele trei sonate pentru pian ale lui Franz Schubert.Structură, limbaj şi stil

Odăgescu Irina Simfonia corală “Timpul pământului” pentru cor mixt, percuţie şirecitatori (analiză detaliată a problemelor de limbaj, stil muzical, text literar)Pandelescu Anton Evoluţia şi importanţa concertului instrumental în creaţia pentruchitară de la baroc până în sec.XXPepelea Dan Sonata pentru vioară şi pian în creaţia muzicală românească interbelică3.3.1. Forme muzicaleDiaconescu Tanţa Forme arhitecturale în sonata violonistică româneascăPreda-Schimek Haiganuş Valentina Andreea Privire asupra perioadei 1790-1845 înteoria melodiei şi a formelor muzicaleDiaconescu Tanţa Forme arhitecturale în sonata violonistică româneascăTănăsescu Andreea-Raluca Formele muzicale şi formele coregrafice în secolul XXŢuţuianu Teodor Spectromorfii în partiturile palestriniene şi bachiene3.3.2. Categorii sintactice3.3.2.1. MelodieCepişcă Cristina (c.Comandaşu ) - Melodia franceză la sfârşitul secolului XIX şiînceputul secolului XXBoerescu Viorica Aspecte ale evoluţiei melodicii şi melodicităţii în sonatele pentruvioară şi pianBololoi Corina Violonistica secolului al XX-lea sub imperiul virtuozităţii, cantabilităţiişi al coloristicii: C.Debussy, M.Ravel, K.Szymanowski, O.Respighi, P.HindemithDumitrescu Adina Despre melodii şi melodiePaşcu Rădulescu Cristina Ornamentica melodicii vocale în folclorul românescPreda-Schimek Haiganuş Valentina Andreea Privire asupra perioadei 1790-1845 înteoria melodiei şi a formelor muzicale

3.3.2.2. ArmonieIlie Viorica Sintaxa armonică în creaţia corală româneascăPopa Florinela Polivalenţe funcţionale în gândirea armonică a lui Mihail Jora, încontextul stilistic tono-modal /neomodal europeanRacoveanu Dan Basso continuo – o practică redescoperită3.3.2.3. PolifonieVosganian Eugenia Rodica-Mihaela Tipologii polifonice reflectate în lucrări româneştidin a II-a jumătate a secolului XX şi în creaţia proprie3.4. Bizantinologie. Muzică sacră.Bădulescu Alexandru Cultura muzicală pe teritoriul Judeţului Prahova în secolele XIX –XXBucescu Florin Cântarea psaltică în manuscrisele moldoveneşti din secolul al XIX-leaBuzera Alexie Cultura muzicală românească de factură bizantină din secolul XXCatrina Constantin - Muzica de tradiţie bizantină în Şcheii Braşovului – Şcoală şiDascăliCaraman Cristian Muzica de cult protestant – Repere istorice şi stilisticeCinci Eugen (Serbia-Muntenegru) - Influenţe ale muzicii populare asupra cântării destrană din BanatCoresi Theodore (Austria) Dramaturgia şi retorica muzicii în Liturghie în cântul vocalcultic creştinCostea Marcel Octav Cântul alternativ-responsorial şi antifonal-în practica bisericiiapusene şi orientale. Aspecte istorice şi stilisticeDrăgoi Eugen-Dan Mariologia în muzica românească de tradiţie bizantină, secoleleXIX-XXGheorghiţă Nicolae Tradiţia muzicală a koinonicului duminical în perioada postbizantină.Morfologie - Sintaxă - ExghisisGruescu Valentin Liturghia corală de tradiţie bizantină pe drumul clasic al desăvârşiriide la Dumitru G.Kiriac la Paul Constantinescu – privire diacronic-analiticăGuţanu Stela Stadii ale dezvoltării muzicii religioase din Moldova şi Basarabia întradiţia ortodoxismului românesc de-a lungul secolelor XVIII – XIX

XXIani Kogiabasiev Cultura muzicală bizantină pe teritoriul Macedoniei în secolul XIXIsăroiu Ion Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină în zona Argeş sec.XIX-Lungu Pavel Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină din zona Neamţsecolele XVIII-XXMarinescu Mihaela-Letiţia Prezenţa spiritualităţii bizantine în creaţia muzicalăromânească a secolului XX – un proiect deschisMetz Franz Muzica religioasă a germanilor din BanatMoise Bogdan Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină, zona Buzău-Vrancea,secolul al XIX-leaMoraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie bizantinăşi folclorică. Perspective diacroniceMorărean Ana-Rodica Aspecte de viaţă şi cultură muzicală în oraşul Râmnicu-VâlceaOprea Gabriel-Constantin Cultura muzicală de tradiţie bizantină din Bucureşti însecolul XIXPetrescu Macedon Cântarea de cult în Sfânta Scriptură şi Sfânta Scriptură în cântărilede cult ortodoxeSecară Constantin Irmologhionul-tipologie, evoluţie şi reprezentare în manuscrisele dinRomâniaStanciu Petru Cultura muzicală de tradiţie bizantină în centrul Transilvaniei, secoleleXVIII – XIXTrăilă Daniel Cultura muzicală religioasă Ortodoxă în Banat, secolele XIX-XX3.5. Folclor/EtnomuzicologieBadrajan Svetlana Cântecul miresei din zona BasarabieiBadea Florin Emil Nicolae Relaţia funcţie-conţinut-structură în folclorul muzicaldâmboviţeanBaidan Gheorghe Paul Elemente ale limbajului folcloric românesc în creaţia coralăcontemporană–XXBădulescu Alexandru Cultura muzicală pe teritoriul Judeţului Prahova în secolele XIXChiseliţă Vasile - Muzica instrumentală din nordul Bucovinei – repertoriul de fluierCinci Eugen (Serbia-Muntenegru) - Influenţe ale muzicii populare asupra cântării destrană din Banat

Cîrnu Marius - Instrumentele aerofone în practica folclorică bănăţeanăCojocaru Daniela-Florentina Modalităţi de valorificare a limbajului folcloric în muzicade cameră românească din prima jumătate a secolului al XX-lea (1920 – 1950)Gârz Dumitru Valorificarea ştiinţifică şi componistică a folclorului muzical românescîn creaţia lui S.V.DrăgoiGebescu Cristiana-Alexandra Folclorul muzical românesc în manualele dinînvăţământul gimnazial – între tradiţii, practică actuală şi perspectiveGhilaş Victor Structura şi tendinţele de evoluţie a ansamblurilor de muzică popularădin MoldovaIonescu-Ballo Bianca Valorificarea limbajului folcloric în creaţia românească deoperetă, în a II-a jum.a sec.XXKozlovsky Mirela Muzica Dialectului Megleno-Român în actualitateMarin (Tănase) Maria Muzica folclorică prahoveană în actualitateMiculi-Pop Otilia Alexandra Structuri sonore în ritualurile populare agrareMiereanu Paul-Valentin Colindul tradiţional din Mărginimea SibiuluiMihăieş Elena-Viorica Folcloristica muzicală BănăţeanăMoraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie bizantinăşi folclorică. Perspective diacroniceNubert Mihaela Muzica în teatrul popular românescOprea Gheorghe Sisteme sonore în folclorul românescPaşcu Rădulescu Cristina Ornamentica melodicii vocale în folclorul românescPogăceanu Georgeta-Luminiţa Ţara Loviştei – vatră de referinţă a culturii muzicalepopulareRădulescu Floricica-Irena Folclorul muzical românesc din perspectivă diacronică şiştiinţificăRoşca Lucian-Emil Tipologia repertoriului instrumental de joc pentru vioară dinCâmpia Transilvaniei (jud.Mureş). Particularităţi stilistico-structuraleRucsanda Mădălina Obiectivizarea matricei stilistice în categoriile folcloriceSandu Eugen Stabilitate şi spontaneitate în creaţia epică folcloricăSandu Ancuţa Simona Valorificarea muzicii obiceiurilor tradiţionale în creaţia coralăromânească a cappellaSăbăduş Lenuţa Influenţa creaţiei populare asupra liricului-dramatic bănăţeanSărăcescu Daniel Influenţa limbajului folcloric asupra creaţiei pentru pian din primajum.a sec. al XX-lea

Severin Gelu-Aurelian Repertoriul păstoresc bucovineanStanache Adrian Valorificarea folclorului în creaţia corală românească din primajumătate a sec.al XX-leaŞerbănoiu Margareta Folclorul muzical argeşean în contextul culturii populareromâneştiŞuşnea Adina-Marta Orizonturi folclorice în creaţia muzicienilor gălăţeniTsoubaloko François Haipinge Viziunea istorică asupra muzicii în NamibiaTulvan Ghizela-Veronica Miniatura vocală de inspiraţie folclorică în prima jumătate asecolului XX în România şi în UngariaVelea Marin Preoţi şi învăţători folclorişti şi contribuţia lor la dezvoltarea folcloristiciiromâneştiVesovic Emilia-Irina-Victoria (fostă Dragnea) Ucea de Sus. Vatră etno-folcloricănord-făgărăşană. Monografie3.6. OrganologieCîrnu Marius - Instrumentele aerofone în practica folclorică bănăţeanăCostea Marcela-Sorina O privire generală asupra evoluţiei instrumentelor cuclaviatură în cultura muzicală europeană (organologie, coordonate estetice, stilistice şiinterpretative)Ionescu Cornel (Germania) Armonica de gură - Această necunoscutăMacovei Valentin Arta orgii baroce reflectată în registraţie şi ornamenticăMami Mihaela Tehnici specifice violinei în creaţii camerale din perioada baroculuipână în zilele noastreMatei Alexandru Percuţia – între sacru şi profan – în muzica secolului XXSaldo Peter Frazare şi expresivitate muzicală la instrumente tradiţionale de percuţieMihuţ Radu Vocea umană în complexul instrumentelor muzicaleNedelciu Ion Clarinetul în tradiţia muzicală occidentalăNenoiu Meltiade Fagotul, istorie şi revelaţiePliundra Anca-Floriana Acordeonul ca instrument popularSuciu Dan Nicolae Instrumentele de percuţie în perspectivă istorică, sistemică şisemanticăŞtefănescu Ionuţ Bogdan Influenţa tehnicilor şi timbralităţilor instrumentale arhaice –cu predilecţie a celor orientale – asupra creaţiei componistice dedicate flautului în secolul XXZamfir Gheorghe Naiul. Geneză, evoluţie şi semnificaţie

3.7. Monografii/LexicografieCosma Eugen Viorel Interpreţi din RomâniaCrăciun Lucia Mişcarea muzicală din Târgu-Jiu – de la primele atestări şi până înprezentDimoftache Veturia Marţian Negrea – Creaţia muzicalăDoxan Adrian Teatrul liric (Opera) – ConstanţaDumitrescu Ilinca Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianisticăGheorghe Luminiţa-Carmen Ion Dumitrescu – Idealuri şi afirmăriGibescu Daniela-Roxana Tiberiu Olah – MonografieGiurgiu Rodica-Minerva-Margareta Opera Română din Timişoara. Tradiţie şicontemporaneitateGuţanu Luminiţa Opera din Basarabia în secolul XXJompan Dumitru Coruri şi fanfare din judeţul Caraş-SeverinKoronka À. Beàta Bela Bartok şi influenţa sa asupra muzicii scrise după 1950Stoiciu-Frunză Vasilica Opera naţională română Iaşi – Viziune cultural-istoricăTemeş Bianca-Angelica Augustin Bena - MonografieVârlan Petre-Marcel Tudor Ciortea – Studiu monograficVesovic Emilia-Irina-Victoria (fostă Dragnea) Ucea de Sus. Vatră etno-folcloricănord-făgărăşană. MonografieDănceanu Rodica Ansamblul Archaeus – virtualitate şi actualitate în interpretareamuzicii contemporane3.8. Teoria muziciiDuţulescu Emil-George Fenomenul sonor – un model în proiecţie muzicalăNicolaescu Rodica Bazele ştiinţifice ale producerii, propagării şi receptării fenomenuluisonor şi reflectarea lor în actul artistic muzicalVlad Ulpiu Determinări selective în opera muzicală, stabilită prin codificaresemiografică. Sisteme proprii de extindere a potenţialului creator al interpreţilor

3.8.1. RitmDoroftei Mugur Gideon Ritmul muzical – Studiul fenomenuluiLupaşcu Marian Ritmul asimetric policronLupu Olguţa Carmen Aspecte ale ritmului şi timpului în muzica secolului XXStănoi Maria Adriana Ritmul în creaţia muzicală clasică a sonatelor pentru pianTiberian Mircea Raportul dintre ritm şi celelalte elemente ale discursului musical înjazzul modern şi contemporan3.9. InterdisciplinaritateCorjos Nicolae Muzica. Componentă şi aureolă a audiovizualuluiCreţu Viorel Analize interdisciplinare în domeniul artei sunetelor. Dimensiuneaconceptuală a creaţiei muzicaleCsendes Ladislau Antoniu O teorie a lecturii muzicale. Perspective interdisciplinareMoraru Liana Alexandra Creaţia muzicală – un inefabil demers între fantezie şirigoare aritmetică şi geometrică3.9.1. Arte plasticeCristescu Carmen Sunete – CuloriVieru-Conta Elena Aspecte muzicale în artele plasticeVîrtosu Mihail Muzică şi arte plastice. Sugestii şi transferuri conceptuale3.9.2. LiteraturăCălin Dragoş Florin - Univers muzical shakespearianManoleanu Bianca Luigia Direcţii poetice în creaţia românească de lied a secolului XXMunteanu Luminiţa-Heliana Muzica – subiect şi realitate în opera scriitorilorinterbelici – Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran3.9.3. CoregrafieCiobanu Maia - Aspecte ale relaţiei sunet-mişcare. Textul muzical ca element al spectacoluluicoregraficTănăsescu Andreea-Raluca Formele muzicale şi formele coregrafice în secolul XX

3.9.4. TeatruDoxan Adrian Teatrul liric (Opera) – ConstanţaGiurgiu Ana-Iulia Spectacolul muzical sincretic – mit, dramaturgie şi ezoterism întradiţia culturală europeanăLupu Mitică Muzica, un reper al interpretării actoriceştiStoiciu-Frunză Vasilica Opera naţională română Iaşi – Viziune cultural-istorică3.10. Educaţie muzicalăCreţ Dorina Cercetare şi experiment în domeniul formării deprinderilor auditive şivocale ale copilului afon (6- 10 ani)Coman Lavinia Nicoleta Doina Pentru o teorie superioară a artei pianistice.Perspective diacronice, abordări teoretice, aspecte ale pedagogiei instrumentaleCroitoru Florin Tehnica de abordare a pedagogiei interpretative şi a stilului îninterpretare în şcoala românească şi americanăDragoe Denisse Metode moderne de educaţie muzicalăFloriştean Doina-Anca-Luiza Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris: unmodel de învăţământ artistic european (1896-2008)Marciuc Larisa Contribuţia muzicii la dezvoltarea personalităţii elevuluiModoran Mihaela Educaţia muzicală în România interbelicăMunteanu Gabriela Modele de educaţie muzicalăPascalovici Gerson Ecaterina Locul muzicii instrumentale în dezvoltarea timpurie apersonalităţii copiluluiPinghiriac Emil Tehnici specifice în context educaţional şi reportorial în formarea vociide baritonPopescu Liviana-Crinuţa Contribuţia muzicii la dezvoltarea unor procese psihicecognitive: gândire, memorie, afectivitateRădoi Octavian Silvestru Educarea şi consolidarea deprinderilor pianistice – implicaţiipsihologiceRepanovici Monica-Viorela Direcţii de cercetare în cadrul Doctoratului în Muzică dinU.N.M.B. – anii 1992-2002Szabo Anna Sistemul educaţional muzical al lui Zoltán Kodály în contextul europeanmodern

3.11. Semantică/Semiotică/ HermeneuticăCiocan Dinu-Mihail - Semiotica interpretării muzicaleGolcea Ioan Capacităţile semantice ale gestului dirijoral în actul interpretativMoş Diana Hermeneutica. Discursul muzicalRădulescu Corina Antigona Perspective semiotice în muzică. Aplicaţii ale teorieinarativităţii în sonatele pentru pian de Beethoven3.12. PsihologieIonescu Luchian Alexandru Modificări psiho-fiziologice în performanţa muzicală atinerilor interpreţiPopescu Liviana-Crinuţa Contribuţia muzicii la dezvoltarea unor procese psihicecognitive: gândire, memorie, afectivitateRădoi Octavian Silvestru Educarea şi consolidarea deprinderilor pianistice – implicaţiipsihologiceŞerbănescu Lelia-Felicia-Carolina (căsătorită Rădulescu) Coordonatele psihologiceale actului interpretativ3.13. GenuriAnder Gabriela Preludiile lui DebussyVoicu-Arnăuţoiu Ioana-Raluca Sonata pentru vioară de la Debussy la EnescuZafiris Mirela Valenţe interpretative ale miniaturii vocal-instrumentale româneşti