teze de doctorat sustinute in cadrul unmb - 2007.pdf

poate constitui o simplă audiţie a serviciilor religioase într-o biserică din Banat. Astfel neputem da seama cu uşurinţă de unde pornesc afirmaţiile cercetătorilor înaintaşi.În teză sunt depistate şi analizate numeroase influenţe, bazându-se în asemenea măsură peizvoarele scrise care sintetizează cântarea bisericească (în primul rând colecţiile de cântăribisericeşti apărute de-a lungul vremii în Banat), cât şi pe cercetările realizate în teren. Astfel,teza încearcă să prezinte obiectiv situaţia întâlnită în practica liturgică bănăţeană.Autor: Cordun (căsăt.Demenescu), Veronica-LauraTitlul: Elemente de limbaj muzical modal în creaţia compozitorilor românibănăţeni. Raportarea acestora la modelele prestigioase ale muzicii din primajumătate a secolului XXCoordonator: Prof.univ.dr. Dan BuciuData susţinerii: 31.03.2007Scurtă prezentare:Teza urmăreşte liniile de dezvoltare ce atrag creaţiile pe făgaşul muzicii populare orăşeneşti,al prelucrărilor de melodii autentice (de sorginte ţărănească sau provenite din cântarea destrană), în baza afinităţilor pentru orientările neoromantice, neoclasice, folclorice,impresioniste sau expresioniste, caracteristice unor creatori reprezentativi. Preocupareacompozitorilor români pentru configurarea şi perpetuarea unui ethos modal va fi perceptibilăşi în creaţia compozitorilor bănăţeni. Chiar dacă lucrările de referinţă din domeniulmuzicologiei nu acordă o importanţă deosebită particularităţilor zonale din creaţiamuzicienilor bănăţeni, putem aprecia că din studiul amănunţit al acestor lucrări, precum şi dinperspectivă istorică, aceste creaţii se schiţează pe două paliere: primul vizând contribuţia(chiar dacă nu foarte valoroasă) compozitorilor bănăţeni la cristalizarea şi evoluţia şcoliinaţionale de compoziţie, iar cel de-al doilea vizând aportul substanţial al celor doireprezentanţi bănăţeni importanţi, respectiv Sabin Drăgoi şi Zeno Vancea. În acest sens amdat curs unor cercetări recente cu privire la caracteristicile celor două filoane alemodalismului, în două subcapitole distincte: unul, care însumează trăsăturile melodiilorpopulare româneşti, incluzând şi specificul bănăţean (vezi cap. 4) şi un altul în care amenunţat particularităţile specifice ale cântării de strană din Banat, cântare care se deosebeşteconsiderabil de cea psaltică practicată în celelalte zone ale ţării.3