Orasul de Floci paginare - Turist in Romania

IVOraşul de Floci– un oras dispãrut din Muntenia Medievalã -,În istoria economică şi politică a statuluimedieval Ţara Românească, Oraşul de Floci a fostunica aşezare urbană din estul Câmpiei Române, încursul secolelor XIV-XVIII, cu rol de polarizare aactivităţii economice din zonă şi cu rol strategic încontrolul graniţei de est a ţării.Ca observaţie generală, pe toată perioada epociimedievale, dezvoltarea târgurilor şi a oraşelor dinţările române nu a fost nici uniformă, nici continuă.Din cercetarea izvoarelor scrise aflăm că cele maimulte centre urbane ale Ţării Româneşti, aflate îndiferite faze de evoluţie, încep să fie menţionate din adoua jumătate a secolului al XIV-lea şi până lamijlocul secolului al XV-lea. Toate acestea se găsescenumerate în scrisoarea adresată în anul 1431 de Danal II-lea, domnul Ţării Româneşti, către toatetârgurile şi vămile ţării, între care sunt menţionaţi şiflocenii. Prima atestare documentară nu constituieînsă data de început a unei aşezări, rurală sau urbană,ci doar importanţa ei, mai ales în cadrul relaţiilorcomerciale.Informaţiile documentare şi cartografice atestădin vechime existenţa vadului de trecere a Dunării îndreptul localităţii Vadu Oii, pentru continuarea drumului comercial ce coboradin centrul Europei, prin Transilvania, urmând firul văii râului Ialomiţa, spreporturile de la Marea Neagră. Încă din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân,pe lângă acest vad funcţiona o vamă pentru taxarea produselor vehiculate denegustori şi o schelă (port) la Dunăre pentru corăbiile negustorilor care alegeauaceastă cale de transport a mărfurilor. Lângă vadul şi vama unde poposeaunegustorii se formează un târg de schimburi de produse, la început periodic,apoi permanent. În jurul acestui târg se va dezvolta mai apoi Oraşul de Floci.pagina 46

Floci Towna disappeared town of Medieval ValachiaIn the economical and political history of themedieval state Valachia, Oraşul de Floci (FlociTown) was the only urban settlement in the easternpart of Romanian Plain, during XIV-XVIIIcenturies. Besides concentrating the economicactivity in the area, the town also ensured a strategicpoint in controlling the eastern border of the country.All along the medieval era, there was nocontinuous or homogenous developing of marketsand towns in Moldavia or Valachia. Writtenevidence – the 1431 letter from Dan II, prince ofValachia, to all markets and custom houses of thecountry – shows most of the urban centers inValachia developing in the second half of the XIVthcentury, through the middle of the XVth century,among which one can also find the people of FlociTown. However, first written proof for the existenceof an urban or rural settlement does not mark itsbeginnings, but merely the time when it gainedcommercial importance.According to old documents and maps, thecommercial road going down from central Europe tothe center of Transylvania passed the Danubethrough Vadu Oii shallow, following Ialomiţa Riverto the Black Sea. Ever since Mircea cel Bătrân reignthere was a custom house near Vadu Oii shallow andalso a gantry at the Danube shore for trading ships.Markets formed nearby the custom house and thegantry where traders stopped, every so often at first,then permanently. Around the market developedlater Floci Town.pagina 47

În privinţa numelui istoric aloraşului, toponimul Floci provinede la comerţul cu lână (floccus)practicat atât de oierii din partealocului, cât şi de cei din zonamontană care veneau cu turmele laiernat în Balta Ialomiţei.Hărţile din secolele XVI-XIX,care înfăţişează cursul Dunării deJos, indică existenţa Oraşului deFloci, pe malul râului Ialomiţa,aproape de vărsarea lui în Dunăre.Urmele Oraşului de Floci, aşacum se mai păstrau în ultimul sfert al veacului al XIX-lea, au fostdescrise de învăţătorul A. Popescu din Giurgeni, pentru“Cestionarul Arheologic”, iniţiat de Alexandru Odobescu. Dinaceastă relatare amănunţită aflăm despre întinderea urmelororaşului, prin mijlocul căruia se observa albia părăsită a râului şiexistenţa ruinelor a două biserici din zid. În urma plugului auapărut multe lucruri vechi, cum ar fi arămuri, arme, pietre,podoabe de argint, oase umane şi altele.Siliştea oraşului a fost vizitată şi de istoricul Nicolae Iorga, carea identificat inscripţii funerare recuperate de la ruinele bisericilordin Oraşul de Floci şi refolosite la construcţia bisericii din satulPiua Petri.Primele sondaje arheologice au fost efectuate întoamna anului 1961, pentru ca, între anii 1965-1968,arheologii de la Muzeul Judeţean Ialomiţa să efectuezecercetări de suprafaţă, în urma cărora au descoperit unmaterial arheologic divers, format din numeroasefragmente ceramice şi, mai ales, un depozit de vase dearamă şi două tezaure monetare din secolele XVI-XVII. Înacelaşi timp, cercetarea a furnizat datele necesare pentrudelimitarea ariei sitului arheologic, vatra abandonată aOraşului de Floci aflându-se în lunca de pe malul stâng alIalomiţei, pe ambele părţi ale drumului DN2A, la o distanţăde 7 km vest de comuna Giurgeni. Ea se întinde pe osuprafaţă de teren cu forme neregulate (grinduri),înconjurate de meandrele vechiului curs al Ialomiţei, caretrecea prin mijlocul oraşului şi a cărui albie adâncită sepoate observa cu uşurinţă şi în prezent.pagina 48

The name Floci came from wool (floccus, inLatin) trading practiced by the residents, as well asby shepherds coming with their herds from themountain area to Balta Ialomiţei area, to spend thewinter. XVIth-XIXth century maps show FlociTown on Ialomiţa River, next to its embouchure intothe Danube.In the last quarter of the XIXth century, theteacher A. Popescu from Giurgeni described in A.Odobescu's “Cestionarul Arheologic” what was leftof Floci Town. It had a considerable extent, havingthe dry river bed going through the middle and tworuined brick churches. Weapons, stones, silverjewelry, human bones, and bronze items appeared inthe tillage.The historian Nicolae Iorga visited the town's oldcenter, and identified few funeral engravings fromchurches' ruins, which were reused for building thePiua Petrii village church.First archeological researches were conducted in1961, then in 1965-1968, by archeologists fromIalomita County Museum, who recovered rich anddiverse materials, form numerous ceramicfragments, to a bronze vessels deposit and twoXVIth-XVIIth centuries hoards. They alsoidentified the extent of the site, spread around thetown's center, which lies in the meadow on the leftbank of Ialomiţa, on both sides of DN2A road, 7 kmwest from Giurgeni. The ground has irregular shapes(knobs) surrounded by Ialomiţa's cut off meanders.pagina 49

Cercetarea informaţiilor documentare nefurnizează foarte puţine date cu privire la aspectulacestui oraş, la felul în care erau dispuse locuinţelesau trama stradală, la locul unde se afla centrulcomercial al oraşului cu prăvăliile negustorilor şiatelierele meşteşugarilor. În teren s-a putut observacă urmele locuinţelor distruse prin incendiu se aflaugrupate în zonele înalte ale grindurilor, ferite depericolul inundaţiilor. Se presupune că trecerea de peun grind pe altul se făcea pe poduri din bârne delemn.Cele mai vechi urme de locuinţe, ce aparţinsecolelor X-XI, au fost descoperite în partea de nordesta sitului. Descoperirile arheologice au relevatfaptul că majoritatea locuinţelor orăşenilor erauadaptate la condiţiile de climă, iar tehnica deconstrucţie la materialele pe care le aveau laîndemână. Tipul predominant al locuinţelor, datate încursul secolelor XV-XVII, este cel al unei case desuprafaţă, cu una sau două încăperi inegale cadimensiuni, ridicată pe o structură de lemn, cu osuprafaţă dreptunghiulară, cu pereţii din chirpic şiacoperiş din stuf. De regulă în camera mai mare s-augăsit resturile de la soclul sobei, uneori decorată cucahle-placă, sau resturile unei vetre de cuptor.Mai rare sunt locuinţele construite parţial pepivniţe dreptunghiulare. Accesul în pivniţă se făceaprintr-un gârlici. În interiorul locuinţelor s-au găsitresturile sobelor decorate cu plăci ornamentate, saual vetrelor.Deosebit de importantă este descoperirea, cu caracter de unicat, a uneilocuinţe de suprafaţă, cu fundaţie de piatră. Planul dreptunghiular allocuinţei este compartimentat în două încăperi. Prima încăpere aveatemelia construită din blocuri paralelipipedice, iar a doua încăpere aveatemelia din piatră spartă prinsă cu mortar. Pereţii casei au fost din zid decărămidă. Această locuinţă deosebită a fost ridicată în prima jumătate asecolului al XVI-lea.Între locuinţe au fost descoperite urmele atelierelor meşteşugarilor,care erau destul de diverse dacă izvoarele documentare vorbesc despreCostandin pietrear, Costandin şi Nedelco cojocari, Stan răchier, Neculacroitor, Bălan cizmar. În cursul cercetărilor arheologice au fost identificateateliere pentru prelucrarea oaselor de animale în vederea obţinerii unorunelte mărunte, a plăselelor de cuţite şi a unor obiecte diferite pentruvestimentaţie (nasturi de os, catarame), cele legate de prelucrareametalelor pentru obţinerea de unelte necesare agriculturii, prelucrăriilemnului şi a pietrei, pescuitului, a obiectelor de uz casnic şi vestimentar,precum şi a podoabelor din bronz sau argint.pagina 50

Documents offer little information about howthe town looked, about the houses alignment, themain street, the commercial center with traders'shops and artificers' workshops. Traces of burnthouseholds occupied the high areas of the knobs,away from potential floods. Supposedly, woodenboards helped passing from one knob to another.Xth-XIth old household traces were found in thenorth-east area of the site. Most of the residents'households were well adapted to climateconditions, using available construction materials.XVth-XVIIth century above-ground householdshave two unequal rooms, wooden rectangularsupporting structures, air-dried brick walls, andreed roofs. Usually, the biggest of the rooms had anoven or a stove, sometimes with decorating tiles.There are few household on rectangular cellars,also with tile-decorated stoves.A single, above-ground rectangular household with stone footing wasfound, having two rooms, one with rectangular stone blocks as footing, theother with broke stones and binder, and brick walls. The building dated tothe XVIth century.Between households there were craftsmen workshops, belonging toCostandin the stone mason, Costandin and Nedelco the skinners, Stan thegrain alcohol distillery owner, Necula the clothier, Bălan the shoemaker,according to the documents. Archeological researches also uncoveredanimal bones workshops, producing small items like knife hilts, buckles,buttons, metal, wood, and stone workshops.pagina 51

Dintre descoperirile mai importante menţionăm,nu în ultimul rând, monumentele religioase, desprecare avem foarte puţine informaţii documentare.Până în prezent au fost descoperite fundaţiile a treibiserici. Prezenţa lor în vatra oraşului reflectă nunumai aspecte legate de viaţa cultural-spirituală şieconomică a oraşului, dar ele completează şiinformaţia actuală cu privire la dreptul de ctitorire şila evoluţia arhitecturii medievale pe teritoriul ŢăriiRomâneşti. Sursele documentare din secolele alXVII-lea şi al XVIII-lea menţionează existenţa maimultor biserici în vatra oraşului, a mănăstirilorFlămânda, ctitorie a boierului Hranite Blagosescul,ridicată la jumătatea secolului al XVII-lea înmarginea oraşului. Fiecare biserică era înconjuratăde un cimitir. Inventarul funerar, compus în specialdin monede şi podoabe, pune în lumină, princantitatea şi varietatea pieselor, caracterul deaşezare urbană medievală.Tezaurele monetare descoperite, compuse dinmonede poloneze, lituaniene, otomane, la care seadaugă numărul mare al monedelor otomane,ungureşti, germane, veneţiene, ruseşti, descoperiteîn locuinţe sau morminte atestă amplitudineaschimburilor comerciale din acest oraş, produselefinite, dar şi procurarea de materii prime având ostrânsă legătură cu piaţa locală, dar şi cu piaţaexternă.Inventarul arheologic major este reprezentat atâtde ceramica de uz, nesmălţuită, de ceramicasmălţuită şi decorativă, lucrată în atelierele olarilorde la Oraşul de Floci, cât şi de ceramica de importdin Imperiul otoman sau din centre renumite dinoccident.Asemenea celorlalte oraşe medievale, Oraşul deFloci, constituit administrativ pe moşie domnească,era condus de un judeţ, care avea atribuţiiadministrative, juridice şi fiscale, pe plan local,ajutat de 12 pârgari. Judeţul păstra sigiliul oraşului acărui emblemă, un peşte incadrat de 4 stele,sugerează una din cele mai importante ocupaţii aleflocenilor-pescuitul.Din punct de vedere administrativ,din a doua jumătate a secolului al XVIIlea,Oraşul de Floci a fost centrul dereşedinţă al ispravnicului judeţuluiistoric Ialomiţa şi sediul căpităniei demargine, care avea îndatorirea de aasigura paza hotarelor. Căpitanul aîndeplinit şi funcţia de ispravnic aloraşului. Tot aici era cantonat şi un grupde ostaşi (roşii şi călăraşii).Ocupaţiile principale ale orăşenilorerau legate de exploatarea şivalorificarea bogăţiilor naturale dinzonă: în speţă pescuitul, după cum aratăşi sigiliul oraşului, creşterea vitelor şiagricultura. În prima jumătate asecolului XVI cercetarea surseloristorice demonstrează că Oraşul de Flocise înscria în grupa primelor oraşe aleŢării Româneşti, care participau laschimburile comerciale de pe piaţaBraşovului.pagina 52

Among the most important discoveriesthere are the religious monuments, which arepoorly represented in written documents.Three church footings have been uncoveredso far, in the center of the town, reflectingspiritual and economical aspects of thecommunity, and adding new data to Valachiareligious founding rights and medievalarchitecture evolution. XVIIth-XVIIIthcentury written documents mention theFlămânda monastery, located at theperiphery, and founded by the boyar HraniteBlagosescul, in the middle of the XVIIthcentury. Documents also refer to severalchurches, surrounded by graveyards. Funeralinventories included mostly jewelry andvarious coins.The recovered hoards included Polish,Lithuanian, Ottoman, Hungarian, German,Venetian, and Russian currencies, whichreveal the amplitude of trading exchangesand procuring supplies and raw materials.Mostly, the archaeological inventoryincludes commonly used unglazed ceramics,local decorative glazed ceramics, and alsoimported Ottoman and Western Europeceramics.Like all other medieval towns, FlociTown belonged to the sovereign's estate andwas run by a board and 12 additionalmembers, with administrative, juridical, andfiscal charges. The board was entrusted withthe town seal, representing a fish surroundedby four stars, symbolizing that fishing wasone of the main activities of the residents.In the second half of theXVIIth century, Floci Townbecame Ialomiţa districtsubprefect's residence, beingalso the border master'sheadquarters. The bordercaptain, who commanded asmall group of infantry andcavalry, also functioned as asubprefect.T h e r e s i d e n t s w e r eexploiting mainly naturalresources, such as fishing, andpracticing the agriculture andcattle breeding. In the first halfof the XVIth century, FociTown was among the maintowns in Valachia participatingin Braşov market's tradingexchanges.pagina 53

Evenimentele politice din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, şimai ales intrarea unor teritorii româneşti din zonă (Chilia, Brăila, Hârşova)sub administraţia otomană, orientarea schimburilor comerciale spreConstantinopol, instabilitatea politică a domniilor au avut repercusiuninegative asupra dezvoltării economice a Oraşului de Floci. Ne referim lascăderea din importanţă a drumului comercial care urmărea cursul râuluiIalomiţa până la vărsare, la desele incursiuni de jaf ale turcilor din Brăilasau Hârşova, la unele campanii militare ale căror lupte s-au desfăşurat înzonă. Pe plan intern, din cauza instabilităţii politice, birurile tot mai mariimpuse de domnitori pentru plata haraciului către Înalta Poartă şifiscalitatea excesivă i-a determinat pe mulţi dintre orăşeni să-şi vândămoşiile din jurul oraşului. Mai ales în cursul secolului al XVIII-lea,documentele atestă că locuitorii oraşului, ameninţaţi de insecuritatea vieţiişi a averilor, stânjeniţi permanent în desfăşurarea ocupaţiilor şi aactivităţilor cotidiene, se mută în sate mai depărtate sau în alte oraşe maisigure. În vremea războiului ruso-turc din anii 1769-1774, teritoriulOraşului de Floci a fost cuprins în aria de desfăşurare pe linia Dunării, întreBrăila şi Silistra, a operaţiunilor militare dintre armatele celor două state.Aceasta este perioada ruinării şi dispariţiei oraşului. În aceste condiţiisediul administrativ al isprăvniciei judeţului istoric Ialomiţa se va muta înnoile aşezări urbane, mai întâi la Slobozia, apoi la Urziceni. O nouăreorganizare administrativă a căpităniilor de margine arată dispariţiainstituţiei din oraş şi mutarea sediului uneia dintre ele la Stelnica.Depopularea oraşului şi a satelor de pe malul Borcei i-a determinat pedomnitorii Alexandru Ghica şi Alexandru Ipsilanti să dăruiascămănăstirilor Sf. Spiridon (1768) şi Mărcuţa (1779) din Bucureşti părţi dinmoşia domnească a vetrei oraşului. Ca urmare, cei câţiva locuitori care mairămăseseră în oraş şi-au pierdut libertăţile şi privilegiile de oameni liberi şiau părăsit locul refuzând să devină clăcaşi ai celor două mănăstiri. Vatraoraşului, pustiită, a fost transformată în câmp agricol, în care străjuiauruinele a trei biserici, aşa cum sunt arătate şi pe o hartă din ultimul deceniual secolului al XVIII-lea.O parte din urmaşii orăşenilor au trăit în satul Piua Petrii, întemeiat pemalul Ialomiţei, la o distanţă de circa 2 km. spre est de vatra abandonată aoraşului medieval. Pentru construcţia bisericii din acest sat s-au folosit şimateriale recuperate din ruinele bisericilor din vatra Oraşului de Floci. Acestsat a fost distrus de inundaţiile din anul 1970, iar vatra lui a fost transformată încâmp agricol.Datorită unor factori politico-economici, Oraşul de Floci a suferit unproces de regres, astfel încât prima capitală a judeţului istoric Ialomiţa, dupăcum atestă sursele istorice, documetare şi izvoarele cartografice, dar şi loculnaşterii voievodului unificator de ţară, Mihai Viteazul, unde mama lui,Tudora, era negustoreasă, va dispărea până la la sfârşitul secoluluial XVIII-lea.Vatra abandonată a acestui oraş acoperă o suprafaţă de 76 ha, careconstituie suprafaţa actualului sit arheologic de interes prioritar naţional.Pentru istoria urbanismului medieval în ţările române, cercetarea arheologicăa acestui sit aduce contribuţii majore cu privire la amenajarea teritoriuluiurban, la compoziţia planului (spaţiile publice şi insulele de locuinţe,lotizarea terenului) şi ordonarea ţesutului urban al oraşelor de câmpie.Dintre oraşele medievale dispărute din Ţara Românească, spredeosebire de cazurile oraşelor Gherghiţa (jud. Prahova) şi Târgşor (jud.Prahova), vatra abandonată a Oraşului de Floci este unicul caz undecercetarea arheologică se poate extinde şi valorifica, fără să fie împiedicatăsau limitată de existenţa unor construcţii sau a unei aşezări contemporane.Datorită rezultatelor importante obţinute de-a lungul a peste 30 decampanii de cercetări arheologice sistematice, situl arheologic prioritar„ORAŞUL DE FLOCI” a fost cuprins în Programul european„Reabilitarea patrimoniului nostru european comun”. Acest programeste o iniţiativă comună a Consiliului Europei şi a Comisiei Europene de asprijini conservarea patrimoniului istoric în Balcani prin promovareaProiectului de Reabilitare Integrată şi Evaluarea PatrimoniuluiArhitectural şi Arheologic din Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria,Croaţia, Muntenegru, Macedonia, Provincia Kosovo, România şi Serbia.„Oraşul de Floci” se regăseşte între cele 10 obiective arheologiceprioritare selectate din România pentru aplicarea acestui programeuropean, fapt ce deschide perspectiva promovării la nivel european asitului arheologic şi, odată cu el, a patrimoniului cultural al judeţuluiIalomiţa. Începând cu anul 2007, Consiliul Europei şi Comisia Europeanăau iniţiat Proiectul „Plaque”, prin care sunt amplasate plăci pentruatestarea apartenenţei obiectivului istoric la programul european de situriarheologice înregistrate ca priorităţi de intervenţie.Printr-un program strategic multianual, valorificarea descoperirilordin situl arheologic „Oraşul de Floci” va aduce în atenţia publicului cazulunuia din cele mai importante centre comerciale ale Ţării Româneşti dinsecolele XV-XVIII.pagina 54

Floci Town economic life were negatively influenced bypolitical circumstances from the second half of the XVIthcentury, like the Ottoman reign over neighboring regions, likeChilia, Brăila, and Hârşova, which engendered a shift towardsConstantinople of trading exchanges, and also the decreasingimportance of the commercial road following Ialomiţa's courseto its outfall. Also, there were Ottoman military raids in thearea, insecure political climate, raising taxes due to externalpolicies, which determined the selling of numerous estatesaround the town. According to written documents from theXVIIIh century, many residents chose to relocate theirbusinesses in more secured villages and towns. During theRussian-Ottoman war of 1769-1774, Floci Town was part ofthe area in which the two armies developed their militarystrategies, thus leading to the town's ruin and desertion. Thesubprefect residence moved first to Slobozia, and then toUrziceni, followed by moving the border master's headquartersto Stelnica.In 1768 and 1779, regnant Alexandru Ghica and AlexandruIpsilanti granted parts of the town estates to Sf. Spiridon andMărcuţa monasteries, thus taking away all civil liberties fromwhat was left of the town residents, who preferred to leave theirhomes rather than becoming monasteries' vassals. Thedeserted center of the town turned into cultivated fields,guarded by three ruined churches, shown by a late XVIIIthcentury map.Some of the residents moved to Piua Petrii village, onIalomiţa's shore, 2 km east from the centre of the abandonedtown. The village church was built using recoveredconstruction materials from the ruined churches in Floci Town.Piua Petrii village was destroyed by the 1970 floods.By the end of the XVIIIth century, Ialomiţa district's firstadministrative center, and also the town in which Mihai theBrave regnant was born disappeared. Its abandoned centermeasures 76 ha, which is also the surface of present day'snational archaeological site. Medieval urbanism history inRomania benefits largely from researches developed here,regarding the setting and arranging of the urban plan.Among disappeared medieval towns from Valachia, FlociTown archeological site has the opportunity of extending theresearches without affecting contemporary settlements orconstructions, unlike former towns Gherghiţa or Târgşor(Prahova district). Due to important results coming from morethan 30 archeological campaigns, archeological preferentialsite Floci Town was integrated in the European program of“Rehabilitation of the European common heritage”, whichwas initiated by both the European Council and the EuropeanCommission, in order to support Balkan historical heritageconservation. Albania, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria,Croatia, Montenegro, Macedonia, Kosovo Province,Romania, and Serbia participate in the IntegratedRehabilitation Program and Archeological and ArchitecturalHeritage Evaluation projects.Floci Town was included among ten Romanianarcheological preferential sites for which the Europeanprojects applied, thus allowing a European promotion for thesite and also for Ialomiţa district's cultural heritage. Since2007, the European Council and the European Commissioninitiated the “Plaque” Project, which upholds the emplacementof plaques stating the appurtenance of the selected site to theEuropean program of archeological preferential sites.A strategic annual program enables Floci Townarcheological site data recovery, thus adverting to one of themost important urban commercial centers in XVth-XVIIIthcenturies Valachia.pagina 55