teze de doctorat sustinute in cadrul unmb - 2007.pdf
teze de doctorat sustinute in cadrul unmb - 2007.pdf teze de doctorat sustinute in cadrul unmb - 2007.pdf
suitelor, elaborată de autorul acestei teze. Capitolul al cincilea – ce reprezintă finalitateaîntregului traseu parcurs cu începere de la primul capitol – conţine în exclusivitatepartitura muzicală tehnoredactată a noii transcripţii pentru contrabas, a suitelor BWV1007-1011.Autor: Tănăsescu, Andreea RalucaTitlul: Formele muzicale şi formele coregrafice în secolul XXCoordonator: Prof.univ.dr. Dan BuciuData susţinerii: 30.03.2007Scurtă prezentare:În lucrarea de faţă, se tratează principalele creaţii coregrafice ale secolului al XX-lea prinprisma formei muzicale, a celei coregrafice cât şi a interdependenţei dintre ele. Astfel, înArgument se explică ce înseamnă noţiunea de formă în muzică, în coregrafie şi cum s-auinfluenţat reciproc, care au fost primele manifestări formale în coregrafie, în ce constăincidenţa acestora cu noţiunea de gen, atât în muzică cât şi în coregrafie. În Capitolul 1 –Noţiuni introductive se prezintă elementele ce intră în definirea formei coregrafice – corpul şicorporalitatea, poziţia şi postura, etc. În Capitolul 2 – Limbaje şi forme în muzica secoluluiXX cât şi în Capitolul 3 – Arta coregrafică în secolul XX, se arată cum a evoluat ideea deformă şi limbaj, atât în arta muzicală cât şi în cea coregrafică în secolul XX. În ultimulcapitol, Capitolul 4 – Forma muzicală şi forma coregrafică în secolul XX, sunt prezentateprincipalele creaţii coregrafice ale secolului al XX-lea prin prisma formei muzicale, a celeicoregrafice şi a interdependenţei dintre ele.Autor: Tomescu, MirelaTitlul: Diversitate stilistică şi interpretativă în concertul pentru vioară şiorchestră din prima jumătate a secolului XXCoordonator: Prof.univ.dr. Octavian Lazăr CosmaData susţinerii: 25.10.2007Scurtă prezentare:Teza de doctorat cuprinde trei capitole principale precedate de o introducere şi încheiate deconcluzii. Lucrarea trateazǎ un subiect plasat în perioada anilor 1900-1950. Concertelepentru vioarǎ şi orchestrǎ din prima jumǎtate a secolului XX reprezintǎ punctul de plecare16
într-un demers analitic ce vizeazǎ evidenţierea complexitǎţii şi diversitǎţii opţiunilorstilistice, afirmate de creatorii moderni în partituri ale genului dedicate viorii. Capitolul I cucele trei subcapitole se axeazǎ pe prezentarea unei imagini de ansamblu asupra fenomenuluisonor din perioada amintitǎ, cât şi pe expunerea unor consideraţii referitoare la aspectele şilimbajele particulare ce definesc concertele pentru vioarǎ. Capitolul II se bazeazǎ pe analizadetaliatǎ a unei serii de 12 concerte, selectate din bogatul repertoriu violonistic aferentgenului amintit. Repere stilistice reprezentative se afirmǎ prin concertele pentru vioarǎ şiorchestrǎ de: Al.Glazunov, J.Sibelius, B.Bartok, O.Respighi, K.Szymanowski, M.Mihalovici,I.Stravinski, A.Berg, S.Prokofiev, A.Schoenberg, P.Hindemith, S.Barber. Capitolul IIIabordeazǎ într-o primǎ secţiune aspecte definitorii şi elemente determinante în realizareaconcepţiei interpretative. Cea de a doua secţiune reprezintǎ analiza comparatǎ a trei dinconcertele selectate anterior.17
- Page 1 and 2: Teze de doctorat susţinute în cad
- Page 3 and 4: poate constitui o simplă audiţie
- Page 5 and 6: eprezentative închinate Fecioarei
- Page 7 and 8: Scurtă prezentare:Lucrarea de faţ
- Page 9 and 10: Autor: Miereanu, Paul ValentinTitlu
- Page 11 and 12: pornire trei mari roluri/eroine, Ad
- Page 13 and 14: nimic, ci el este produsul unor sec
- Page 15: Autor: Şuşnea, Adina MartaTitlul:
într-un <strong>de</strong>mers analitic ce vizeazǎ evi<strong>de</strong>nţierea complexitǎţii şi diversitǎţii opţiunilorstilistice, afirmate <strong>de</strong> creatorii mo<strong>de</strong>rni în partituri ale genului <strong>de</strong>dicate viorii. Capitolul I cucele trei subcapitole se axeazǎ pe prezentarea unei imag<strong>in</strong>i <strong>de</strong> ansamblu asupra fenomenuluisonor d<strong>in</strong> perioada am<strong>in</strong>titǎ, cât şi pe expunerea unor consi<strong>de</strong>raţii referitoare la aspectele şilimbajele particulare ce <strong>de</strong>f<strong>in</strong>esc concertele pentru vioarǎ. Capitolul II se bazeazǎ pe analiza<strong>de</strong>taliatǎ a unei serii <strong>de</strong> 12 concerte, selectate d<strong>in</strong> bogatul repertoriu violonistic aferentgenului am<strong>in</strong>tit. Repere stilistice reprezentative se afirmǎ pr<strong>in</strong> concertele pentru vioarǎ şiorchestrǎ <strong>de</strong>: Al.Glazunov, J.Sibelius, B.Bartok, O.Respighi, K.Szymanowski, M.Mihalovici,I.Strav<strong>in</strong>ski, A.Berg, S.Prokofiev, A.Schoenberg, P.H<strong>in</strong><strong>de</strong>mith, S.Barber. Capitolul IIIabor<strong>de</strong>azǎ într-o primǎ secţiune aspecte <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itorii şi elemente <strong>de</strong>term<strong>in</strong>ante în realizareaconcepţiei <strong>in</strong>terpretative. Cea <strong>de</strong> a doua secţiune reprez<strong>in</strong>tǎ analiza comparatǎ a trei d<strong>in</strong>concertele selectate anterior.17
Change language