teze de doctorat sustinute in cadrul unmb - 2007.pdf
teze de doctorat sustinute in cadrul unmb - 2007.pdf teze de doctorat sustinute in cadrul unmb - 2007.pdf
Scurtă prezentare:Geniul reprezentativ al lui Lucian Blaga şi triada Mircea Eliade, Eugen Ionescu şi EmilCioran se constituie într-un savant contrapunct al unicităţii atât de complexe a uneibiografii culturale. La capătul unui parcurs pe cât de complicat, pe atât de incitant s-adeschis o „cale estetică” a perceperii fenomenului muzical, înscris în practica artei, şistructurarea experienţei comune a domeniului artistic. Filozofia lor are ca rază de acţiunedeplină arta, abstractizarea artistică şi metafora muzicală în ordinea sensibilităţiimetafizice. Imaginaţia artistică şi creativitatea religioasă ce vorbesc despre sens, ar puteasă apropie diversitatea şi unicitatea limbajului de idei şi indică o angajare – specificătemperamentului fiecăruia dintre ei – febrilă în operaţii intelectuale al căror scop final esterecunoaşterea şi restituirea esenţei muzici, o pledoarie pentru diversitate şi creativitate.Autor: Nedelciu, IonTitlul: Clarinetul în tradiţia muzicală occidentalăCoordonator: Prof.univ.dr. Nicolae BrânduşData susţinerii: 21.09.2007Scurtă prezentare:Lucrarea este structurată în VII capitole după cum urmează: Argument; Capitolul I – Privireistorică; Capitolul II – Dezvoltarea literaturii muzicale şi a repertoriului dedicat clarinetului;Capitolul III – Analiza estetică şi stilistico-interpretativă a unor lucrări muzicale dedicateclarinetului; Capitolul IV – Addenda; Capitolul V – Bibliografie; Capitolul VI – Rezumat altezei de doctorat în limba engleză şi capitolul VII – Lista cu lucrările muzicale înregistrate declarinetistul Ion Nedelciu.Autor: Oprea, Raluca IoanaTitlul: Repere stilistice ale vocii de soprană la personajele donizettieneCoordonator: Prof.univ.dr. Şerban Dimitrie SoreanuData susţinerii: 02.11.2007Scurtă prezentare:Sub această titulatură, lucrarea structurată în cinci capitole analitice şi istorice, are în vedere oincursiune în lumea operei romantice din perspectiva creaţiei donizettiene, având ca punct de10
pornire trei mari roluri/eroine, Adina (L’Elisir d’amore), Maria (Maria Stuarda) şi Lucia(Lucia di Lammeroor), profiluri psihologice analizate în amănunt muzical şi dramaturgic.Primul şi al doilea capitol, împreună cu subcapitolele aferente, trasează aspectele generale şiparticulare ale perioadei romantice, cu ample referiri muzicale, estetice, stilistice, sintactice,morfologice şi vocale, în contextul teatrului liric al începutului secolului al XIX-lea şi careflectare a sa în deceniile următoare, într-o perfectă viziune contemporană a belcanto-ului detip romantic. Particularizările lirismului donizettian atrag după sine stabilirea concretă atuturor categoriilor vocale, precum şi evidenţierea personajelor feminine în cadruldramaturgiei spectacolului prin atribuirea marilor scene finale (scene de nebunie). Capitoleletrei, patru şi cinci sunt destinate analizelor rolurilor propuse. Capitolul de sinteze, numărulşase, cuprinde pe lângă rezumate, o lecţie virtuală cu privire la perfecţionarea jocului scenic,dezvoltarea propriei expresivităţi în cadrul unui rol, etapizarea asimilării rolurilor şi pregătireasub aspect muzical-vocal-scenic a scenei de nebunie din opera Lucia di Lammermoor.Autor: Petrovici, AlexandruTitlul: Sinteza cuvânt-sunet în recitativ – o dimensiune a teatrului liricCoordonator: Prof.univ.dr. Octavian NemescuData susţinerii: 29.11.2007Scurtă prezentare:Subiectul abordat prezintă în prima fază evoluţia raportului dintre poezie şi sunet peparcursul istoriei operei, diversificarea structurării discursului sonor, precum şi cele maiimportante tipuri de limbaj vocal-muzical cristalizate până la Mozart, cel a care conferit,prin creaţiile sale, perspectiva dezvoltării teatrului liric către modernitate. Apoi suntdescrise, analizate şi clasificate eşantioane ale formulelor de recitativ existente în perioadabarocă, în opera mozartiană, după care sunt selectate şi denumite categoriile de recitativdezvoltate în secolele XIX-XX. Pentru această epocă au fost alese mostre din creaţia luiG. Verdi, R. Wagner, G. Puccini, M.P. Musorgski, G.Enescu, C. Debussy, A. Berg, P.Constantinescu, R. Strauss. Nu sunt prezentate exemple din toate culturile muzicaleeuropene, deoarece nu toate au oferit soluţii originale în această privinţă. Dincolo deaspectele analitice de identificare şi sistematizare, obiectivul cel mai important al tezei afost acela de a ajuta artiştii ca, printr-o mai bună înţelegere a aspectelor legate de funcţia,rolul şi stilistica interpretării recitativelor, să abordeze aceste secţiuni dintr-o perspectivăprofesională superioară.11
- Page 1 and 2: Teze de doctorat susţinute în cad
- Page 3 and 4: poate constitui o simplă audiţie
- Page 5 and 6: eprezentative închinate Fecioarei
- Page 7 and 8: Scurtă prezentare:Lucrarea de faţ
- Page 9: Autor: Miereanu, Paul ValentinTitlu
- Page 13 and 14: nimic, ci el este produsul unor sec
- Page 15 and 16: Autor: Şuşnea, Adina MartaTitlul:
- Page 17: într-un demers analitic ce vizeaz
pornire trei mari roluri/ero<strong>in</strong>e, Ad<strong>in</strong>a (L’Elisir d’amore), Maria (Maria Stuarda) şi Lucia(Lucia di Lammeroor), profiluri psihologice analizate în amănunt muzical şi dramaturgic.Primul şi al doilea capitol, împreună cu subcapitolele aferente, trasează aspectele generale şiparticulare ale perioa<strong>de</strong>i romantice, cu ample referiri muzicale, estetice, stilistice, s<strong>in</strong>tactice,morfologice şi vocale, în contextul teatrului liric al începutului secolului al XIX-lea şi careflectare a sa în <strong>de</strong>ceniile următoare, într-o perfectă viziune contemporană a belcanto-ului <strong>de</strong>tip romantic. Particularizările lirismului donizettian atrag după s<strong>in</strong>e stabilirea concretă atuturor categoriilor vocale, precum şi evi<strong>de</strong>nţierea personajelor fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e în <strong>cadrul</strong>dramaturgiei spectacolului pr<strong>in</strong> atribuirea marilor scene f<strong>in</strong>ale (scene <strong>de</strong> nebunie). Capitoleletrei, patru şi c<strong>in</strong>ci sunt <strong>de</strong>st<strong>in</strong>ate analizelor rolurilor propuse. Capitolul <strong>de</strong> s<strong>in</strong><strong>teze</strong>, numărulşase, cupr<strong>in</strong><strong>de</strong> pe lângă rezumate, o lecţie virtuală cu privire la perfecţionarea jocului scenic,<strong>de</strong>zvoltarea propriei expresivităţi în <strong>cadrul</strong> unui rol, etapizarea asimilării rolurilor şi pregătireasub aspect muzical-vocal-scenic a scenei <strong>de</strong> nebunie d<strong>in</strong> opera Lucia di Lammermoor.Autor: Petrovici, AlexandruTitlul: S<strong>in</strong>teza cuvânt-sunet în recitativ – o dimensiune a teatrului liricCoordonator: Prof.univ.dr. Octavian NemescuData susţ<strong>in</strong>erii: 29.11.2007Scurtă prezentare:Subiectul abordat prez<strong>in</strong>tă în prima fază evoluţia raportului d<strong>in</strong>tre poezie şi sunet peparcursul istoriei operei, diversificarea structurării discursului sonor, precum şi cele maiimportante tipuri <strong>de</strong> limbaj vocal-muzical cristalizate până la Mozart, cel a care conferit,pr<strong>in</strong> creaţiile sale, perspectiva <strong>de</strong>zvoltării teatrului liric către mo<strong>de</strong>rnitate. Apoi sunt<strong>de</strong>scrise, analizate şi clasificate eşantioane ale formulelor <strong>de</strong> recitativ existente în perioadabarocă, în opera mozartiană, după care sunt selectate şi <strong>de</strong>numite categoriile <strong>de</strong> recitativ<strong>de</strong>zvoltate în secolele XIX-XX. Pentru această epocă au fost alese mostre d<strong>in</strong> creaţia luiG. Verdi, R. Wagner, G. Pucc<strong>in</strong>i, M.P. Musorgski, G.Enescu, C. Debussy, A. Berg, P.Constant<strong>in</strong>escu, R. Strauss. Nu sunt prezentate exemple d<strong>in</strong> toate culturile muzicaleeuropene, <strong>de</strong>oarece nu toate au oferit soluţii orig<strong>in</strong>ale în această priv<strong>in</strong>ţă. D<strong>in</strong>colo <strong>de</strong>aspectele analitice <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare şi sistematizare, obiectivul cel mai important al <strong>teze</strong>i afost acela <strong>de</strong> a ajuta artiştii ca, pr<strong>in</strong>tr-o mai bună înţelegere a aspectelor legate <strong>de</strong> funcţia,rolul şi stilistica <strong>in</strong>terpretării recitativelor, să abor<strong>de</strong>ze aceste secţiuni d<strong>in</strong>tr-o perspectivăprofesională superioară.11
Change language