Scurtă prezentare:Geniul reprezentativ al lui Lucian Blaga şi triada Mircea Elia<strong>de</strong>, Eugen Ionescu şi EmilCioran se constituie într-un savant contrapunct al unicităţii atât <strong>de</strong> complexe a uneibiografii culturale. La capătul unui parcurs pe cât <strong>de</strong> complicat, pe atât <strong>de</strong> <strong>in</strong>citant s-a<strong>de</strong>schis o „cale estetică” a perceperii fenomenului muzical, înscris în practica artei, şistructurarea experienţei comune a domeniului artistic. Filozofia lor are ca rază <strong>de</strong> acţiune<strong>de</strong>pl<strong>in</strong>ă arta, abstractizarea artistică şi metafora muzicală în ord<strong>in</strong>ea sensibilităţiimetafizice. Imag<strong>in</strong>aţia artistică şi creativitatea religioasă ce vorbesc <strong>de</strong>spre sens, ar puteasă apropie diversitatea şi unicitatea limbajului <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i şi <strong>in</strong>dică o angajare – specificătemperamentului fiecăruia d<strong>in</strong>tre ei – febrilă în operaţii <strong>in</strong>telectuale al căror scop f<strong>in</strong>al esterecunoaşterea şi restituirea esenţei muzici, o pledoarie pentru diversitate şi creativitate.Autor: Ne<strong>de</strong>lciu, IonTitlul: Clar<strong>in</strong>etul în tradiţia muzicală occi<strong>de</strong>ntalăCoordonator: Prof.univ.dr. Nicolae BrânduşData susţ<strong>in</strong>erii: 21.09.2007Scurtă prezentare:Lucrarea este structurată în VII capitole după cum urmează: Argument; Capitolul I – Privireistorică; Capitolul II – Dezvoltarea literaturii muzicale şi a repertoriului <strong>de</strong>dicat clar<strong>in</strong>etului;Capitolul III – Analiza estetică şi stilistico-<strong>in</strong>terpretativă a unor lucrări muzicale <strong>de</strong>dicateclar<strong>in</strong>etului; Capitolul IV – Ad<strong>de</strong>nda; Capitolul V – Bibliografie; Capitolul VI – Rezumat al<strong>teze</strong>i <strong>de</strong> <strong>doctorat</strong> în limba engleză şi capitolul VII – Lista cu lucrările muzicale înregistrate <strong>de</strong>clar<strong>in</strong>etistul Ion Ne<strong>de</strong>lciu.Autor: Oprea, Raluca IoanaTitlul: Repere stilistice ale vocii <strong>de</strong> soprană la personajele donizettieneCoordonator: Prof.univ.dr. Şerban Dimitrie SoreanuData susţ<strong>in</strong>erii: 02.11.2007Scurtă prezentare:Sub această titulatură, lucrarea structurată în c<strong>in</strong>ci capitole analitice şi istorice, are în ve<strong>de</strong>re o<strong>in</strong>cursiune în lumea operei romantice d<strong>in</strong> perspectiva creaţiei donizettiene, având ca punct <strong>de</strong>10
pornire trei mari roluri/ero<strong>in</strong>e, Ad<strong>in</strong>a (L’Elisir d’amore), Maria (Maria Stuarda) şi Lucia(Lucia di Lammeroor), profiluri psihologice analizate în amănunt muzical şi dramaturgic.Primul şi al doilea capitol, împreună cu subcapitolele aferente, trasează aspectele generale şiparticulare ale perioa<strong>de</strong>i romantice, cu ample referiri muzicale, estetice, stilistice, s<strong>in</strong>tactice,morfologice şi vocale, în contextul teatrului liric al începutului secolului al XIX-lea şi careflectare a sa în <strong>de</strong>ceniile următoare, într-o perfectă viziune contemporană a belcanto-ului <strong>de</strong>tip romantic. Particularizările lirismului donizettian atrag după s<strong>in</strong>e stabilirea concretă atuturor categoriilor vocale, precum şi evi<strong>de</strong>nţierea personajelor fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e în <strong>cadrul</strong>dramaturgiei spectacolului pr<strong>in</strong> atribuirea marilor scene f<strong>in</strong>ale (scene <strong>de</strong> nebunie). Capitoleletrei, patru şi c<strong>in</strong>ci sunt <strong>de</strong>st<strong>in</strong>ate analizelor rolurilor propuse. Capitolul <strong>de</strong> s<strong>in</strong><strong>teze</strong>, numărulşase, cupr<strong>in</strong><strong>de</strong> pe lângă rezumate, o lecţie virtuală cu privire la perfecţionarea jocului scenic,<strong>de</strong>zvoltarea propriei expresivităţi în <strong>cadrul</strong> unui rol, etapizarea asimilării rolurilor şi pregătireasub aspect muzical-vocal-scenic a scenei <strong>de</strong> nebunie d<strong>in</strong> opera Lucia di Lammermoor.Autor: Petrovici, AlexandruTitlul: S<strong>in</strong>teza cuvânt-sunet în recitativ – o dimensiune a teatrului liricCoordonator: Prof.univ.dr. Octavian NemescuData susţ<strong>in</strong>erii: 29.11.2007Scurtă prezentare:Subiectul abordat prez<strong>in</strong>tă în prima fază evoluţia raportului d<strong>in</strong>tre poezie şi sunet peparcursul istoriei operei, diversificarea structurării discursului sonor, precum şi cele maiimportante tipuri <strong>de</strong> limbaj vocal-muzical cristalizate până la Mozart, cel a care conferit,pr<strong>in</strong> creaţiile sale, perspectiva <strong>de</strong>zvoltării teatrului liric către mo<strong>de</strong>rnitate. Apoi sunt<strong>de</strong>scrise, analizate şi clasificate eşantioane ale formulelor <strong>de</strong> recitativ existente în perioadabarocă, în opera mozartiană, după care sunt selectate şi <strong>de</strong>numite categoriile <strong>de</strong> recitativ<strong>de</strong>zvoltate în secolele XIX-XX. Pentru această epocă au fost alese mostre d<strong>in</strong> creaţia luiG. Verdi, R. Wagner, G. Pucc<strong>in</strong>i, M.P. Musorgski, G.Enescu, C. Debussy, A. Berg, P.Constant<strong>in</strong>escu, R. Strauss. Nu sunt prezentate exemple d<strong>in</strong> toate culturile muzicaleeuropene, <strong>de</strong>oarece nu toate au oferit soluţii orig<strong>in</strong>ale în această priv<strong>in</strong>ţă. D<strong>in</strong>colo <strong>de</strong>aspectele analitice <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare şi sistematizare, obiectivul cel mai important al <strong>teze</strong>i afost acela <strong>de</strong> a ajuta artiştii ca, pr<strong>in</strong>tr-o mai bună înţelegere a aspectelor legate <strong>de</strong> funcţia,rolul şi stilistica <strong>in</strong>terpretării recitativelor, să abor<strong>de</strong>ze aceste secţiuni d<strong>in</strong>tr-o perspectivăprofesională superioară.11