Autor: Stănescu, IoanaTitlul: Creaţia pianistică a lui Clau<strong>de</strong> Debussy, între concept şi realitateCoordonator: Prof.univ.dr. Şerban Dimitrie SoreanuData susţ<strong>in</strong>erii: 25.05.2007Scurtă prezentare:Autoarea surpr<strong>in</strong><strong>de</strong> caracteristicile stilistice ale muzicii lui Debussy şi analizează lucrărilepentru pian: Estampes, Pago<strong>de</strong>s, La soirée dans Grena<strong>de</strong>, Jard<strong>in</strong> sous pluie, Images I şi II,Prelu<strong>de</strong>s I şi II. În concluzii, autoarea subl<strong>in</strong>iază în ce constă mo<strong>de</strong>rnitatea limbajului luiDebussy.Autor: Şerbănoiu, MargaretaTitlul: Folclorul muzical argeşean în contextul culturii populare tradiţionaleCoordonator: Prof.univ.dr. Gheorghe OpreaData susţ<strong>in</strong>erii: 28.11.2008Scurtă prezentare:Autoarea surpr<strong>in</strong><strong>de</strong> pr<strong>in</strong>cipalele caracteristici ale muzicii folclorice d<strong>in</strong> zona Argeşului, vocaleşi <strong>in</strong>strumentale, făcând o amplă radiografie a stilului în toate genurile folclorice.Autor: Ştefănescu, Violetta-GeorgianaTitlul: Exotismul în muzica franceză pentru pian – în prima jumătate asecolului XXCoordonator: Prof.univ.dr. Alexandru LeahuData susţ<strong>in</strong>erii: 25.06.2007Scurtă prezentare:Lucrarea oferă argumente şi documente importante, cu privire la tema specificată,doved<strong>in</strong>d aprofundarea subiectului pr<strong>in</strong> cele afirmate pe parcursul <strong>in</strong>cursiunii în istoriaexotismului - , reliefat în spectrul artelor - literatură, muzică, pictură. Exotismul muzicalşi-a găsit reflectarea cea mai pregnantă în creaţia lui Clau<strong>de</strong> Debussy, ale căruidirecţii estetice vor fi cont<strong>in</strong>uate mai târziu <strong>de</strong> Messiaen, fără a uita importanţacreaţiei pianistice a lui Ravel, Satie, Darius Milhaud sau André Jolivet. Coordonatelestilistice ale acestor compozitori au fost analizate pe parcursul Tezei.14
Autor: Şuşnea, Ad<strong>in</strong>a MartaTitlul: Orizonturi folclorice în creaţia muzicienilor gălăţeniCoordonator: Prof.univ.dr. Gheorghe OpreaData susţ<strong>in</strong>erii: 29.11.2007Scurtă prezentare:În ansamblul lucrării am urmărit reliefarea imag<strong>in</strong>ii cultural muzicale a zonei geograficegălăţene, însumând toate contribuţiile creatoare, cu subl<strong>in</strong>ieri personalizate în relaţia acestoracu folclorul. Au fost reunite strădaniile acelor îna<strong>in</strong>taşi a căror nume sunt legate <strong>de</strong> oraşulGalaţi, fie pentru că s-au născut, au studiat sau au activat o perioadă mai mică sau maiîn<strong>de</strong>lungată <strong>de</strong> timp în acest loc. Este vorba <strong>de</strong>spre: Alfonso Castaldi, Dimitrie Cucl<strong>in</strong>, IoanC. Bohociu, Teodor Teodorescu, Theodor Fuchs, Ludovic Feldman, Theodor Grigoriu,Valent<strong>in</strong> Gheorghiu, Grigore Ventura, Constant<strong>in</strong> C. Cordoneanu, Bazil Anastasescu, TudorPamfile. Problematica am<strong>in</strong>tită este <strong>in</strong>vestigată în <strong>cadrul</strong> a două domenii <strong>de</strong> activitate şianume: domeniul muzicologic şi domeniul <strong>de</strong> creaţie. La rândul ei, activitateamuzicologică <strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> muzicienii gălăţeni este analizată d<strong>in</strong> perspective a treiipostaze, respectiv publicistica muzicală, contribuţii teoretice şi domeniul folcloristic.Autor: Thomasz, ŞtefanTitlul: Transcriere şi adaptare pentru contrabas în creaţia lui J. S. BachCoordonator: Prof.univ.dr. Şerban Dimitrie SoreanuData susţ<strong>in</strong>erii: 29.06.2007Scurtă prezentare:Teza începe cu un capitol în care am <strong>de</strong>scris marea diversitate pe care au cunoscut-o<strong>in</strong>strumentele registrului grav în perioada Barocului şi locul pe care acestea l-au ocupat înpractica muzicală, în general, iar în creaţia lui Bach, în special. În capitolul al doilea seanalizează meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> transcriere folosite <strong>de</strong> Bach, precum şi conexiunile existenteîntre transcrierile sale şi creaţia sa orig<strong>in</strong>ală. Capitolul al treilea prez<strong>in</strong>tă pr<strong>in</strong>cipaleletranscripţii şi adaptări pentru contrabas, efectuate <strong>de</strong> către autor după unele d<strong>in</strong>trelucrările lui Bach. Capitolul al patrulea este <strong>de</strong>dicat Suitelor pentru violoncel solocompuse <strong>de</strong> J. S. Bach. Sunt analizate transcripţiile pentru contrabas ale suitelor,efectuate <strong>de</strong> către diferiţi autori, apoi etapele pr<strong>in</strong>cipale ale realizării noii transcripţii a15