Radio România

CUPRINSSINTEZĂACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCEREPRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARIEVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIADOMENIUL EDITORIALDOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETINGDOMENIUL ECONOMIC-FINANCIARDOMENIUL TEHNICDOMENIUL RESURSE UMANEDOMENIUL ORGANIZAȚIONALDOMENIUL MONITORIZARE-CONTROLDOMENIUL CULTURALPROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI7122634447492100108114120128140Anexe148

SINTEZĂ

mandatului actualei conduceri, în contextul încare pe harta României mai există zone încăneacoperite de frecvenţele Radio România. Înacest context, au fost urmărite două direcţiiprincipale de acţiune: reconsiderarea relaţieiSRR cu Societatea Naţională deRadiocomunicaţii SA şi identificarea unorsoluţii tehnice punctuale pentru zonele fărăacoperire (detalii la capitolul 8. Tehnic).Echipa de realizatori a emisiunii Matinal Radio România ActualităţiPosturile radioului public românesc şi-aumenţinut, în anul 2011, echilibrul editorial,oferind constant publicului programe deinformare credibile şi echidistante. EforturileSocietăţii Române de Radiodifuziune s-auconcentrat, în principal, pe proiecte deconsolidare şi dezvoltare şi mai puţin peactivităţi de creare de imagine, corporaţiamenţinându-şi cea mai mare cotă de piaţă şipoziţia de lider de audienţă la nivel naţional(detalii la Capitolul 4. Evoluţia audienţei).Principalele proiecte de dezvoltare au avut cascop extinderea ariilor de acoperire, conformcelor stipulate în Priorităţile şi ObiectiveleStrategice de dezvoltare ale Consiliului deAdministraţie al SRR pentru perioada2010-2014 (Anexa nr.1) asumate la începutulAstfel fost încheiat un Acord Cadru de PrestăriServicii cu Societatea Naţională deRadiocomunicaţii SA, stabilindu-se elementeleşi condiţiile esenţiale, care vor guvernacontractele de prestări servicii pentrupreluarea, transportul şi difuzarea programelorRadio România pentru o durată de 4 ani, iarmanagementul reţelei studiourilor regionale aidentificat o serie de frecvenţe libere de micăputere în FM în judeţele Alba, Bistriţa, Cluj,Sălaj, respectiv Maramureş. Dintre acestea, înaugust 2011, studioului Radio România Cluj is-a atribuit frecvenţa de 87,9 Mhz, cu unemiţător în Negreşti-Oaş. Prin integrarea noiifrecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şizona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 dekm, obţinându-se deservirea unei arii care nuavea acoperire de semnal, ori dispunea de oacoperire precară. Prin exploatarea frecvenţeimenţionate – potrivit măsurătorilor efectuate decompartimentul tehnic al studioului din Cluj –numărul potenţial de ascultători noi se cifreazăla o populaţie de 150 de mii de persoane.Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valulIII de măsurare a audienţei de la finele anuluiCeremonia de inaugurare a postului Radio Chişinău8 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

2011: market share-ul din regiunea respectivăa crescut cu 1,1%.Tot din perspectiva extinderii ariei deadresabilitate a programelor sale, RadioRomânia a înfiinţat postul Radio Chişinău,produs cu impact al industriei de media dinRomânia, prin care Radioul public şi-a propussă ducă şi pe piaţa mediatică din RepublicaMoldova programe editoriale, realizate lastandardele cu care şi-a obişnuit ascultătoriidin România (detalii la capitolul 5. Domeniuleditorial).Activitatea economică a Societăţii Române deRadiodifuziune pentru anul 2011 a asiguratobţinerea unei balanţe pozitive între venituri şicheltuieli şi, prin aceasta, îndeplinireaobiectivului economic general, acela de a aveastabilitate financiară şi echilibru bugetar.Veniturile totale au fost în sumă de405.314.961 lei, iar cheltuielile totale în sumăde 400.471.389 lei, care au reprezentat 98,8%din valoarea veniturilor realizate. Ca urmare, lafinele anului 2011, Societatea a înregistrat unprofit brut în sumă de 4.837.572 lei. Realizareabalanţei anuale pozitive s-a înscris pe liniarealizărilor din ultimii ani, ca urmare a uneipolitici economice echilibrate, programată prinBugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şimonitorizat permanent la fiecare nivel alinstituţiei (detalii la Capitolul 7. Domeniuleconomic-financiar).Pentru asigurarea şi dezvoltarea capacităţilortehnice de producţie, emisie, transmisie,recepţie, servicii la standardele calitativeurmărite, s-au desfăşurat activităţi specifice, încondiţiile menţinerii echilibrului necesar întretehnologiile noi şi cele vechi, pe coordonateleeficacităţii şi ale eficienţei. Aceste activităţi auvizat coordonarea tehnică a emisieiprogramelor de radio difuzate din Casa Radio,în Controlul General Tehnic fiind asigurateinterconectările tuturor grupurilor tehnice deemisie şi producţie, legăturile între studiourileregionale, locale şi sediul central, respectivconectările cu punctele exterioare detransmisii, transmisiile multiplex în direct şitransmisiile pe satelit (detalii la Capitolul 8.Domeniul tehnic).A continuat procesul de formalizare aprincipalelor activităţi din cadrul RadioRomânia, astfel încât să se facă trecerea de lao abordare cutumiară la una bazată peproceduri, în toate sectoarele de activitate. Aufost adoptate sau revizuite o serie de procedurişi regulamente strict necesare în acest procesde reorganizare. Totodată, s-a acţionat îndirecţia unificării şi simplificării reglementărilor,care devin astfel aplicabile pentru toatestructurile instituţiei. De asemenea, a începutprocesul de elaborare a două instrumente deimportanţă vitală pentru organizaţie:Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şinoua organigramă, pe fondul creşteriitransparenţei şi a implicării salariaţilor înidentificarea celor mai bune căi şi metodepentru realizarea obiectivelor Societăţii (detaliila capitolele 2, 9 şi 10).Aplicarea Regulamentului de Organizare şiFuncţionare a Comitetului Director al SRR,precum şi a Comitetelor Directoare aleStudiourilor Teritoriale al acestoraaccentuează rolul specific de controlprocedural şi de fond, precum şi demonitorizare a modului de aplicare de cătremanagerii organizaţiei a hotărârilor şi deciziilorConsiliului de Administraţie (detalii la Capitolul2. Activitatea organismelor de conducere).Turneul naţional „Duelul Viorilor: Stradivarius vs. Guarnieri”SINTEZĂ | 9

Formaţiile Muzicale Radio la Aeroportul OtopeniÎn considerarea dezvoltării instrumentelorinterne de monitorizare şi control, din lunaianuarie, a început aplicarea Procedurilormetodologice privind Reglementarea costurilor(detalii la Capitolul 11. Domeniul monitorizareşi control).Au fost identificate oportunităţi pentrudezvoltarea unor parteneriate strategice –încheiate cu instituţii al căror potenţial demarketing şi organizatoric a venit înîntâmpinarea necesităţii de valorificare aproduselor Radio România. Acesteparteneriate au stat la baza creării uneiinfrastructuri pentru două proiecte strategiceale Societăţii Române de Radiodifuziune -Radioficare şi Info-Trafic, prin care seurmăreşte creşterea numărului de ascultători.Au fost încheiate parteneriate cu CompaniaNaţională Aeroporturi Bucureşti, parteneriatulcu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentruAgricultură (A.P.I.A), acordurile cu CompaniaNaţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionaledin România (C.N.A.D.N.R), cu CompaniaNaţională Căi Ferate şi cu OMV/PetromMarketing (detalii la Capitolul 6. Domeniulcomunicare şi marketing).S-a constatat necesitatea unui cadru generalde reglementare, în vederea continuităţiipunctelor forte ale producţiei editoriale, precumşi introducerea de elemente noi pentru a creşteponderea produselor jurnalistice de calitate,ceea ce s-a materializat prin adoptarea, decătre Consiliul de Administraţie, adocumentului Principiile şi etapele pentruelaborarea grilelor de programe RadioRomânia. Acest demers contribuie laîmbunătăţirea calităţii programelor RadioRomânia, armonizarea grilelor cu aşteptărilepublicului, dar şi clarificarea procedurilor,respectând, totodată, prevederile legale10 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

incidente şi direcţiile strategice stabilite înPriorităţile şi Obiectivele Strategice aleConsiliului de Administraţie al SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune pentru perioada2010 – 2014 (detalii la Capitolul 5. Domeniuleditorial).Evoluţiile notabile ale anului 2011 în domeniuleditorial au fost: linii editoriale premium,strategii de diferenţiere a posturilor corporaţiei,programe specializate în funcţie de emisiaFM/AM, analiza clock-urilor programelorSocietăţii. Totodată, s-a urmărit îmbunătăţireasistemului de control al calităţii programelor (aircheck) din perspectiva utilizării acestuia cainstrument managerial de analiză a emisiunilorşi ajustare a grilelor de programe.Echipa de realizatori Radio România JuniorAlături de Radio Chişinău, cel mai nou produsal Societăţii, Radio România Juniorurmăreşte realizarea unui concept editorialcomplex, prin crearea unui univers credibil,transmis dintr-un studio de emisie radio-TV(streaming audio-video), special amenajatpentru cei mici. Proiectul creeazăpersonaje-brand, care dezvoltă şi transmitcopiilor valorile educaţionale implicite aleradioului (detalii la Capitolul 5. Domeniuleditorial).aprobarea Legii de funcţionare, un instrumentde autoreglementare a activităţii, pentruaprobarea căruia s-au parcurs toate etapeleprocedurale prevăzute de lege (Anexa nr.2).Societatea Română de Radiodifuziune a reuşitsă-şi nuanţeze rolul de producător şi iniţiator alprogramelor şi emisiunilor cultural-artistice,prin iniţierea unor proiecte culturale de impact.Ascultătorii posturilor Radio România, dar şipublicul, s-au bucurat atât de activităţilederulate de Orchestrele şi Corurile Radio saude produsele Editurii Casa Radio şi RedacţieiTeatru Radiofonic, cât şi de noile ediţii aleTârgurilor de Carte Gaudeamus – desfăşurateîn Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării –sau de turneele naţionale în premieră – PianulCălător: Pe urmele lui Franz Liszt, DuelulViorilor: Stradivarius vs. Guarneri şi Cele treidive: Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose şiLeontina Văduva, valorificate şi în programeleradiofonice. Apariţia seriei de discuri-cronicăconsacrate marilor concerte ale ediţieiinaugurale, din 1958, a FestivaluluiInternaţional „George Enescu”, a însemnat oremarcabilă reuşită editorială, aceastaepuizându-se deja pe durata celei de a XX-aediţie a Festivalului. Cele 6 discuri repun încirculaţie înregistrările istorice conservate înFonoteca Radio, însoţite de documenteradiofonice unice, comentate şi actualizate,prilejuind reascultarea Orchestrei NaţionaleRadio, sub bagheta lui Constantin Silvestri, cuinterpreţi renumiţi ca David Oistrah, YehudiMenuhin, Claudio Arrau, şi cu premieraromânească a operei Oedipe, a căreiînregistrare a fost considerată multă vremepierdută (detalii la Capitolul 12. Domeniulcultural).La numai un an şi trei luni de la aprobareahotărârii Consiliului de Administraţie privindelaborarea Statutului Jurnalistului deRadiodifuziune, plenul jurnaliştilor are, pentruprima dată în cei şaptesprezece ani de laSINTEZĂ | 11

ACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE

CONSILIULDE ADMINISTRAIEAndrás István DEMETERPreședinteAlexandru Ducu BertziAna FloreaMirela Ioana FugaruBogdan Iuliu HossuOvidiu MiculescuAdrian MoiseStejărel OlaruAdelina Rădulescu Ileana Savu Doina TănaseMihai VoicuMaria Țoghină14 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

2.1.Activitatea Consiliului de AdministraţieConsiliul de Administraţie al Societăţii Românede Radiodifuziune a continuat procesul dedezvoltare organizatională, prin reglementareaactivităţilor în domeniile în care s-a constatatlipsa unei abordări unitare sau în careactivitatea s-a desfăşurat pe baza unorcutume, care nu mai corespundeau nevoilorunei organizaţii de media de tip corporatist, dinsecolul 21. Astfel, s-au instituit reguli, norme şiproceduri pentru derularea, în bune condiţii, aactivităţii organizaţiei, având la bază strategiaunitară, elaborată şi adoptată la începutulmandatului, „Priorităţile şi obiectivelestrategice de dezvoltare ale Consiliului deAdministraţie al SRR, pentru perioada2010-2014”. Acest instrument a fost completat,în 2011, cu un nou capitol: „Protecţia şiîmbogăţirea patrimoniului”.Cele mai importante reglementări adoptate deConsiliul de Administraţie au fost:Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune,instrument de autoreglementare obligatoriu,prin Legea nr. 41/1994 (Anexa nr. 2) .Pentru actualul Consiliu de Administraţie,Statutul a devenit însă o prioritate, aşa cumreflectă prima hotărâre a acestuia, din data de30 iulie 2010. La numai un an şi trei luni de laaprobarea acestei hotărâri, plenul jurnaliştilordin SRR are, pentru prima dată în ceişaptesprezece ani de la aprobarea Legii defuncţionare, un instrument de autoreglementarea activităţii jurnalistice, pentru aprobarea căruias-au parcurs toate etapele proceduraleprevăzute de lege. Statutul, care a intrat învigoare de la 1 ianuarie 2012, defineşte şigarantează drepturile şi obligaţiile jurnalistuluiRadio România, răspunderea profesională,morală şi juridică a acestuia, soluţionareadivergenţelor de către o instanţă internă dearbitraj (HCA nr. 69/2011, cu modificările şicompletările ulterioare);Regulamentul privind selecţiamanagerilor şi evaluarea managementuluiexecutiv în cadrul SRR, în condiţiile identificăriioportunităţii de a exista o reglementare unitară,care să conţină atât procedura de ocupare aunei funcţii de conducere, cât şi evaluareaperiodică şi finală a activităţii, ulterior ocupăriifuncţiei (HCA nr. 24/2011);Manualul de Calitate al SRR, întocmit încadrul proiectului „Implementarea Sistemuluide Management al Calităţii” (ISMC), care vacontribui la minimizarea riscului apariţieierorilor în activitatea Societăţii Române deRadiodifuziune şi la colectarea informaţiilornecesare luării deciziilor pentru îmbunătăţireacontinuă a Sistemului de Management alCalităţii (DCA nr. 27/2011);aprobarea noilor elemente de identitatevizuală a SRR (HCA nr. 46/2011), prezentate înAnexa nr. 3;Regulamentul privind accesul publiculuila concertele şi spectacolele organizate decătre SRR (Hotărârea nr. 44/.2011).Vot în Consiliul de Administraţie al SRRCele mai importante proiecte ale RadioRomânia au beneficiat de implicarea directă aunor membri ai Consiliului de Administraţie,care au format grupuri de lucru constituitepentru a organiza lansarea noului post RadioChişinău, respectiv a primei ediţii a FestivaluluiACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE | 15

Internaţional al Ansamblurilor Radio.Una dintre preocupările majore ale Consiliuluide Administraţie al Societăţii Române deRadiodifuziune, în anul 2011, a fost demarareaprocedurilor de extindere a programelor SRRîn Republica Moldova, ceea ce a presupusimplicarea Societăţii în lansarea şi dezvoltareaunui post de radio - Arena FM. Acest demers acontinuat, în ultima parte a anului trecut, cuadoptarea Hotărârii nr. 66/2011 de cătreConsiliul de Administraţie privind procedurilede achiziţie pentru preluarea pachetuluimajoritar al SC Pajura Albă SRL – în urmaadoptării Hotărârii de Guvern nr. 961/2011privind alocarea unei sume din Fondul derezervă bugetară la dispoziţia Guvernului,prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011,pentru Societatea Română de Radiodifuziune.Pentru preluarea postului de radio Arena FMdin Republica Moldova şi portalului arena.md,Societatea Română de Radiodifuziune abeneficiat de sprijinul Guvernului României, cuimplicarea decisivă a Departamentului pentruRomânii de Pretutindeni.Consiliul de Administraţie al SRR la Radio România Târgu MureşDemersul a continuat cu lansarea oficială apostului Radio Chişinău, chiar de 1Decembrie - Ziua naţională a României. Noulpost de radio a devenit, astfel, un produs cuimpact al industriei de media din România şiinstrumentul prin care Radioul public şi-apropus să ducă, şi pe piaţa mediatică dinRepublica Moldova, programe editorialerealizate la standardele cu care şi-a obişnuitascultătorii din România. Având o acoperire de70% din populaţia Republicii Moldova, RadioChişinău difuzează ştiri şi emisiuni deactualitate, culturale şi de divertisment, atât deproducţie proprie, cât şi retransmisii deprograme ale posturilor Radio România.Conferinţa de lansare a Radio ChişinăuUn alt aspect important al activităţii Consiliuluide Administraţie a fost aplicarea ca atare aprevederilor Regulamentului de Organizare şiFuncţionare a Consiliului privind aprobareagrilelor posturilor Radio România, prinasumarea răspunderii pentru conţinutuleditorial al posturilor. Prin Hotărârea nr.40/2011, s-au stabilit „Principiile şi etapeleprivind elaborarea grilei posturilor RadioRomânia” şi, ulterior, după analize şi dezbateri,au fost aprobate grilele de programe aferenteperioadei septembrie 2011 - septembrie 2012,prin Hotărârea nr. 50/2011, Hotărârea nr.51/2011, respectiv Hotărârea nr. 54/2011.În cadrul proiectului „Împreună pentru RadioRomânia”, iniţiat în primul an de mandat, careare ca scop creşterea gradului de coeziuneinstituţională, optimizarea comunicării interneşi o mai bună cunoaştere a proiectelor locale şiregionale, în anul 2011 au fost organizate patruşedinţe extraordinare ale Consiliului deAdministraţie la studiourile teritoriale, astfelîncât, până la sfârşitul primului an de mandat,au fost vizitate toate studiourile teritoriale,conform următorului calendar:16 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Aniversarea a 83 de ani ai Radioului public: Consiliul de Administraţie al SRR la Radio România TimişoaraRadio România Târgu-Mureş – 2 aprilie2011 – unde a avut loc inaugurarea CentruluiMultimedia Târgu-Mureş şi aprobareaRaportului de activitate al SRR, pe anul 2010.Membrii Consiliului de Administraţie s-auîntâlnit cu cei ai Comitetului Director local,pentru a discuta despre problemele cu care seconfruntă Radio Târgu-Mureş, despremodalităţile de soluţionare ale acestora, darmai ales despre proiectele aflate în derulare şicare vizează trei linii directoare principale: omai bună acoperire în teritoriu; stadiul actual alsediului Radio Târgu-Mureş şi identificareasoluţiilor pentru consolidare; activitateapostului local Antena Braşovului.Radio România Timişoara – 5 mai 2011 –unde scopul principal a fost analizapropunerilor privind înfiinţarea subredacţieiArad, ca structură organizatorică de sinestătătoare, în cadrul Postului Regional RadioTimişoara, şi dezvoltarea staţiei cu lărgireaofertei editoriale şi acoperirea în FM a judeţuluiHunedoara.Radio România Cluj – 11 iunie 2011 – încadrul căreia au fost dezbătute subiecte deinteres regional, precum situaţia sediului dinCluj, extinderea ariei de acoperire a studiouluiregional şi modernizarea sălii de spectacole,pentru a fi, şi pe viitor, gazda evenimentelorculturale din judeţul Cluj.Radio România Timişoara – 31octombrie - 1 noiembrie 2011 – organizat cuocazia aniversării celor 83 de ani de existenţăai Radioului public, unde Consiliul deAdministraţie, reunit în şedinţă solemnă, aaprobat achiziţionarea pachetului majoritar alS.C. Pajura Albă S.R.L, titularul postului careurma să intre în reţeaua de posturi ale SRR,sub denumirea de „Radio Chişinău”, şi a fostdezbătut şi adoptat şi Statutul Jurnalistului deRadiodifuziune, care a reprezentat opreocupare a tuturor Consiliilor deAdministraţie ale Societăţii, încă din momentuladoptării Legii nr. 41/1994.Consiliul de Administraţie al Radio Românias-a întrunit în cadrul a 20 de şedinte, dintrecare 8 au fost extraordinare.În cadrul şedinţelor extraordinare aleConsiliului de Administraţie, s-au analizat şiadoptat:Decizia nr. 30/2011 prin care s-a decis camanagementul executiv să întreprindădemersurile premergătoare dobândirii dreptuluide proprietate asupra suprafeţei de terennecesare construcţiei unui nou sediu alsocietăţii, după discutarea şi analiza, în cursulmai multor şedinţe, a proiectului de construire aacestuia;ACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE | 17

demararea proiectului privind omagiereapersonalităţilor radiofoniei din România, şi, caprim pas în acest sens, denumirea Sălii deConcerte a Studioului Radio România Clujdupă „Vasile Rebreanu”;principiile şi etapele elaborării grileiposturilor, urmând ca, ulterior, să se aprobegrilele de programe ale posturilor, elaboratepentru perioada septembrie 2011 – septembrie2012;suplimentarea planului de investiţiipentru anul 2011, pentru înfiinţarea postuluiRadio Chişinău;proiectele de hotărâri privind aprobareastudiului de prefezabilitate pentru obiectivul deinvestiţie „Conservarea patrimoniului scris şisonor al SRR”;iniţierea procedurii de licitaţie deschisă învederea atribuirii contractului de achiziţie deservicii de suport IT;constituirea unei comisii de specialitate,care să analizeze şi să stabilească cadrulgeneral al acţiunilor necesare organizăriiFestivalului Internaţional al AnsamblurilorRadio;planul de investiţii al Societăţii Românede Radiodifuziune pe anul 2011, aprobat prinHCA nr. 21/2011;aplicarea HCA nr. 29/2011 privindprocedura de extindere a programelor RadioRomânia în Republica Moldova;obligaţiile Societății, în calitate deangajator, în conformitate cu prevederile nouluiCod al Muncii;analiza evoluţiei abordării tematiciieuropene de către posturile Radio România.Membrii Consiliului de Administraţie auanalizat, printre altele:modelul caietului de sarcini/Raportuluipentru întocmirea proiectelor manageriale învederea selecţiei membrilor CD şi amanagerilor din SRR;schema actualei organigrame, custabilirea principiilor de bază ale elaborăriiRegulamentului de Organizare şi Funcţionareal instituţiei şi aprobarea „Regulamentului defuncţionare a Comisiei de analiză a schemeiorganizaţionale a Societăţii Române deRadiodifuziune”, înfiinţată cu scopul de aefectua analizele preliminare elaborăriiRegulamentului de Organizare şi Funcţionareal SRR.calendarul de ocupare a posturilormanageriale vacante sau ocupate cudelegaţie;regulamentul privind activitatea reţelei decorespondenţi în străinătate, având în vederecă Radio România deţine cele mai extinsereţele de corespondenţi în ţară şi în afaragraniţelor dintre toate instituţiile de media dinRomânia.În cadrul celor 12 şedinţe ordinare aleConsiliului de Administraţie au fost dezbătute şiadoptate hotărâri şi decizii privind, în principal:demararea refuncţionalizării, renovării şireparaţiilor curente la foaierele Studioului deConcerte „Mihail Jora” (Hotărârea nr. 37/2011);aprobarea Raportului comisiei de specialitate,care să analizeze acţiunile întreprinse cuprivire la sediul central al SRR (Hotărârea CAnr. 25/2011);iniţierea şi demararea proiectului privindorganizarea primei ediţii a FestivaluluiInternaţional al Ansamblurilor Radio, în lunaseptembrie 2012 (Hotărârea nr. 30/2011,Decizia nr. 28/2011, Hotărârea nr. 42/2011);aprobarea măsurilor de îmbunătăţire amăsurării audienţei radio în organizaţie, prinachiziţionarea nemijlocită a serviciilor decercetare calitativă şi cantitativă a audienţei,prin Hotărârea nr. 57/2011;aprobarea grilei de programe a posturilorRadio România, printre care grila noului postRadio România Junior, prin Hotărârea nr.51/2011;aprobarea măsurilor de eficientizare aserviciilor de transport în Societate, prinHotărârea nr 55/2011;constituirea comisiei pentru elaborareaproiectului Regulamentului de organizare şifuncţionare şi a Organigramei SRR (Hotărâreanr.61/2011);aprobarea bugetului de venituri șicheltuieli al SRR pe anul 2012 (HCA nr.72/2011).18 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Pe plan internaţional, conducerea superioară aSocietăţii Române de Radiodifuziune a aprobaturmătoarele hotărâri privind activitateainstituţiei:încheierea unui protocol de colaborarecu instituţia publică de RadiodifuziuneAlgeriană (HCA nr. 49/2011);încheierea unui acord de colaborare cuCompania Regională de Stat de Televiziune şiRadiodifuziune Transcarpatia, Ujgorod (HCAnr.47/2011);semnarea Acordului de colaborare întreSRR şi Radioteleviziunea Slovacă (HCAnr.60/2011).2.2.Activitatea președintelui director generalActivitatea preşedintelui director general s-adesfăşurat pe patru direcţii principale:respectarea atribuţiilor şi răspunderilorprevăzute în Legea nr. 41/1994, urmărireapriorităţilor şi obiectivelor strategice asumate laînceputul mandatului, reprezentarea instituţieila nivel naţional şi internaţional, respectivcoordonarea activităţilor departamentelor şi acompartimentelor subordonate.În ceea ce priveşte atribuţiile şi răspunderileprevăzute în Legea de organizare şifuncţionare a societăţii, preşedintele directorgeneral a emis 1100 acte administrative, dincare 25 conţin dispoziţii cu caracter normativ(regulamente, proceduri, metodologii), dintrecare:planificarea şi reglementarea evaluăriimanageriale şi a calendarului acestui proces;evaluarea salariaţilor cu funcţii deexecuţie pe sesiunea I, respectiv pe sesiunea aII-a şi criteriilor de evaluare;aprobarea modelului-cadru al Caietuluide sarcini pentru întocmirea proiectelor deconcurs pentru selecţia managerilor Societăţiişi planificarea etapelor procesului de selecţiepentru posturile vacante de manageri;înfiinţarea Serviciului ManagementuluiCalităţii cu atribuţii specifice de elaborare aindicatorilor de performanţă la nivel instituţionalSemnarea acordului de colaborare cu Autoritatea Naţională Palestinianăpentru Radio şi Televiziuneşi instaurarea managementului calităţii, înaplicarea DCA nr. 27/2011;desemnarea profesioniştilor de excepţie,în aplicarea HCA nr. 56/2011 şi 59/2011.elaborarea metodologiei de întocmire aplaylist-urilor şi a formatului acestora;manualul de politici contabile şi circuituldocumentelor financiar-contabile utilizate înSRR, act normativ intern care reprezintăprincipiile, bazele, convenţiile, regulile şipracticile specifice aplicate de Societate laîntocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareanuale. Elaborarea manualului a avut învedere atât completarea reglementărilorcontabile pentru a fi conforme cu directiveleeuropene, cât şi considerente de naturăpractică şi organizatorică, respectiv garanţiarespectării prevederilor legale în domeniulcontabilităţii;regulamentul de utilizare a identităţiivizuale a SRR, în aplicarea HCA 46/2011;constituirea unor comisii şi grupuri delucru pentru: instituirea sistemului demonitorizare şi raportare a echilibrului politic;gestionarea vânzării spaţiului publicitar alSocietăţii; evaluarea ofertelor şi desemnareaofertantului câştigător în vederea achiziţionăriiîn sistem leasing financiar a 18 autovehiculenoi, precum şi împărţirea acestora în cadrulinstituţiei, analiza clock-urilor programelorSocietăţii, analiza schemei organizaţionale şielaborarea Regulamentului de Organizare şiFuncţionare a SRR, cu elaborarea proiectuluiACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE | 19

Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune la Conferinţa Internaţională EBUreunite de cultură şi mass media aleParlamentului şi aprobat de Consiliul deAdministraţie; participarea la evenimentul delansare a postului Arena FM în RepublicaMoldova, iar pe 1 Decembrie lansarea nouluipost al Radio România, Radio Chişinău, auconstituit preocupări constante ale conduceriiSocietăţii.Preşedintele director general a reprezentatinteresele Societăţii cu ocazia dezbaterilor dela Parlament, privind cele trei propunerilegislative pentru modificarea Legii nr. 41/1994.Anul 2011 a fost unul în care s-a soluţionatlitigiul cu UPFR, în urma procesului intentatSRR de aceasta societatea de gestiunecolectivă a drepturilor patrimoniale aleproducătorilor de fonograme, în anul 2008.După ce prima instanţă a obligat SRR la plataunei despăgubiri către UPFR, în noiembrie2010, în valoare de 4.471.020,26 lei cu TVA,cele două societăţi au convenit stingerea pecale amiabilă a litigiului printr-o tranzacţiejudiciară, prin care SRR să plătească cătreUPFR suma de 3.021.578,16 lei cu TVA.Pentru preîntâmpinarea unor astfel de litigiiîntre SRR şi societăţile de gestiune colectivă adrepturilor de autor şi a drepturilor conexe,conducerea Societății a elaborat o metodologieprivind raportarea în playlist-uri a utilizării prinradiodifuzare a operelor, a prestaţiilor artiştilorinterpreţi şi a fonogramelor care prevede şisancţionarea disciplinară şi materială arealizatorilor de emisiuni, care nu respectăaceastă obligaţie legală.Pe plan internaţional, preşedintele directorgeneral a participat la o serie de reuniuniinternaţionale majore, reprezentând Societatea,conform prerogativelor sale prevăzute de lege,contribuind astfel substanţial la dezvoltarearelaţiilor externe ale instituţiei. În acest sens,poziţia instituţiei în cadrul Uniunii Europene deRadio şi Televiziune (UER/EBU) a devenit multmai pregnantă prin alegerea sa ca membru alComisiei Radio al acestui organisminternaţional. În cadrul Adunării GeneraleRadio de la Roma, din perioada 27 aprilie - 1ACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE | 21

Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune la Adunarea Generală Radio de la Romamai 2011, preşedintele director general asusţinut o prelegere privind viitorulradiodifuziunii publice, al valorilor promovatede media publică europeană, şi a participat la oaudienţă acordată de Sanctitatea Sa, PapaBenedict al XVI-lea. În discursul său, SfântulPărinte a subliniat importanţa radioului publicîn noul mileniu, în vederea formării unei opiniicorecte şi echilibrate într-o societate pluralistă(Anexa nr. 5) – idei care au rezonat cu celeprezentate cu o zi în urmă, în discursulpreşedintelui Radio România. Una dininiţiativele notabile venite din partea SRR încadrul Comisiei Radio a EBU a fost proiectul deredefinire a receptorului radio, în contextul noiirevoluţii tehnologice. Acest concept este dejaredefinit de mai multe radiodifuziuni publice,din perspectiva noilor platforme media.Preşedintele director general s-a implicat activşi în activităţile celorlalte organisme decooperare audiovizuală internaţională. Aparticipat la lucrările Biroului UniuniiInternaţionale de Radio şi Televiziune (URTI)de la Paris, la lucrările Comisiei Radio, laceremonia de decernare a premiilor URTI,precum şi la Adunarea Generală a ConferinţeiPermanente a Audiovizualului mediteranean(Co.Pe.A.M.), iar în cadrul Conferinţei „La22 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anualradio de demain” a URTI (Paris), a ţinut undiscurs în calitate de reprezentant alradiodifuziunilor publice din Europa de Est.În cursul anului 2011, s-au semnat - în bazahotărârilor Consiliului de Administraţie -acorduri de colaborare cu posturi publice deradio din ţările vecine sau din zone cu careinstituţia noastră a dezvoltat, de-a lungul anilor,relaţii tradiţionale de cooperare, după cumurmează: Autoritatea Naţională Palestinianăpentru Radio şi Televiziune, SocietateaNaţională de Radiodifuziune Sonoră dinAlgeria, Radioteleviziunea Slovacă, CompaniaRegională de Stat de Televiziune şiRadiodifuziune din Transcarpatia. În perioada16-18 februarie 2011, preşedintele directorgeneral a efectuat o vizită la Budapesta, lainvitaţia Radiodifuziunii Maghiare, în cadrulcăreia au fost analizate relaţiile bilaterale dintrecele două instituţii şi posibilitatea semnării unuinou Acord de colaborare, urmând ca acesta dinurmă să fie finalizat după perioada dereorganizare a mediei publice din Ungaria.

2.3.Activitatea Comitetului DirectorReorganizarea activităţii Comitetului Director alSRR, respectiv a Comitetelor DirectoareTeritoriale, prin numirea cu delegaţie a acestora,în luna februarie 2011, a creat premiseleaplicării prevederilor Regulamentului deOrganizare şi Funcţionare a Comitetului Directoral Societăţii Române de Radiodifuziune,aprobat în anul 2010. Această reorganizare aurmărit, pe parcursul întregului an, pregătireaacestora pentru accentuarea rolului deexercitare a controlului procedural şi de fondasupra tuturor iniţiativelor managerilor din cadrulSocietăţii şi de monitorizare a modului deîndeplinire a hotărârilor şi deciziilor Consiliuluide Administraţie.András István DEMETERPreședinte Director GeneralFlorin BrustenConstantin BurloiuAplicarea prevederilor Regulamentului aînsemnat, în primul rând, restructurarea moduluide lucru al Comitetului, în sensul caracteruluinon-deliberativ al acestui organism, şi apoi prinfocusarea Comitetului pe îndeplinirea atribuţiilorsale privind analiza, avizarea şi aprobareainiţiativelor şi proceselor curente ale Societăţii.Pentru a înlesni acest proces, începând cu lunaaprilie, a fost constituit Secretariatul ComitetuluiDirector, ca o structură de suport distinctă faţăde Secretariatul Consiliului de Administraţie.Secretariatul Comitetului Director a facilitataplicarea procedurilor de lucru ale ComitetuluiDirector, a asigurat comunicarea dispoziţiiloracestuia şi a contribuit la perfecţionareaprocedurilor şi instrumentelor de lucru.Pe parcursul celor 73 de şedinţe desfăşurate înanul 2011, Comitetul Director a analizat şidezbătut toate iniţiativele managementuluiexecutiv, cu scopul găsirii soluţiilor optimepentru îndeplinirea obiectivelor derivate dinPriorităţile şi Obiectivele Strategice ale Societăţii(POS) şi înaintării acestora către Consiliul deAdministraţie. Astfel, dispoziţiile emise deComitetul Director, pe parcursul anului 2011, sepot constitui într-un veritabil plan operaţional,prin care s-au stabilit responsabili şi termene deimplementare ale acestora.Doru Vasile IonescuGabriel MaricaConstantin PușcașAbordarea activităţii conform noului regulamenta condus, firesc, la elaborarea unor proceduri şiinstrumente de lucru unitare: adoptareadeciziilor prin consens, introducerea instituţieiavizării tuturor proiectelor de hotărâri şi deciziiale Consiliului de Administraţie şi ale proiectelorde dispoziţii de aprobare ale ComitetuluiDirector, folosirea unor documente standardpentru ordinea de zi, procesul verbal alşedinţelor şi dispoziţiile Comitetului Director,care, după ce au fost exersate pe parcursulanului 2011, urmează a fi formalizate în anul 2012.Parte integrantă din procesul de consolidare aComitetelor Directoare din cadrul Societăţii afost şi elaborarea unor proceduri şi instrumentespecifice pentru selecţia membrilor acestora.Acest demers a pornit de la necesitateaseparării surselor de iniţiativă, respectivmanagerii departamentelor, de organismul careexercită controlul procedural şi de fond alacestor iniţiative, suprapunere existentă în cazulComitetelor Directoare compuse din directoriiSocietăţii.Îndelung pregătită, prin elaborarea unor caietede sarcini particularizate pe domeniile decompetenţă ale principalelor activităţi din cadrulRadio România, care se regăsesc caACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE | 23

eprezentare şi la nivelul ComitetelorDirectoare, a fost demarată selecţia noilormembri ai Comitetelor Directoare în lunanoiembrie 2011. Prin Regulamentul deorganizare şi desfăşurare a concursului a fostcreat cadrul în care noile Comitete Directoaresă exercite un control real de fond şi procedurăasupra tuturor iniţiativelor managerilor. Pentru oabordare unitară a selecţiei membrilorComitetelor Directoare, Regulamentul deselecţie a fost completat cu instrumente deselecţie şi evaluare a candidaţilor, descrise înmodelul-cadru al Caietului de sarcini pentruîntocmirea proiectului de concurs.Per ansamblu, anul 2011 a constituit pentruComitetul Director al SRR o etapă pilot de testarea unor proceduri şi instrumente de lucru, învederea formalizării unei abordări unitare înactivitatea tuturor Comitetelor Directoare, cuscopul de a adăuga un plus de coerenţă, valoareşi responsabilitate proceselor decizionale şimanagementului global al Societăţii.24 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

ACTIVITATEA ORGANISMELOR DE CONDUCERE | 25

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Activitatea economică a Societăţii Române deRadiodifuziune este subordonată atât realizăriipoliticii editoriale a instituţiei, bazată peprevederile Legii nr.41/1994 republicată, cât şirespectării prevederilor legale privindgestionarea cu eficienţă a fondurilor băneşti.Situaţiile financiare ale Societăţii Române deRadiodifuziune, aferente anului 2011, bilanţul,contul de profit şi pierdere, situaţia modificăriicapitalului propriu, situaţia fluxurilor detrezorerie şi notele la situaţiile financiare aufost întocmite în conformitate cu prevederileLegii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, aleOrdinului Ministerului Finanţelor Publice nr.3.055/2009, privind reglementările contabileconforme cu directivele europene, modificat şicompletat, asigurând reflectarea fidelă apoziţiei financiare, a modificărilor acesteia şi aperformanţelor Societăţii Române deRadiodifuziune.Activele Societăţii Române de Radiodifuziunela sfârşitul exerciţiilor financiare ale anilor 2010şi 2011 se prezentau astfel:Active imobilizate (în valori nete)I. Imobilizări necorporaleII. Imobilizări corporaleIII. Imobilizări financiareActive circulanteI. StocuriII. CreanţeIII. Investitii financiarepe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciCheltuieli în avansTOTAL ACTIVE201069.483.7172.229.84467.179.30574.56866.006.3172.262.33532.248.2654.143.18627.352.5311.096.303136.586.337201171.766.2091.223.45069.379.1141.163.64581.376.1422.365.48446.657.1246.454.29325.899.241987.989154.130.340Activele Societăţii Române de Radiodifuziunela 31.12.2011 au crescut faţă de activeleînregistrate la finele anului 2010, în specialurmare a creşterii activelor imobilizate şi acreanţelor, respectiv a creanţelor din subvenţiide primit de la bugetul statului (de la16.146.365 lei la sfârşitul anului 2010, la30.797.205 lei la finele anului 2011).Pasivele Societăţii Române de Radiodifuziunela sfârşitul exerciţiilor financiare ale anilor 2010şi 2011 se prezentau astfel:Datorii ce trebuie plătiteîntr-o perioadă de până la un anDatorii ce trebuie plătiteîntr-o perioadă mai mare de un anProvizioaneVenituri în avans- subventii pentru investiţii- venituri înregistrate în avansCapitaluriI. CapitalII. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. RezerveV. Rezultatul reportatVI. ProfitVII. Patrimoniul publicTOTAL PASIVE201032.628.4553.8618.641.15019.086.31516.036.7593.049.55676.226.5566.828.064-44.898.17322.614.9011.550.964334.454-136.586.337201147.169.810347.6965.286.60320.145.46418.523.6481.621.81681.180.7676.828.064-44.897.75122.949.7771.516.1254.209.533779.517154.130.340La 31.12.2011 datoriile societăţii au crescut, caurmare a majorării sumelor rămase de achitatdin alocaţie bugetară pentru SocietateaNaţională de Radiocomunicaţii (28.445.205lei), faţă de suma rămasă de achitat cu un an înurmă (14.003.323 lei). Un alt factor care acondus la creşterea pasivelor societăţii estevaloarea profitului realizat în anul 2011,comparativ cu anul precedent.În anul 2011 a fost înregistrată în conturile decapitaluri suma de 779.517 lei, sumă carereprezintă valoarea părţii din imobilul aflat îndomeniul public al statului şi care a fosttransmis în administrarea Societăţii Românede Radiodifuziune prin H.G. nr. 1140/2010privind transmiterea unei părţi dintr-un imobilaflat în domeniul public al statului dinadministrarea Ministerului Administraţiei şiInternelor – Administraţia Naţională aRezervelor de Stat şi Probleme Speciale,Unitatea Teritorială 350 - în administrareaSocietăţii Române de Radiodifuziune.28 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

3.1.Contul de profit şi pierdere pentruexerciţiul financiar încheiat la31.12.2011 se prezintă astfel:VENITURI:Veniturile din exploatare în sumă de404.058.367 lei, se compun din:Nivelul veniturilor, al cheltuielilor și alrezultatelor este prezentat în tabelul de mai jos:VenituriCheltuieliProfitImpozit profitProfit netDin exploatare404.058.367400.282.7813.775.586Financiare1.256.594194.6081.061.986Total405.314.961400.477.3894.837.572628.0394.209.533a. venituri propriib. venituri pentru exploatarede la bugetul statuluic. alte venituri din subvențiide exploatare2010208.091.509188.648.3992.689.2382011207.877.824193.221.3052.959.238Veniturile financiare în sumă totală de1.256.594 lei provin din:dobânzi bancarealte venituri financiare2010890.617235.41420111.069.050187.544CHELTUIELI:Cheltuielile de exploatare în valoare de400.282.781 lei, au următoarea structură:a. cheltuieli privind produselevândute (cărţi, CD, audiobook)b. cheltuieli materialec. cheltuieli cu personaluldin care:drepturile colaboratorilor persoane fizice(drepturi de autor şi contracte/convenţiicivile persoane fizice)d. cheltuieli cu alte impozite şi taxee. cheltuieli cu lucrări şi serviciiprestate de terţif. cheltuieli cu amortizărileg. alte cheltuieli de exploatare2010115.0714.175.262152.306.8799.022.88841.301.211191.068.4507.715.0231.820.8642011139.4884.915.873154.287.8717.917.38645.479.422185.200.4896.975.1473.284.491Cheltuieli financiare de 194.608 lei suntformate din:cheltuieli din diferenţe de curs valutarcheltuieli cu dobânzile2010164.106223.6712011175.35819.250PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI | 29

3.2.Prezentarea în detaliu a veniturilorPotrivit Legii nr. 41/1994, sursele financiare aleSocietăţii Române de Radiodifuziune seconstituie din alocaţii de la bugetul de stat, dinvenituri proprii şi din alte surse.Veniturile din exploatare de la bugetul statului193.221.305 lei, au avut următoarele destinaţii:pentru plata serviciilor S.N.Rpentru funcţionareaDirecţiei Formaţii Muzicalepentru realizarea şi difuzareaemisiunilor Radio RomâniaInternaţional2010163.510.85415.229.0239.908.5222011167.257.88215.165.77010.797.653Veniturile proprii în sumă de 207.877.824 lei,au avut ca principale surse:taxa pentru serviciul public deradiodifuziunepublicitatesponsorizări şi donaţiiproduse RADORchiriivânzare produse(cărţi, CD, audiobook-uri)bilete concertemesaje muzicaledespăgubiri, amenzi şi penalităţiprestaţii şi colaborărialte venituri din exploatare2010196.458.5363.506.537986.781559.6001.531.248169.038433.441149.0882.231.349461.2531.604.6382011195.219.3894.017.1791.098.701515.0721.457.845220.280516.659144.2071.467.137384.6572.836.698mediu lunar de plătitori persoane juridice a fostde 240.000.Veniturile din fonduri europene au reprezentat2.372.625 lei. În Radio România se deruleazăproiectul ACCES – Formare profesionalăcontinuă - calificare/recalificare - garanţiasuccesului pe piaţa muncii pentru angajaţi(POSDRU/62/2.3/S/31209). Proiectul estefinanţat din fonduri europene nerambursabile,perioada de derulare a proiectului este de treiani între 2010-2013.Alte venituri din surse externe de finanţare auînsumat 586.613 lei. Pe parcursul anului înSocietatea Română de Radiodifuziune au fostderulate mai multe proiecte cu surse externede finanţare, dintre care:Proiectul Implementarea ManagementuluiCalităţii (I.S.M.C.);Proiectul Euranet;Proiectul Strasbourg;Proiectul European Rainbow în cadrulprogramului sectorial Grundtvig.Veniturile financiare în sumă totală de1.256.594 lei provin din:dobânzi bancarealte venituri financiare2010890.617235.41420111.069.050187.544În conformitate cu legislaţia în vigoare,contribuția pentru serviciul public deradiodifuziune se încasează de la plătitoriiacesteia (persoane fizice şi juridice), de cătresocietăţile mandatate, respectiv societăţile dedistribuţie şi furnizare a energiei electrice,odată cu plata energiei electrice consumate.Categoriile de plătitori şi modul de încasareeste reglementat prin H.G. nr. 977/2003 privindtaxa pentru serviciul public de radiodifuziune.În anul 2011 numărul mediu lunar de plătitoripersoane fizice a fost de 5 milioane, iar numarul30 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

3.3.Prezentarea în detaliu a cheltuielilorCheltuielile de exploatare:a. cheltuieli privind produsele vândute (cărţi,CD, audiobook-uri) în sumă de 139.488 leiprovin din descărcarea gestiunii prinvalorificarea produselor radio:cheltuieli privind produsele vândute(cărţi, CD, audiobook-uri)2010 2011115.071 139.488b. cheltuieli materiale în sumă de 4.915.873 lei,din care:materiale, piese de schimb, combustibil,rechizite consumate în procesul deproducţiealte cheltuieli materiale:obiecte de inventarmateriale nestocate20103.024.0031.039.147112.11220113.771.481989.807154.585c. cheltuielile cu personalul în sumă de154.287.871 lei, din care:2010 2011salarii105.667.241 108.982.179contribuţii aferente salariilorcheltuieli cu asigurările şi protecţiasocialătichete de masădrepturi de autor şi contracte/convenţiicivile persoane fizice30.335.3812.929.4004.351.9699.022.88830.870.1922.071.4204.446.6947.917.386d. cheltuielile cu alte impozite şi taxe în valoarede 45.479.422 lei, din care:impozite clădiri, terenuritaxe autoimpozite spectacolTVAalte taxe2010575.97340.1307.70440.288.361389.0432011592.58641.61217.22844.365.817462.179e. cheltuielile cu lucrări şi servicii prestate deterţi, în valoare 185.200.489 lei, din care :energia şi apareparaţii clădirireparaţii autochiriicomision pentru încasarea taxei radiopublicitate şi promovare imagineprimiri de oaspeţideplasări în ţară şi străinătate20102.802.893106.851157.8151.697.61015.565.9981.088.49256.2933.015.75320113.047.57657.046123.0111.742.87715.241.696882.68382.4253.287.376staţii şi circuite134.572.493 134.885.389telefoane şi circuitetransmisii satelitservicii editareservicii de pazăabonamente agenţii de știriabonamente presa internă şi externăservicii bancarealte lucrări şi servicii prestate de terţicheltuieli cu uniunile de gestiunecolectivăcheltuieli drepturi de transmisii sportiveprovizioanereluări de provizioane (veniturineimpozabile din anulări deprovizioane/cheltuieli în anul precedent)4.527.3251.121.90924.63678.002535.381135.314283.80512.543.1727.658.2431.309.3568.821.265-5.034.1564.298.8091.091.12445.030126.828547.381128.189270.42510.383.9339.941.7721.561.9356.111.061- 8.656.077f. cheltuieli cu amortizările în valoare de6.975.147 lei reprezintă cota parte din valoareaimobilizărilor trecute pe costuri, în conformitatecu prevederile Legii nr. 15/1994 privindamortizarea;g. alte cheltuieli de exploatare în sumă de3.284.491 lei, se compun din:despăgubiri, amenzi, penalităţipremii concursuri radiofonicepregătire profesionalăcotizaţii organizaţii internaţionalealte cheltuieli de exploatare201040.481572.577266.041870.56671.19920111.474.444610.799282.515809.939106.794Cheltuielile financiare, în sumă totală de194.608 lei, se compun astfel:a. cheltuieli din diferenţe de curs valutarb. cheltuieli cu dobânzile2010164.106223.6712011175.35819.250PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI | 31

Numărul mediu de salariaţi este de 2.347persoane, faţă de 2.391 persoane în 2010.3.4.Execuția alocaţiei bugetare pe anul2011Societatea Română de Radiodifuziunebeneficiază anual de fonduri de la bugetul destat pentru acoperirea unor cheltuieli dedezvoltare pentru achiziţionarea deechipamente şi piese de schimb de la agenţiieconomici din sistemul comunicaţiilor, învederea producerii şi difuzării emisiunilorradiofonice adresate străinătăţii, precum şipentru acoperirea cheltuielilor DirecţieiFormaţiilor Muzicale.Prin Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat peanul 2011, Societăţii Române deRadiodifuziune i-au fost alocate creditebugetare în sumă de 182.571.000 lei. PotrivitHotărârii de Guvern nr. 961/2011 privindsuplimentarea bugetului Societăţii Române deRadiodifuziune pe anul 2011 din Fondul derezervă bugetară la dispoziţia Guvernului,prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011,bugetul alocat iniţial a fost suplimentat cu100.000 lei pentru înfiinţarea postului „RadioChişinău” din Republica Moldova.Situaţia creditelor repartizate pe capitole decheltuieli şi consumul acestora sunt evidenţiatedupă cum urmează:Credite Credite Plăţi Grad debugetareaprobate iniţialbugetaredefinitiveefectuate realizare lala 31.12.2011Denumire2011 2011 31.12.2011 %Total cheltuielibuget de statTitlul II bunurişi serviciiTitlul VII alte182.571.000 182.671.000 181.992.164152.816.000 152.816.000 152.816.00099,63100transferuriTitlul XII activenefinanciareTitlul XIII activefinanciare25.755.0004.000.000025.755.0004.000.000100.00025.754.4653.321.699100.00099,9983,05100Creditele bugetare, totale, alocate SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune au fost în sumă de182.671.000 lei. Plăţile efectuate de SRR, dincreditele aprobate au fost de 181.992.164 lei,sumă care s-a încadrat în valoarea crediteloraprobate.Gradul de utilizare al creditelor bugetarealocate pentru anul 2011 a fost de 99,63 %. Dintotalul creditelor aprobate, Societatea adeschis finanţarea pentru suma de181.992.701 lei.Creditele deschise şi neutilizate la 31.12.2011,în sumă de 537 lei, au fost restituite bugetuluide stat la sfârşitul anului.Creditele bugetare aprobate şi neutilizate la31.12.2011 au fost în sumă de 678.836 lei, dincare:678.301 lei, alocată pentru platacheltuielilor de capital - dotări independent;535 lei, alocată pentru plata cheltuielilorcurente – transferuri interne.Execuţia bugetară pe titluri:Cheltuielile cu materiale şi servicii carereprezintă 83,97% din totalul plăţilor, au fostCheltuielile de capital (active nefinanciare şiactive financiare), care reprezintă 1,88% dintotalul plăţilor, au fost executate în proporţie de83,05% .32 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Contul de execuţie a bugetului SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune, la data de 31decembrie 2011, pentru sumele alocate de labugetul statului a fost raportat şi înregistrat laMinisterul Finanţelor Publice cu nr.394.187/20.02.2012.PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI | 33

EVOLUŢIA AUDIENŢEI RADIO ROMÂNIA

Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fostrealizate trei sondaje de audienţă, dintre careprimul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urbanşi rural) şi următoarele două (mai-august,respectiv septembrie-decembrie) doar la nivelurban. A fost menţinută intervievarea continuăşi livrarea datelor de audienţă după fiecaresondaj (Anexa nr. 6).În ceea ce priveşte rezultatele furnizate desondaje pe baza noii metodologii, membrii ARAau ajuns la următoarele concluzii:ierarhiile posturilor de radio în funcţiede principalii indicatori de audienţă (cotă depiaţă şi număr de ascultători) au rămas, îngeneral, neschimbate;numărul total de ascultători de radio acrescut semnificativ, ceea ce a generatvolume mai mari de ascultători pentrumajoritatea posturilor de radio.nu este indicat să se facă comparaţiiîntre datele de audienţă din 2011 şi cele dinanii anteriori.În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilorRadio România fie au rămas la acelaşi nivelca în anul precedent, fie au înregistrat variaţiiuşoare de până la +/-1%. Agregarea acestormici variaţii nu a modificat semnificativ cotade piaţă deţinută de întreaga corporaţie,care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010(cu excepţia mediului rural, unde a apărut oanumită scădere).Celălalt indicator important al audienţei,numărul mediu zilnic de ascultători, a avut odinamică oarecum diferită. Posturile RadioRomânia fie au înregistrat unele scăderi laacest indicator, fie au crescut uşor, dar, îngeneral, sub creşterea globală a pieţei (cucâteva excepţii, în care au apărut şi creşterinete).Din analiza evoluţiei combinate a acestorindicatori de audienţă, se poate concluziona căposturile Radio România au reuşit, îngeneral, să-şi stabilizeze un public fidel,durata de ascultare fiind, de regulă, mailungă. Acest fapt asigură Radio Româniacote de piaţă ridicate, dar există, totuşi,dificultăţi în atragerea de noi ascultători. Înconsecinţă, măsurile stategice ale corporaţieivor trebui să vizeze, cu prioritate, captareaunor categorii noi de public, prin asigurareatransmisiei în zonele fără acoperire şi prinpolitici editoriale şi de marketing.În 2011, Radio România a avut cote de piaţăsuperioare celorlalte trusturi de radiocomerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).Ceea ce este oarecum normal, având învedere numărul mai mare de posturi pe care leare Radioul public. În ciuda acestui avantajcompetitiv, Radio România şi-a menţinutpoziţia de lider sub aspectul număruluimediu zilnic de ascultători numai la nivelnaţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană(inclusiv în Bucureşti), mult maiconcurenţială, radioul public a ocupat doarpoziţia secundă.Principalul post de radio al serviciului publicromânesc, Radio România Actualităţi, s-amenţinut în 2011 pe prima sau a douapoziţie în topurile tuturor pieţelor luate înconsiderare, în funcţie de unul sau altuldintre principalii indicatori de audienţă.În context european, serviciul public deradio din România se plasează la mijloculierarhiei, între grupul format din ţările nordice,Anglia, Germania şi Austria (în care serviciulpublic atinge cote de peste 50%), şi grupulformat din ţările est-europene şimediteraneene (unde serviciul public a ajuns lacote sub 25%).4.1. NAŢIONAL4.1.1 Numărul mediu zilnicde ascultători (Daily Reach)Creşterea sau descreşterea numărului mediuzilnic de ascultători ai unui post de radio nuexprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot figenerate de evoluţia globală a pieţei de radio(numărul total de persoane care au ascultat36 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

adioul în perioada respectivă), şi nu neapăratde o performanţă mai bună sau mai slabă apostului. Pentru a vedea cum a performat unpost de radio din punct de vedere al număruluimediu zilnic de ascultători, trebuie raportatărata de creştere/descreştere a ascultătorilorpostului respectiv la rata de creştere/descreştere a ascultătorilor de radio, în total.Astfel rezultă dinamica netă a numărului deascultători ai unui post de radio, care ilustreazăperformanţa acestuia în raport cu dinamicagenerală a pieţei de radio.POSTURII-2010(000)I-2011(000)Dinamica I-2011 / I-2010Brut (000) Brut (%) Net (%)TOTAL RADIOKiss FMRRARadio ZURRR (cumulat)Europa FMPro FM / Info ProAntena SatelorRadio 21Magic FMNațional FMRRCOne FM / Rock FMAlțiiNu știuSRR (cumulat)10,085.52,216.52,058.11,521.91,499.11,623.1651.5675.9724.4335.5138.854.72,188.74,287.811,425.82,764.82,209.61,768.81,759.91,505.81,292.4670.9547.1508.6261.0180.7152.02,059.61,167.04,821.11,340.3548.3151.5246.9260.8-117.3640.9-5.0-177.3173.1122.2126.0-129.1533.313.324.77.416.217.4-7.298.4-0.7-24.551.688.0230.3Cele mai semnificative cifre din tabelulanterior sunt cele din ultima coloană,referitoare la dinamica netă a audienţeifiecărui post, care exprimă evoluţia acestuiaîn raport cu evoluţia pieţei de radio înansamblu.Cu rezervele menţionate anterior în ceea cepriveşte comparabilitatea datelor de audienţă din2011 cu cele din 2010, se pot trage câtevaconcluzii cu caracter doar orientativ. Nouametodologie a sondajului de audienţă a permisidentificarea unui volum considerabil mai mare deascultători de radio la nivel naţional, respectiv cupeste 1,3 milioane persoane mai mult ca în 2010(+13,3%). În aceste condiţii, aproape toateposturile de radio au avut mai mulţi ascultătorifaţă de 2010, cu excepţia Europa FM şi Radio 21.Cele mai mari creşteri le-au înregistrat ProFM-5.912.411.4-5.92.94.1-20.585.1-14.0-37.838.374.8217.1-13.3-19.2-13.3-0.9(după ce a preluat lanţul de frecvenţe naţionaleale Info Pro), Kiss FM (care a intrat pe oputernică tendinţă de creştere încă de laînceputul anului 2010), şi Naţional FM.Kiss FM îşi păstrează poziţia de lider la acestindicator şi are cu 548.300 mai mulţi ascultători(echivalentul unei creşteri brute de +24,7%,ceea ce, în raport cu creşterea totală a pieţeide +13,3%, reprezintă o creştere netă denumai +11,4%).Radio România Actualităţi ocupă, încontinuare, poziţia secundă şi are cu151.500 mai mulţi ascultători faţă de 2010(creştere brută de +7,4%, dar în raport cucreşterea totală a pieţei de +13,3%, rezultă oscădere netă -5,9%).Cu 260.800 de ascultători în plus, RadioRomânia Regional a avut o creştere brutăde +17,4%, peste media de creştere a pieţei,ceea ce i-a asigurat o creştere netă de +4,1%.Între posturile corporaţiei, cea maispectaculoasă dinamică la nivel naţional aînregistrat Radio România Cultural, al căruinumăr mediu zilnic de ascultători în 2011EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 37

este de peste 3 ori mai mare faţă de 2010,ceea ce echivalează cu o creştere netă de+217,1%.Cu aproximativ acelaşi număr de ascultători,Radio România Antena Satelor a avut oscădere netă de -14,0% în raport cu dinamicătotală a pieţei.4.1.2Cota de piață (Market Share)Cota de piaţă este indicatorul de audienţă caresintetizează performanţa postului în raportcu ceilalţi competitori din piaţă.POSTURIRRAKiss FMRRR (cumulat)Radio ZUEuropa FMPro FM / Info ProAntena SatelorMagic FMRadio 21Național FMRRCOne FM / Rock FMAlțiiNu știuSRR (cumulat)Cumulat, posturile Radio Româniaau avut la nivel naţional o creşterebrută de +12,4% a numărului deascultători, puţin sub creştereapieţei de radio, ceea ce a dus la ouşoară scădere netă (-0,9%).I-2010(%)15.114.111.39.411.14.07.92.34.21.30.319.034.6I-2011(%)15.815.311.110.09.57.14.53.32.61.60.70.911.95.632.1Cu o cotă de piaţă în creştere de la 15,1% la15,8%, Radio România Actualităţi şi-apăstrat poziţia de lider la acest indicator deaudienţă (pe care s-a situat tot timpul la nivelnaţional), urmat de Kiss FM (şi acesta încreştere de la 14,1% la 15,3%).Radio România Regional a scăzut uşor(-0,2), dar cota de piaţă cumulată aposturilor regionale le menţine pe poziţia atreia, după Kiss FM şi înaintea Radio ZU (+0,6)şi Europa FM (-0,6).38 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anualDinamicaI-2011 / I-20100.71.2-0.20.6-1.63.1-3.41.0-1.60.30.4-4.4-2.5Cota de piaţă a Radio România Cultural acrescut de la 0,3% la 0,7%, un nivel care sesituează deasupra tuturor anilor precedenţi,care probabil ar putea fi depăşit, dacă avem învedere audienţa unor posturi cu profil similardin unele ţări europene.Scăderea cotei de piaţă la nivel naţional aRadio România Antena Satelor a fost oconsecinţă a declinului acestui indicator, maiales în mediul rural (datorat nu atât scăderiinumărului de ascultători, cât reducerii timpuluide ascultare).4.2. RURAL4.2.1 Numărul mediu zilnicde ascultători (Daily Reach)POSTURITOTAL RADIOKiss FMRRARRR (cumulat)Radio ZUPro FM / Info ProEuropa FMAntena SatelorRadio 21Magic FMNațional FMRRCOne FM / Rock FMAlțiiNu știuSRR (cumulat)Pe ansamblu, cota de piaţă la nivelnaţional a Radio România a scăzutde la 34,6% (2010) la 32,1% (2011).Aşa cum vom vedea din tabeleleurmătoare, scăderea s-a datorat maiales declinului acestui indicator înmediul rural.I-2010(%)4,145.7818.7877.8908.7489.6164.5630.4478.6189.565.245.20.04.9745.92,265.1I-2011(%)4,525.11,010.9956.41,001.9637.0527.9495.2475.1173.369.661.752.315.2655.8229.92,4857Dinamica I-2011 / I-2010Brut (000) Brut (%) Net (%)379.4192.278.693.2147.4363.4-135.2-3.5-16.24.416.552.310.3-90.1220.69.223.59.010.330.1220.9-21.4-0.7-8.56.736.5210.2-12.1În condiţiile extinderii numărului total deascultători în mediul rural cu aproximativ380.000 faţă de 2010, câteva posturi comercialeau înregistrat rate nete de creşteresensibil mai mari faţă de posturile RadioRomânia: Kiss FM (+14.3%), Radio ZU(+21.0%) şi, mai ales, Pro FM (+211,8%).9.714.3-0.21.121.0211.8-30.6-9.9-17.7-2.427.4201.1-21.20.6

Studioul de concerte „Mihail Jora”Kiss FM şi Radio România Regional au avutcei mai mulţi ascultători în 2011 şi sunt, practic,la egalitate (diferenţa este statisticnesemnificativă), ambele posturi înregistrândcreşteri nete faţă de anul precedent ( Kiss FM:+14,3%; RRR:+1,1%).Radio România Actualităţi (poziţia a doua în2010) a avut o uşoară scădere netă (-0,2) şi aajuns pe poziţia a treia în 2011.Radio România Antena Satelor şi-a păstrataproximativ acelaşi număr de ascultători, darasta a însemnat o scădere netă (-9,9%) faţăde dinamica pieţei în ansamblu.Ca urmare a acestor evoluţii, RadioRomânia a avut în mediul rural cu220.600 mai mulţi ascultători faţă de2010, ceea ce reprezintă o uşoarăcreştere netă (+0,6%).4.2.2Cota de piață (Market Share)POSTURIRRARRR (cumulat)Kiss FMAntena SatelorRadio ZUPro FM / Info ProEuropa FMRadio 21Magic FMNațional FMRRCAlțiiNu știuSRR (cumulat)I-2010(%)14.817.712.515.47.72.38.82.90.81.20.015,947.9I-2011(%)18.017.513.49.29.27.57.32.50.90.80.310,43.045.0DinamicaI-2011 / I-20103.2-0.20.9-6.21.55.2-1.5-0.40.1-0.40.3-13.13.0-2.9În mediul rural, poziţia tradiţională a RadioRomânia Regional de lider la acest indicatora fost preluată, la începutul anului 2011,de Radio România Actualităţi, a cărui cotăde piaţă a crescut de la 14,8% la 18,0%.Posturile regionale (cumulat) trec pe poziţia adoua, înaintea Kiss FM, Radio ZU şi Pro FM (acăror audienţă în mediul rural a crescut continuuîn ultimii 2 ani).EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 39

Radio România Antena Satelor rămâne uncompetitor important pe piaţa rurală şipăstrează poziţia a patra, pe care s-a situatşi în anii anteriori, în ciuda faptului că, laînceputul lui 2011, a înregistrat o scădereseveră a cotei de piaţă. În condiţiile în carenumărul de ascultători ai postului a rămasaproximativ acelaşi, micşorarea cotei de piaţătrebuie pusă pe seama reducerii timpului deascultare.Cu o cotă de 0,3% în 2011 (şi oscilând între0,1% şi 0,6% în anii anteriori), Radio RomâniaCultural nu este încă un actor important înmediul rural.4.3. URBAN4.3.1 Numărul mediu zilnicde ascultători (Daily Reach)POSTURITOTAL RADIOKiss FMRRARadio ZUEuropa FMPro FM / Info ProRRR (cumulat)Magic FMRadio 21Antena SatelorNațional FMRRCOne FM / Rock FMAlțiiNu știuSRR (cumulat)În aceste condiţii, cota de piaţăcumulată a Radio România înmediul rural a scăzut de la 47,9% la45,0%, fiind influenţată de evoluţiaaudienţei Radio România AntenaSatelor.I-2011(000)6,900.71,753.81,253.21,131.81,010.6764.5757.9675.9373.8195.8199.3128.4136.81,403.8937.12,335.3II-2011(000)7,230.71,926.31,238.91,073.11,089.0886.0784.5523.8424.1210.6179.6129.5147.51,003.41,195.32,363.5III-2011(000)7,169.31,714.31,231.71,048.11,052.4942.8786.6567.0474.2227.3214.3125.6146.61,496.91,007.42,371.2Dinamica III-2011 / I-2011Brut (000) Brut (%) Net (%)268.6-39.8-21.5-83.741.8178.328.7128.0100.431.515.0-2.89.593.170.335.93.9-2.3-1.7-7.44.123.33.829.226.916.17.5-2.26.96.67.51.5-6.2-5.6-11.30.219.4-0.125.323.012.23.6-6.13.12.73.6-2.4Pe întreg anul 2011 (sondajul III-2011 /sondajul I-2011), numărul mediu zilnic alascultătorilor de radio din mediul urban acrescut cu 268.600 (+3,9%)Ca tendinţă generală, s-a putut constata oanumită migraţie a publicului de la posturiledin vârful ierarhiei (Radio ZU: -11,3%; KissFM: -6,2%, RRA: -5,6%) spre posturile dinsegmentul de mijloc (Magic FM: +25,3%;Radio 21: +23,0%; Pro FM: +19,4%). Aceastădinamică a dus la apropierea acestora deposturile mari, ceea ce indică o intensificare aconcurenţei pe această piaţă.În mediul urban, Kiss FM rămâne lider la acestindicator de audienţă (poziţie dobândită încăde la mijlocul anului 2009), dar încheie anul pescădere (atât brută, cât şi netă), după ce apierdut peste 200.000 ascultători faţă de vârfulatins la mijlocul anului 2011, respectiv peste39.000 faţă de începutul anului.Radio România Actualităţi se menţine pepoziţia a doua, deşi în 2011 a înregistratscăderi (atât brute, cât şi nete) ale număruluide ascultători.Evoluţia Europa FM s-a păstrat foarte aproapede dinamica generală a pieţei de radio (+0,2%creştere netă), ceea ce i-a permis sădevanseze Radio ZU şi să ocupe poziţia a treiaîn topul audienţei.Şi evoluţia posturilor Radio RomâniaRegional s-a situat foarte aproape dedinamica generală a pieţei, încheind anul2011 cu o scădere netă neglijabilă (-0,1%).Radio România Cultural a avut, la sfârşitulanului, o scădere netă mai mare (-6,1%), înschimb audienţa Radio România AntenaSatelor în mediul urban a avut o creşterenetă semnificativă (+12,2%).La nivel de corporaţie, numărul totalde ascultători în mediul urban aînregistrat o uşoară scădere netă peparcursul anului 2011 (-2,4%). Cunumai 35.900 de ascultători în plusla sfârşitul anului, Radio Românias-a situat sub rata de creştere apieţei.40 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

4.3.2Cota de piață (Market Share)POSTURIKiss FMRRAEuropa FMRadio ZURRR (cumulat)Pro FM / Info ProMagic FMRadio 21Antena SatelorNațional FMOne FM / Rock FMRRCAlțiiNu știuSRR (cumulat)I-2011(%)16.514.410.910.37.26.94.72.71.72.11.41.012.97.224.3II-2011(%)16.712.19.98.56.77.54.83.22.21.31.30.715.29.921.7III-2011(%)14.613.89.38.66.58.45.43.52.62.31.31.015.27.523.9DinamicaIII-2011 / I-2011-1.9-0.6-1.6-1.7-0.71.50.70.80.90.2-0.10.02.10.3-0.4Pe întreg anul 2011, cele mai importantescăderi ale cotelor de piaţă în mediul urbanle-au înregistrat posturile comerciale mari: KissFM (-1,9), Radio ZU (-1,7) şi Europa FM (-1,6).Scăderea cotei de piaţă a Radio RomâniaActualităţi a fost comparativ mai mică faţăde scăderile celorlalte posturi mari (-0,6%),datorită redresării din ultimele luni ale anului2011, ceea ce a permis menţinerea postuluipe poziţia secundă, după Kiss FM (dardistanţa faţă de acesta s-a micşorat de la -2,1la -0,8).Posturile comerciale din segmentul de mijloc(Pro FM, Magic FM, Radio 21) au avut majorăriimportante ale cotelor de piaţă de-a lungulîntregului an, cea mai importantă fiindînregistrată de Pro FM (+1,5).Cota Radio România Regional în mediulurban a scăzut uşor (-0,7), cea a RadioRomânia Cultural s-a menţinut la acelaşinivel de la începutul anului, în timp ce RadioRomânia Antena Satelor a crescut continuu,de la 1,7% la 2,6% (+0,9).Pe ansamblu, cota de piaţă a RadioRomânia în mediul urban a scăzutuşor, de la 24,3% la 23,9%, fiindinfluenţată de evoluţia audienţeiRadio România Actualităţi (scăderespre mijlocul anului, redresare lasfârşit).4.4. BUCUREŞTI4.4.1 Numărul mediu zilnicde ascultători (Daily Reach)POSTURITOTAL RADIORadio ZURRAKiss FMMagic FMEuropa FMPro FMRomanticRadio 21Vibe FMOne FM / Rock FMRadio GuerrillaAntena SatelorNațional FMRealitateaGold FMRRCBucurești FMDance FMAlțiiNu știuSRR (cumulat)I-2011(000)1,150.4220.8213.6208.1133.3113.377.7104.668.379.259.866.141.339.042.324.928.022.59.899.0171.3305.4II-2011(000)1,219.5222.3234.1230.2161.6121.1119.7114.7101.369.156.749.743.642.334.232.023.218.612.4122.2202.0319.5III-2011(000)1,197.6238.4222.3205.0162.5108.7121.3105.588.765.064.267.537.859.643.932.629.012.518.484.9179.5301.6Dinamica III-2011 / I-2011Brut (000) Brut (%) Net (%)47.217.68.7-3.129.2-5.043.60.920.4-14.24.41.4-3.520.61.67.71.0-10.08.6-14.18.2-3.84.18.04.1-1.521.9-4.456.10.929.9-17.97.42.1-8.552.83.830.93.6-44.487.8-14.24.8-1.23.90.0-5.617.8-8.552.0-3.225.8-22.03.3-2.0-12.648.7-0.326.8-0.5-48.583.7-18.30.7-5.3Pe întreg anul 2011, numărul mediu zilnic deascultători în Bucureşti a crescut cu 47.200(+4,1%).Dintre posturile cu mare audienţă, Radio ZU acrescut peste media pieţei (+3,9%), iar RadioRomânia Actualităţi s-a situat la nivelul creşteriimedii a pieţei.În schimb, Europa FM şi Kiss FM au înregistratscăderi nete de -8,5% şi, respectiv de -5,6%ale numărului de ascultători.Posturile situate în general la mijlocul ierarhieide audienţă au avut creşteri constante şi pesteEVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 41

media pieţei (Pro FM: +52,9%; Radio 21:+25,8%; Magic FM: +17,8%).Pentru cea mai mare parte a anului 2011,Radio România Actualităţi a rămas pepoziţia a doua la acest indicator, după RadioZU. Trebuie remarcat însă că, pentru o scurtăperioadă (+3,6% creştere netă pe sondajul II),Radio România Actualităţi a reuşit sădepăşească Radio ZU (care a fost liderpermanent pe această piaţă de la începutulanului 2009). Din păcate, această performanţăa Radio România Actualităţi nu a fost susţinutăîn lunile următoare (scădere netă de -3,2% pesondajul III), ceea ce a readus postul pe poziţiasecundă.Celelalte posturi ale Radio România care emitîn Bucureşti au avut scăderi nete (BucureştiFM: -48,5%; Radio România Antena Satelor:-12,6%; Radio România Cultural: -0,5%).În aceste condiţii, Radio România aîncheiat anul 2011 cu scăderi atâtbrute, cât şi nete ale numărului deascultători în Bucureşti (-3,8%,respectiv -5,3%), în ciuda creşteriiînregistrate pe sondajul II, caurmare a redresării Radio RomâniaActualităţi.4.4.2Cota de piață (Market Share)POSTURIRRARadio ZUKiss FMMagic FMEuropa FMRomanticPro FMRadio 21Vibe FMAntena SatelorOne FM / Rock FMRadio GuerrillaNațional FMRealitateaGold FMBucurești FMRRCAlțiiNu știuSRR (cumulat)I-2011(%)14.711.511.48.37.05.64.32.83.11.93.04.22.31.71.82.01.14.58.819.7II-2011(%)13.710.510.58.97.36.05.73.63.12.92.92.41.71.51.20.50.57.29.917.6III-2011(%)14.712.79.67.95.85.05.93.42.12.82.52.73.82.01.70.71.47.77.619.6DinamicaIII-2011 / I-20110.01.2-1.8-0.4-1.2-0.61.60.6-1.00.9-0.5-1.51.50.3-0.1-1.30.32.2-1.2-0.1La sfârşitul lui 2011, cota de piaţă a RadioRomânia Actualităţi a revenit la nivelul celeide la începutul anului (14,7%), menţinândpostul în poziţia de lider la acest indicator(poziţie pe care se situează continuu de laînceputul anului 2009).Radio ZU rămâne pe poziţia a doua, în ciudacreşterii semnificative de la sfârşitul anului. Alteposturi comerciale aflate în creştere au fost ProFM (+1,6), Naţional FM (+1,5) şi Radio 21(+0,6). Celelalte posturi importante au avutscăderi semnificative: Kiss FM (-1,8), EuropaFM (-1,2).Cota de piaţă a Radio România Antena Satelora crescut de la 1,9% la 2,8%, iar cea aRadio România Cultural de la 1,1% la 1,4%(după o scădere la mijlocul anului). În schimb,Radio România Bucureşti FM a înregistrat oscădere importantă a cotei de piaţă faţă deînceputul anului (de la 2,0% la 0,7%).42 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

La sfârşitul anului 2011, cota depiaţă cumulată a Radio România înBucureşti a fost aproximativ aceeaşicu cea de la începutul anului (19,6%- 19,7%), după o scădere înregistratăpe sondajul II de măsurare aaudienţei.Evaluările generale asupra evoluţieiindicatorilor de audienţă a posturilor RadioRomânia au un caracter eminamenteretrospectiv. Ele sunt utile, întrucât potsurprinde evoluţiile actuale prin comparaţie cusituaţii anterioare (anul/sondajul precedent). Lafel de (dacă nu chiar mai) utilă ar fi o analizăbazată pe o orientare proiectivă a posturilor.Aceasta ar presupune, în prealabil, fixarea decătre fiecare post a unor ţinte anuale deaudienţă, derivate din obiectivele şi direcţiilestrategice deja stabilite la nivel de corporaţie.Ceea ce ar permite nu numai o analiză aperformanţei actuale în raport cu cea din trecut,ci şi o evaluare a ceea ce Radio România aatins în raport cu ceea ce şi-a propus sărealizeze. O asemenea abordare a lipsit în anul2011. Ea ar trebui generalizată la nivelulîntregii corporaţii în 2012 şi în anii următori.Studioul de concerte „Mihail Jora”EVOLUȚIA AUDIENȚEI RADIO ROMÂNIA | 43

DOMENIUL EDITORIAL

Activitatea posturilor de radio şi a redacţiilor,coordonată prin Departamentul ProducţieEditorială, a urmărit atingerea obiectivuluigeneral al domeniului editorial, stabilit deConsiliul de Administraţie, respectiv: creştereacompetitivităţii Radio România în peisajulmedia intern şi internaţional şi diferenţierealui prin calitatea produselor oferite, dinpunct de vedere al credibilităţii, influenţei,autenticităţii, obiectivităţii şi audienţei. Aufost respectate următoarele direcţii strategice:5.1.Managementul conţinutului editorialConsolidarea şi extinderea impactuluiasupra publicului din mediul urbana urmărit consolidarea şiextinderea impactului asupra publicului dinmediul urban, unde concurenţa cu posturilecomerciale este mult mai susţinută. Postulreuşeşte să atingă o cotă de piaţă de 13,8%,fiind lider incontestabil mai ales dimineaţa,până în ora 9:00.Matinalul Radio România Actualităţi (difuzat deluni până vineri, între orele 6:00-10:00)rămâne, şi în anul 2011, cea mai ascultatăemisiune de dimineaţă de pe piaţa radio înmediul urban.Programul România Împreună (difuzat de lunipână vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit săse apropie de competitorii săi, în mediul urbanînregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa decreştere se datorează deciziei de a difuzainformaţia utilă pentru publicul urban, formatelescurte, cu subiecte de interes pentru publiculţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.Formatul emisiunii La minut (difuzată de lunipână vineri, între orele 14:00-16:00) acunoscut, de asemenea, o creşteresemnificativă a audienţei, ca urmare a decizieieditoriale de a transforma această emisiuneîntr-un program de fapt divers şi muzică.Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţiape piaţă, cu informaţii preponderent sociale,fiind programul care susţine reportajul deactualitate ca produs ce conferă identitate pepiaţa radio.Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul deprânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00redevenind un reper pentru publicul RadioRomânia Actualităţi şi înregistrând o curbăascendentă, ca şi formatul Actualitatea îndezbatere.Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şiduminică, între orele 7:00-9:30) rămâne liderpe piaţă pe tronsonul său orar.are cu precădere un publicurban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitateculturală, muzică de calitate şi voci celebre,introducând şi proiecte noi, turnee naţionaleextraordinare, maratoane de teatru şi muzică.Conţinutul editorial al Radio România Culturala fost asigurat cu informaţii din domeniidiverse: literatură, film, teatru, arte plastice,muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.Johann Prohib, Realizator Matinal Radio România ActualităţiCa în fiecare an, Radio România Cultural a46 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

transmis concerte, festivaluri, gale şispectacole importante, naţionale şiinternaţionale, care ajung astfel la publicul dinîntreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea dea participa la astfel de evenimente culturale.Postul a consolidat notorietatea şi a crescutaudienţa prin proiecte şi evenimente precum:Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţiaa 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca unreper de recunoaştere a valorilor din diferitedomenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă,Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianulcălător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”:Stradivarius vs. Guarneri.Horia Mihail în Turneul Naţional „Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt”În anul 2011, Radio România Cultural a obţinutmai multe premii naţionale şi internaţionale:Premiul Clubului Român de Presă pentruJurnalism Cultural, Cross-Media (AncaMateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiulpentru publicistică muzicală si pentruemisiunile de la Radio România Cultural, încadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şiMuzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)etc.şi-a menţinut statutul de unicpost românesc de radio, dedicat înexclusivitate muzicii clasice şi de jazz,consacrat prin calitate şi valoare, aşa cumarată feedback-ul primit din partea publicului, înmare măsură ascultători cu un statut socialridicat şi studii superioare din mediul urban.Acurateţea şi complexitatea informaţiiloroferite, selecţia muzicală de calitate, susţinereaşi promovarea valorilor muzicale româneşti încontextul european şi internaţional, reflectareaîn direct a unor importante evenimentemuzicale interne şi internaţionale, creştereanumărului de oferte muzicale transmise cătrepartenerii din Uniunea Europeană de Radio şiTeleviziune (UER) au fost obiectivele RadioRomania Muzical în anul 2011. Acesta estepostul prin care se realizează schimburile deprograme muzicale cu partenerii activi şiasociaţi din UER, conceperea şi realizareaunor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)încadrate proiectelor coordonate de Grupul deMuzică al UER.Grila de programe Radio România Muzical,în anul 2011, a fost concepută sub marcaevenimentelor muzicale importante ale anului,prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, oconstantă rămânând preocuparea pentrupromovarea creaţiei şi artei interpretativeromâneşti. Menţinerea unui raport optimmuzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,emisiuni destinate unui public specializat şicele destinate unui public larg, au fost câtevadintre principiile care au stat la baza elaborăriigrilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmăritflexibilizarea stilului de prezentare, a unei noiconcepţii de punere în pagină a ştirilor şi aîmbogăţirii informaţiei prezentate.Mare parte dintre eforturile echipei RadioRomânia Muzical au fost concentrate, în anul2011, către reflectarea celui mai importanteveniment românesc din sfera muzicală:Festivalul şi Concursul Internaţional „GeorgeEnescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fosttransmise în direct şi alte 20 au fostînregistrate. Pe toată durata desfăşurăriievenimentului, au fost realizate agendeinformative, care au cuprins interviuri,comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 deDOMENIUL EDITORIAL | 47

concerte transmise partenerilor de la UniuneaEuropeană de Radio şi Televiziune.a extins timpul deemisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns lasolicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la ocreştere a audienţei şi la un nou grad defidelizare a publicului. Mărirea spaţiului deemisie a permis, totodată, abordarea unui nouformat de emisiune, bazat exclusiv peinteractivitate.Antena Satelor este un post dedicat ţăranuluiromân. Faptul că Radio România AntenaSatelor difuzează exclusiv muzică populară şise preocupă de promovarea tradiţiilor şi avalorilor autentice este, de asemenea, apreciatîn studiu, confirmând astfel alegerea acestuiformat unic pe piaţa radiofonică din România.Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediulrural, relevate de studiu, a fost extins spaţiulconsacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,creştină, a satului şi au fost îmbunătăţiteformatul şi conţinutul editorial alradioprogramelor. În noua grilă a fostintensificată preocuparea pentru interactivitateşi aducerea la microfon a unor voci autorizatepentru domeniul lor de activitate.Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiatăcu ascultătorii a determinat crearea unui sistemde colectare, organizare şi analiză a mesajelortrimise de ascultători (scrisori, sms, feedbacksite), din care sunt extrase şi subiecte pentruemisiuni.A fost elaborat un format nou pentru fişa deemisiune, care include şi un document tipcontract între management şi echipele derealizatori, ca instrument pentru evaluărileemisiunilor din grila următoare.Realizator Radio România Antena SatelorAniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci deani de existenţă a postului a fost marcată şiprintr-o campanie de promovare a imaginii,derulată sub genericul „Radio România AntenaSatelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă apostului a parcurs acest itinerariu, realizând înfiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii„Viaţa la ţară”.Radio România Antena Satelor a realizatprima sa cercetare calitativă privind percepţii şiatitudini ale ascultătorilor asupra programelorpostului. Studiul realizat pe bazafocus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialulclar de audienţă în regiunile Moldova şiTransilvania, limitat în prezent de lipsafrecvenţelor de unde medii sau FM. Ceiintervievaţi au apreciat că Radio RomâniaStructura noilor grile 2011 – 2012 la reţeauastudiourilor regionale a urmărit consolidarealiniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului deinteractivitate şi dinamizarea emisiunilor peteme ale administraţiei publice locale. S-a avutîn vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,adaptate publicului ţintă, rafinarea formatuluimuzical şi posibilitatea de a efectua rapidadaptări ale grilelor în anumite perioade(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, aufost menţinute tronsoanele de forţă din ofertaexistentă, conţinutul acestora fiind adaptat lanoua etapă. Modificările au fost efectuate înzonele de program unde încă nu se obţinuserărezultatele aşteptate.În continuarea procesului de repoziţionare apostului Bucureşti FM, obiectivele fixate pringrila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea48 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

cotei de piaţă în Bucureşti şi atragereapublicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.Modificările au fost decise în urmafeedback-ului primit atât din parteaascultătorilor, cât şi din interior, în urmasesiunilor de analiză a emisiunilor puse înundă. Noua grilă a postului a fost gândită pestructura unor linii de program, carefuncţionează de luni până vineri, între orele6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusivMatinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.Temele importante, cu impact, sunt urmărite peparcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelelede socializare, prin conturile asociate postului.Emisiunile au un puternic caracter interactiv,ascultătorii putând participa la temele şisubiectele discutate prin intermediultelefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pewww.bucurestifm.ro.a extins, în august 2011, ariade acoperire în zona municipiului Satu Mare,deficitară până în momentul respectiv, prinpunerea în funcţiune a emiţătorului de laNegreşti Oaş, care difuzează emisiuni pefrecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorileproprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărulpotenţial de ascultători a crescut cu 120 de miide persoane, dar şi faptul că rămân încă zoneneacoperite, cu o populaţie de 500 de mii delocuitori, doar în mediul urban.Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată încompetitori, fapt care a stat la baza elaborăriinoii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltareatronsoanelor matinale, a emisiunii magazin dintimpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şipe dinamizarea liniilor de program. Repereleconcrete ale noii grile constau în diferenţiereamai pronunţată a programelor din cursulsăptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătăşi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile deascultare de la sfârşitul săptămânii, şi îndefinirea mai clară a unui format dedivertisment de calitate, cu elemente noi, cumsunt rubricile despre lifestyle şi informaţiiprivind petrecerea timpului liber.Campania transmisiilor sportive a devenit unvector determinant al ofertei editoriale, îndecursul anului 2011 efectuându-se un numărde 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,baschet şi handbal.Au fost adaptate buletinele de ştiri din primaoră a Matinalului la publicul din rural şi urbanulmic, iar cele din ora a doua, la publicul dinurbanul mare.Radio România Cluj derulează proiectul ClujFM, prin care se urmăreşte diferenţiereaparţială a programelor în AM/FM, pentrucreşterea audienţei în zona de urban mare.Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturilelocale şi-au extins numărul orelor de program,astfel: Radio România Antena Sibiului, de la5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio RomâniaSighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cuformate noi, acesta difuzând, totodată, şi onouă emisiune în limba maghiară, alături deemisiuni pentru comunităţile etnicilorucrainieni, germani, evrei sau programeorientate pe problemele comunităţilorromâneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,regiunea Zakarpatia).Studioul Teritorial de Radio ClujDOMENIUL EDITORIAL | 49

Constanta îşi menţine poziţia stabilăpe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zonaDobrogea. În noua grilă de program AM a fostmărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătoriiprin programul matinal şi au fost lansatesăptămânal teme de dialog social cetăţenesc,la care ascultătorii au putut participa în directprin intermediul telefoanelor, sms-urilor sauprin mesagerie electronică. De asemenea, afost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilorutilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintremuzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16ore zilnice de program.Grila de program FM a urmărit o adaptare deconţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnicede dezbatere pe teme economice şi sociale,prin adoptarea unor teme mai accesibilepublicului ascultător şi optimizarea formei deadresare.Au fost operate modificări în programele deştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilorcalitative (voci, stil de prezentare, analizapachetelor de jurnale matinale, de prânz, deseară), concretizate prin creşterea dinamiciiprezentării informaţiei în Jurnalul regional dedupă-amiază. Radio România Constanţa aaccentuat şi diversificat caracterul dedivertisment al programului estival de tradiţieRadio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, înperioada iunie – septembrie, program careconstituie un pilon de notorietate pentru toatăcorporaţia.Realizator - Radio România Constanțacontinuă, şi în2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grilacadru 2011-2012 a fost concepută în spiritulaccentuării dinamicii liniilor de program şivizează o creştere de audienţă la tronsoaneleorare modificate. Controlul calităţii produsuluiradiofonic este asigurat printr-un sistem deorganizare, verificare şi analiză a activităţiieditoriale zilnice, săptămânale şi lunare,programele fiind permanent adaptate sauajustate, în funcţie de evenimentele majore dinzonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie deproiectele editoriale derulate on-air şi off-air.A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilitenorme de redactare şi prezentare comunepentru toţi crainicii, acesta fiind un elementimportant de identificare pentru post.Iasi a ajuns la un număr recordde ascultători în mediul urban. În urmaprocesului de analiză a programelor de ştiriRadio România Iaşi, în concordanţă cucaracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiateactivităţi de îmbunătăţire a stilului deprezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare aradioprogramelor.Resita a implementat o nouă grilăde program, în septembrie 2011, structuratăatât pe direcţia menţinerii programelorreprezentative, cât şi pe introducerea unoremisiuni pentru atragerea de noi ascultători,mai ales din mediul urban. Accentul a fost puspe radioprograme, care cuprind radiografiaprincipalelor evenimente regionale ale zilei, darşi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, careprezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cuvârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.Pentru realizarea feed-back-ului, au fostconsultate săptămânal rapoartele de50 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

monitorizare ale programelor Radio RomâniaReşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi aprogramelor necorespunzătoare, chiar amoderatorilor, acolo unde a fost cazul.Programele Radio România Timişoara FM şiRadio România Arad FM se adresează unuipublic activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, întimp ce Radio România Timişoara AM, cu unformat generalist, vizează în special publicul devârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,inclusiv minorităţi. După debutul, înoctombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9MHz), în noiembrie şi decembrie au fosttransmise, între orele 11:00 -12:00, primeleemisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În2012 se doreşte realizarea acestora chiar dinstudioul de la Arad.Știrile Radio România Timişoara au câştigatîn promptitudine, în atitudine şi în consistenţă(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,mai multe inserturi de voce). Procesul deînnoire este încă în derulare, în condiţiile încare, din luna septembrie 2011, a fost realizatun nou set de generice, semnale şi cortinepentru Camera Ştirilor.Timisoara a continuat, şi în anul2011, excelenta colaborare cu partenerii dinUngaria şi Serbia, în principal prin emisiuneaPe undele Europei, realizată în colaborare cuposturi de radio din cele două ţări. Deasemenea, prin intermediul redacţiei în limbasârbă, au existat contacte cu posturi dinBelgrad, Novi Sad şi Zrenianin.Tg.Mures s-a adaptat continuumediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şiaşteptărilor publicului său. În prezent, cei maimulţi ascultători ai postului au vârsta de peste45 de ani, Radio România Târgu-Mureşîncercând şi să atragă o audienţă substanţialăîn grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,fără să-şi piardă publicul fidel.Grila de program 2011-2012 a fost structuratăpornind de la această idee, pe lângăprogramele de ştiri care constituie marcastudioului, în ea regăsindu-se emisiuni tipmagazin (de actualităţi sau culturale), emisiunispecializate şi emisiuni muzicale (dedivertisment). Emisiunile de actualităţi,culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară înaceastă grilă pe orizontală, iar cele specializatesunt grupate la sfârşit de săptămână,urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip deemisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşidesfăşurător şi aceleaşi standarde.Elementul de referinţă pe piaţa mediaregională, cel prin care Radio RomâniaTârgu-Mureş a câştigat notorietate, esteconţinutul informativ structurat în buletine deştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alteemisiuni specializate. Radio RomâniaTârgu-Mureş este un post informativ, de aceeabuletinele de ştiri ocupă un loc central în grilade programe.În cadrul studioului funcţionează şi postul localRadio România Antena Braşovului, careemite zilnic programe destinate atâtascultătorilor din zona metropolitană Braşov,cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zonaBran. Radio România Antena Braşovului areo mai bună audienţă şi este mai cunoscut înrândul tinerilor, funcţionarea postului fiindstructurată pe trei componente radio:tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentrupregătire profesională continuă tip agora.Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuatprocesul de analiză şi îmbunătăţire aprogramelor de ştiri, în concordanţă cucaracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat unnou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile înlimba maghiară şi germană păstrează o poziţiesolidă în peisajul media din România, punândaccent pe calitatea profesională a programelor,credibilitatea informaţiilor, argumentareaobiectivă a opiniilor.Au fost introduse în grilă programe precum:Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cuDOMENIUL EDITORIAL | 51

prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, aîncheiat un parteneriat cu catedra de jurnalisma Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publicedin Universitatea de Stat din Chişinău. S-aurezervat, de asemenea, spaţii radiofonicespeciale informaţiilor şi muzicii din RepublicaMoldova.personalităţi reprezentative ale actualităţii;Retrospectiva săptămânii – un talk-show îndirect, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –comentarii semnate de nume cu rezonanţă încomunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic– emisiune în care se urmăreşte activitatealegislativă.Redacţiile pentru Minorităţi din cadrulStudiourilor Regionale realizează şi difuzeazăo paletă largă de emisiuni, în 16 limbi aleminorităţilor naţionale din România.În lipsa unor studii de audienţă pe segmentulemisiunilor pentru minorităţi, la studiourileregionale s-a realizat o ajustare a programelor,în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şispecificul publicului-ţintă, prin identificareasegmentelor din grilele de program care nu seridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltatrelaţii de colaborare între studiourile regionaleşi radiourile publice din spaţiul european: RadioTimişoara a consolidat colaborarea curedacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, încadrul emisiunilor realizate din Seghedin şiNovi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânalemisiune comună cu radioul Lendva(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa areparteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentrulimbile germană, maghiară, sârbă, română, cuRadio Katalunia (Spania) şi cu radioul careemite în limba română de la Madrid pentruromânii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,La Radio România Cluj, grupul de producţie înlimba maghiară a continuat să valorifice vârfulde audienţă, prin dinamizarea şi restructurareasecvenţială a emisiunii matinale Hangoló -Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază alofertei este constituit din emisiunea informativăNap-óra, (O zi într-o oră), transmisă înintervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.În 2011, a fost schimbat formatul şi imagineaemisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postullocal al studioului din Cluj, Radio RomâniaSighet difuzează, de luni până vineri, în limbaucraineană, o emisiune de 55 de minute şi oemisiune în limba maghiară, de 20 de minute.Radio România Constanţa difuzeazăsăptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 deminute pentru fiecare dintre comunităţilegreacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeanăşi pentru aromâni.Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentrucomunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celordouă minorităţi, câte 30 de minute pesăptămână.Radio România Reşiţa difuzează emisiunipentru comunităţile ucraineană, sârbă,maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şirromă din judeţul Caraş-Severin, în limbacomunităţilor respective, câte 30 de minute pesăptămână pentru fiecare.Radio România Timişoara emite,săptămânal, în limbile a nouă minorităţinaţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şiitaliană), câte 840 de minute în limbilemaghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar52 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

60 de minute în limba italiană.Radio România Târgu Mureş difuzează, înlimba maghiară, 3000 de minute în FM (dincare 2220 de minute şi pe unde medii), în limbagermană 390 de minute pe unde medii, înrromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi IIIale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mareaudienţă se numără, în limba maghiară,Rádióújság (Revistă sonoră), HétköznapiDolgaink (Zi de zi în cotidian),Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); înlimba germană, Noi în Uniunea Europeană,Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,Lacsobacht.Toate studiourile regionale difuzează rubricisau emisiuni şi în limba română cu şi desprecomunităţile naţionale, încercând să contribuieîn acest mod la o cât mai bună cunoaşterereciprocă.Radio România Bucureşti FM difuzează înlimba română, în fiecare duminică, timp de 55de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,cu şi despre comunităţile naţionale dinCapitală.România Actualităţi, prin difuzarea buletinelorinformative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi lacelelalte posturi naţionale şi regionale.În funcţie de momentul difuzării acestora şi deelementele care individualizează publicul înfiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii aprodus, pe de o parte, radiojurnale scurte şidinamice, la orele dimineţii, în care informaţiaesenţială este concentrată în formate sintetice,uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, laorele amiezii şi serii, structurate în module carepot fi accesate separat de ascultători. Nu aulipsit nici analizele pluridisciplinare şimultidirecţionale ale unui subiect, care seevidenţiază pe agenda zilei, prin impactulasupra ascultătorilor.Pentru o mai bună apropiere de preocupările şinevoile de informare ale publicului, emisiunileRedacţiei Informaţii au deschis, în mai maremăsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,încorporând mesajele sms sau mail în ediţiilerealizate cu invitaţi de prim rang din ţară şistrăinătate.Radio România Oltenia Craiova difuzeazăemisiunea săptămânală Convieţuiri, în limbaromână, cu durata de 20 de minute, în caresunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilorbulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,rromanes şi evreiască, din aria de acoperire astudioului.Radio România Constanţa difuzeazăemisiuni săptămânale în limba română pentrurromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi RadioRomânia Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile dinReşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Clujtransmit, la rândul lor, în limba română,emisiunea INTERETNICA despre comunităţileetnice din zona arondată acestor studiori.Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, aasigurat fluxul informaţional, atât la RadioŞi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea carea realizat transmisiile în direct de la momenteleimportante ale actualităţii: dezbateriparlamentare, proceduri de asumare arăspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echiparedacţiei a adus la microfon informaţia în regimde urgenţă, indiferent de domeniu, prinintervenţiile de tip „clipa în direct”.DOMENIUL EDITORIAL | 53

În scopul apropierii publicului românesc deproblematica şi actualitatea europeană,Camera Ştirilor s-a implicat în programulEURANET şi a început să difuzeze înradiojurnale o rubrică de actualitate europeană.De asemenea, la încheierea sesiunii lunare aParlamentului European, radiojurnalele auintrodus o rubrică dedicată, prin careinformează cu privire la demersurile europene,la consecinţele şi influenţele nemijlocite aleacestora asupra cetăţenilor români şi lainiţiative şi activităţi reprezentative aleeuroparlamentarilor români.Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneştila posturile Radio România este un obiectiv cucaracter permanent şi unul dintre principaliipiloni ai strategiei editoriale a RedacţieiMuzicale, din 2006 până în prezent. Pentruurmărirea acestui obiectiv, s-a instituit oprocedură de raportare lunară a conţinutului decreaţie muzicală românească, difuzată înemisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte auobligaţia de a raporta, lunar, către realizatoriiresponsabili de secţie, minutele de muzicăromânească programate şi difuzate. Aplicândacest instrument, corelat cu politica depromovare a activităţii compozitorilor şiinterpreţilor români pe toate domeniilemuzicale difuzate, la România Actualităţiprocentul de muzică românească difuzată întronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu4,21%. Totodată, din raportările emisiunilorspeciale realizate pentru acest post, seconstată o menţinere favorabilă a proporţiei demuzică românească, în raport cu muzicastrăină. Radio România Cultural şi RadioRomânia Muzical au continuat proiecteleeditoriale propuse în grila strandard 2010 –2011, concepute pentru a promova creaţia şiinterpretarea românească.reprezintă o punteinformaţională spre România şi spaţiul săugeografic, politica de programe a postului fiindîntemeiată pe primatul informaţiei. RadioRomânia Internaţional diseminează valori alesocietăţii româneşti din cele mai diferitedomenii, promovând respectul reciproc,toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programelepe „agenda ascultătorului”, în acest sensabordând problemele şi subiectele de interes înmod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cuaccent pe contextualizarea ştirilor şievenimentelor.Din reacţiile ascultătorilor Radio RomâniaInternaţional, transmise prin Internet, rezultăcă grilele sunt percepute ca echilibrate şiconstruite solid, acoperind practic toatedomeniile de interes. Principalele modificăriintroduse au vizat adaptarea mai bună a oferteiredacţionale la statutul României de ţarămembră a Uniunii Europene şi la fenomenulcreşterii emigrării forţei de muncă. Cele maiapreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiunisunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţiişi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şiutilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şiinterferenţe între România şi zonele-ţintă.3Net îşi păstrează aceeaşiplatformă media - spaţiul virtual - oferindutilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetăunică pentru petrecerea timpului în companiaunor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,neconformişti, care propun subiecteprovocatoare, dar de actualitate.Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un postpentru copii şi tineret, organizat pe litoral, întimpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea detransformare a comportamentului interactiv alutilizatorilor într-unul intercreativ. Deasemenea, a urmărit creşterea volumului deconţinut video propriu, de difuzare live şiarhivare în Galeria Video. De asemenea, atransmis, înregistrat şi postat în Galeria Videotoate evenimentele unde a fost partener mediaşi a introdus premiere în categoria „Teatru laMicrofon”, precum şi albume noi în GaleriaAudio a Radio România 3Net.54 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Conţinutul editorial al postului s-a adaptatcontinuu, în concordanţă cu nevoileascultătorului de radio online.Junior a cărui nouă grilă a fostaprobată de către Consiliul de Administraţie, aînceput să emită online, de pe platformafostului post Kids Radio, din data de 7noiembrie 2011, ca proiect-pilot.Fiind la început de drum, dar cu o experienţă înspate, echipa Radio România Juniorurmăreşte realizarea unui concept editorialcomplex, prin crearea unui univers credibil,transmis dintr-un studio de emisie radio-TV(streaming audio-video) special amenajatpentru cei mici. Proiectul creeazăpersonaje-brand, care dezvoltă şi transmitcopiilor ascultători valorile educaţionaleimplicite ale radioului.Continutul exclusiv audio este compus dinemisiuni înregistrate sau în direct, difuzate laRadio România Junior, care pot fi reascultatede utilizatorii www.radioromaniajunior.ro.Emisiunile disponibile permanent pe site sunt:Gândul Bun al Norilor, Zâne Maniere, DoctorAu, Sănătatea în Bucate, Gadget Junior,Enciclopedia Junior, Ghicitori, concepute şirealizate împreună cu specialişti colaboratori(psihologi, actori, cântăreţi, etc). În echipaRadio România Junior există un specialistpermanent (psihoterapeut Lizetta Mihailă, cupeste 15 ani de experienţă în psihologiacopilului), care contribuie, prin expertiza sa, lagenerarea de conţinut permanent (articole)pentru site şi de material documentar pentruemisiunea pentru părinţi „Şedinţa cu Părinţii”.Mai mult decât atât, fiecare secţiune din sitebeneficiază de articole scrise de specialişti pediverse arii de expertiză (medici, dentişti,nutritionişti, educatori).RRadio RomâniaAgentia de presăA DReste agenţia Radio Romania,care are ca obiect specific de activitateRealizator - Radio România Juniormonitorizarea a peste 50 de posturi de radio şide televiziune din România şi din lume, peste100 de ziare româneşti şi peste 450 de publicaţiiinternaţionale, în 15 limbi străine. De asemenea,Rador realizează produse radiofonice pentrucanalele Radio Romania şi este lider de piaţă pedomeniul transcrieri (mediu audio-video) şimonitorizare a presei scrise internaţionale.Menţinerea Agenţiei de presă Rador în poziţiade agenţie competitivă şi obiectivă s-a realizatprin actualizarea permanentă a grilelor demonitorizare, îmbunătăţirea calităţiimaterialelor monitorizate, îmbunătăţireacontrolului materialului finit, care merge spreclienţi, difuzarea de materiale originale neutre,obiective şi verificate.Actualizarea continuă a grilelor de monitorizareare în vedere cerinţele clienţilor noştri interni –posturile Radio România -, dar şi evoluţiile dinpiaţa media. Cea mai nouă acţiune a fostintroducerea TVR Info în grila curentă demonitorizare, post care a dezvoltat, în anul2011, atât exclusivităţile, cât şi duratatransmisiunilor directe. Periodic, sunt analizatede către şefii de tură, împreună curedactorul-şef, derapajele unor sursemonitorizate şi sunt puse în practică strategiide verificare a surselor.DOMENIUL EDITORIAL | 55

Radio RomâniaTeatrul NationalRadiofonicCaracterul interactiv de prezentare aproduselor teatrale şi aspectul de echilibrare abalanţei structurii demografice a publicului s-aîmbogăţit prin diversificarea spaţiilor de audiţii,care aduc un public tânăr, activ şi prin creareaşi dezvoltarea site-ului www.eteatru.ro, singurulsite din România care oferă un programnon-stop format exclusiv din spectacole deteatru radiofonic.5.2.Managementul formatelormuzicale ale tuturor posturilorRadio RomâniaÎn 2011, majoritatea posturilor Radio Româniaau continuat procesul de definitivare aformatelor muzicale adoptate şi au încercat sămenţină raportul muzică – materiale vorbite de60% - 40%, iar pe cel dintre creaţiile muzicaleromâneşti şi cele străine, aproximativ egal.Pentru definitivarea unui sound unitar, la nivelulRadio România, s-a constitiut un grup de lucru,format din specialişti care stabilesc formatelemuzicale. Se continuă procesul de testare apieselor muzicale, stabilirea playlisturilor,programarea automată a pieselor muzicale îndesfăşurarea programelor, corelareaformatelor cu dinamica publicului-ţintă şi cuobiceiurile de ascultare.Studioul de Teatru RadiofonicStudioul de Teatru RadiofonicMonitorizarea pieţei muzicale radio este vitalăpentru actualizarea pachetului muzical laRadio România Actualităţi. Astfel, s-au iniţiatdemersurile privind achiziţia serviciilor demonitorizare ale softului Mediaforest, încondiţiile retragerii din România a softuluiNielsen Music Control. Totodată, playlistulsăptamânal pentru postul Radio RomâniaActualităţi, în intervalul orar 6:00 – 18:00 (luni –vineri), a fost alcătuit respectând strategia depolitica muzicală stabilită de împreună cu oechipă de consultanţă de la Deutsche Welle.Playlistul nou a intrat în rotaţie din 11 ianuarie2011. A existat şi în 2011 o preocupare pentruajustarea sezonieră a pachetului muzical aflatîn rotaţie (primavara, vara) şi de îmbunătăţire afondului muzical, prin selecţia materialuluimuzical destinat actualizării pachetului desound. În acest demers s-a ţinut cont decriteriile de specialitate (valoare muzicală) şi depopularitate, prin monitorizarea clasamentelorde difuzare din România, Europa şi SUA. Tot înacest sens, s-au organizat audiţiile muzicale56 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

colective, în vederea selecţiei de melodii noi,definitivarea pachetului de sound şi încărcareaacestuia în softul de rotaţie, precum şi lansareanoului pachet de sound, odată cu lansareagrilei standard 2011 – 2012 a postului RadioRomânia Actualităţi.se remarcă, înpeisajul radiofonic, prin faptul că difuzeazăexclusiv muzică populară, identitatea postuluifiind dată atât de informaţia tematică pe care odifuzeză, dar mai ales de genul de muzicăpromovat. Din aceste considerente, formatulmuzical al postului este definit, în exclusivitate,de genurile muzicii populare, având caelemente de diversitate regiunile folclorice şiritmul. Radio România Antena Satelordifuzează doar piese cu un specific folcloricautentic, înregistrate cu instrumenteletradiţionale ale muzicii populare.a urmărit promovareacreaţiei din România şi a continuat proceselede definire şi rafinare (după caz) a formatuluimuzical specific fiecărui post în parte, laBucureşti FM, Radio România Cluj, RadioRomânia Târgu-Mureş – prin rafinareaformatului muzical şi asigurarea unui soundunitar, la Radio România Constanţa, RadioRomânia Reşiţa, Radio România Iaşi – prinpromovarea mai accentuată a muziciiromâneşti uşoare/populare, la Radio RomâniaTimişoara – prin crearea a două formatemuzicale specifice AM/FM.Studiourile Constanţa, Craiova şi Timişoarasunt în curs de achiziţionare a unui softprofesional de emisie (Q Sound), utilizat înprezent de studiourile Cluj şi Reşiţa, pentruoptimizarea procesului de organizare aplaylisturilor şi de raportare a drepturilor deautor.Bucuresti fma continuat rafinareaformatul muzical CHR (contemporary hit radio),adoptat în anul 2010, ceea ce presupunedifuzarea hiturilor curente, contemporane şirecurente într-o anume succesiune, cu unanume grad de repetitivitate. Baza de dateutilizată la alcătuirea zilnică a playlisturilor estepermanent actualizată, funcţie de soft-ul demonitorizare Media Forest şi de playlisturileposturilor concurente de pe piaţă.Constanta are două formatemuzicale, corespunzătoare celor două tipuri deprograme transmise, în banda FM, respectivAM, precum şi pentru programul estival RadioVacanţa, pe frecvenţa de 100,1 FM.Playlisturile au fost întocmite prin identificareaşi aplicarea formatelor muzicale, care răspundcel mai bine aşteptărilor publicului ascultătordin zonă: pentru aria de acoperire în FM - unformat Hot Adult Contemporary (Hot AC), încare apar şi piese foarte noi, valoroase, iarpentru AM - un format Adult Contemporary(AC), cu menţiunea că playlistul este alcătuit înproporţie de 85% din muzică românească(folclor, pop, folk, etno).În perioda estivală Radio RomâniaConstanţa transmite programul estival RadioVacanţa, în limba română şi alte 5 limbi decirculaţie internaţională, cu un format editorialspecific (buletine de ştiri, relatări în direct,emisiuni magazin) şi un format muzicalContemporary Hit Radio (CHR).a reconsideratconcepţia formatului muzical pentru a reflectaideile adoptate în elaborarea noii grile, însensul atragerii segmentului de vârstă între 18şi 30 de ani şi a reorientat preferinţele muzicaleale ascultătorilor.DOMENIUL EDITORIAL | 57

Iasi promovează formatulClassic, care include Adult Contemporary,Ethnic, Classical music şi pune în evidenţăconceptul european actual al formatului MixAdult Contemporary. Programarea muzicalăurmăreşte încurajarea creaţiei din România şidin Europa, reflectarea gusturilor publicului,definirea soundului caracteristic postului.Timisoara a dezvoltat un formatmuzical, ce poate oferi coerenţă grilei şidirecţionare către publicul-ţintă ales. În acestecondiţii, în spaţiile netematice, formatul este îngeneral Adult Contemporary (atât piese noi, câtşi oldies), cu un tempo mediu sau ridicat laprogramele matinal şi chiar în drive-time.Excepţie face intervalul 22:00-24:00, carevizează un target tânăr, la care formatul esteContemporary Hit Radio. Selecţia estereîmprospătată săptămânal sau cel mult ladouă săptămâni şi ţine cont de clasamenteleAC/CHR, inclusiv cele ale posturilorconcurente. La Radio România Timişoara AM acrescut procentul de muzică românească(inclusiv folk şi uşoară), dar şi de hituri oldies.Tg.Mures are un format muzicalAdult Contemporary, cu influenţe oldies, best ofşi golden hits. Sunetul unitar al Radio RomâniaTârgu-Mureş conduce la evidenţierea postuluipe piaţa media din centrul ţării şi la o creştere aaudienţei. Pentru o mai riguroasă respectare araportărilor drepturilor de autor, subredacţiaRadio România Antena Braşovului a fost dotatăcu softul Q Sound, iar la Radio RomâniaTârgu-Mureş se pregăteşte instalarea unui softcompatibil cu programul integrat Dalet.Redacţia Minorităţi a redefinit formatelemuzicale, pentru asigurarea unui sound unitar,corelarea formatelor cu dinamica publiculuiţintă şi cu obiceiurile de ascultare. A fostpreluată muzică autentică din arhivelestudioului Radio România Târgu-Mureş,continuă difuzarea programului Dicţionarmuzical, care prezintă opera compozitorilor şiinterpreţilor de muzică maghiară şi germană şi,în colaborare cu Radio România Muzical, aufost elaborate noile formate muzicale,playlisturi, etapa următoare fiind achiziţiapieselor muzicale pe suport CD.Formatele muzicale ale emisiunilor pentruminorităţi din cadrul Studiourilor Regionale suntorientate pe specificul fiecărei comunităţi şicorelate cu politica muzicală a postuluiregional.5.3.Poziționarea/repoziționarea posturilorîn funcție de strategia de marketingderivată din obiectivele editorialeLinii editoriale premium, strategii de diferenţierea posturilor corporaţiei, programe specializateîn funcţie de emisia FM/AM – acestea suntevoluţiile notabile ale anului 2011.a urmărit poziţionareaeditorială prin diversificarea ofertei de emisiuni,în principal prin dezvoltarea liniei editorialePremium, concepută pentru a corespundecerinţelor publicului activ, informat şi educat dinmediul urban, şi prin lansarea versiunii mobile/smartphone a site-ului www.romania-actualitaţi.ro.Obiectivul s-a concretizat prin nou-lansatulprogram Agenda globală şi prin Euroatlantica,care au realizat contextualizarea necesară unorsubiecte din fluxul actualităţii. Tot ca produspremium a fost consolidat şi proiectul„Drumurile lui Leşe”, un proiect prin care RadioRomânia susţine şi promovează muzicatradiţională.Procesul de diferenţiere mai clară a grilelorRadio România Cultural şi Radio RomâniaMuzical se axează pe identificarea tronsoanelororare în care ar putea exista apropieri privind58 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

genurile de muzică promovate, pe clarificareamai pronunţată a sound-ului celor două posturi.şi-a construit şi noielemente sonore personalizate: la nivelulpostului, a fost aleasă o voce dedicată (voiceover), care oferă identitatea sonoră a postului,folosită la jingles, generice sonore,autopromovare (emisiuni şi realizatori).Constanta - grilele-cadru specifice AMşi FM pentru perioada 2011 – 2012 sunt diferiteîn proporţie de peste 85%, orientate pepublicur-ţintă diferite. În vederea întăririicaracterului local al ofertei radiofoniceregionale, postul şi-a diversificat ofertaeditorială pentru judeţul Tulcea, prinsubredacţia din municipiul cu acelaşi nume.pune accent pe dezbatereaşi reflectarea fenomenului cultural în emisiunide tip talk-show, materializate în cel puţin4 linii principale de programe în grilă - Timpulprezent, Vorba de cultură, După 20 de ani,Planeta radio – şi pe transmisiile live de laevenimentele de actualitate.a elaborat unproiect care vizează trecerea la diferenţiereaprogramelor FM şi AM, la început pe un tronsonde patru ore, dar şi proiecte care vizeazătrecerea la emisie non-stop. A fost accentuatcaracterul regional, prin difuzarea rubricilorInterferenţe culturale şi Economiatransfrontalieră, realizate pentru zonaCalafat-Vidin.Spre deosebire de Radio România Muzical,care are, în cadrul programelor, o proporţie de88-90% muzică, Radio România Cultural are unprocent de 50-60% muzică (pop-jazz-clasic).În cazul Reţelei studiourilor regionale, pe lângăprocesele de separare a programelor în benzileAM/FM, desfăşurate în anii trecuţi, în cadrulstudiourilor Constanţa şi Iaşi, în sensulconsolidării ofertei de produse FM/AM aleposturilor regionale, în 2011 s-a accentuatsplitarea programelor pe tronsoane în cadrulstudiourilor Timişoara, Cluj şi Târgu-Mureş.Iasi - separarea plajelor deaudiţie şi existenţa Radio Iaşi Clasic şi RadioIaşi FM s-au impus ca efect al politicii privindscăderea mediei de vârstă a ascultătorilor.Programele difuzate în FM se adreseazăsegmentelor mai tinere de populaţie. Având învedere că partea de sud a Moldovei nu areacoperire în FM, alocarea unor noi astfel defrecvenţe în zona Focşani şi Brăila ar asiguraacoperirea uniformă cu semnal Radio RomâniaIaşi a întregii Moldove.Tg.Mures - se conturează, tot maiclar, oportunitatea diferenţierii programelor înromână, maghiară şi germană, pe frecvenţediferite (AM şi FM), în condiţiile alocării unei noifrecvenţe în FM. În prealabil, ar fi utilărealizarea unor sondaje de audienţă(focus-grupuri) pentru Târgu-Mureş,Miercurea-Ciuc şi Braşov, care să identificenevoile publicului ţintă şi aşteptările sale.DOMENIUL EDITORIAL | 59

Timisoara s-a desfăşurat cel maispectaculos proces de separare a programelorFM de cele AM, cât şi de diferenţiere întreprograme FM pe criteriul local. La acest studio,odată cu intrarea în funcţiune a emiţătorului dela Arad, pe 102,9 MHz, se transmit programediferite pe fiecare staţie, orientate pecaracteristicile de ascultare ale zonei acoperite(Timişoara AM, Timişoara FM, Arad FM).5.4.Dezvoltarea ofertei de produse radio(posturi, grile, programe etc.) în funcţiede evoluţiile societăţii şi de cerinţelepieţei, cu accent pe promovareavalorilor autentice, culturale şi ştiinţifice,a reperelor morale şi profesionale dinsocietatea românească, identificarea şicrearea de modele educative,respectarea şi cultivarea limbii române.Cu o cotă de piaţă de 15,8%, Radio RomâniaActualităţi rămâne lider la nivel naţional, fiind,prin acoperire şi anvergură editorială,principalul post al Radio România.Matinalul Radio România Actualităţi este ceamai ascultată emisiune de dimineaţă de pepiaţa radio în mediul urban, având în mediepeste 420.000 de ascultători (422,1 rating). Ocreştere a audienţei de 14,3% în toamna lui2011 a fost generată de relansarea concursului„Nuntă-n dar, la Matinal".Programul România Împreună a avut o curbăascendentă pe parcursul anului 2011, creştereade 6,2% (un rating mediu de 334,7 în toamnă)datorându-se deciziei de adaptare aprogramului la caracteristicile publicului-ţintă:ascultători din mediul urban, activi între 10:00 şi13:00.Agenda globală, lansată în anul 2011, este oemisiune de analiză şi sinteză, mai ales aevenimentelor externe. Prin lărgireaperspectivei, au fost abordate şi subiecteadiacente, cum ar fi criza economică şifinanciară, situaţia energetică, acordurile şitratatele europene care au marcat anul 2011,parteneriatele strategice ale României.a lansat şi susţinutproiectul Reporter special - 2011. Pornind de lapovestea craterului apărut din senin înmijlocului oraşului Ocna Mureş, a fost lansatăcampania Pământul care se scufundă, proiectulmultimedia radiografiind exploatările de saredin toată ţara, prin reportaje de la Ocna Dej,Slănic-Prahova, Cacica, Târgu Ocna, OcneleMari şi Ocna Mureş.A fost lansată şi seria de reportaje speciale Încăutarea şansei, care a urmărit viaţa românilordin apropierea graniţelor de vest şi de est aleRomâniei şi semnele unei cooperăritransfrontaliere.Susţinerea ofertei de documentare a aduspostului participări meritorii în competiţii deprofil. Cele 37 de documentare, difuzate în anul2011, de Radio România Actualităţi au acoperito gamă diversificată de subiecte, de la cele cuimplicare în social, cum au fost cele care aususţinut campania de comunicare şi informarea Radio România Sindromul Down – Toatesperanţele sus!, până la cele desprepersonalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti(Amprenta lui Brâncuşi, Brunea Fox) sau celedespre locuri simbolice cum ar fi «CetateaSighişoarei» sau Sarmizegetusa Regia. Nu aulipsit nici subiectele de actualitate, ca, deexemplu, mult dezbătuta problemă aorganismelor modificate genetic.La Radio România Actualităţi a fost încurajatăîmbogăţirea proiectelor editoriale muzicale, curubrici dedicate noilor apariţii - creaţii, interpreţişi grupuri - în emisiunile „Rendez vous”,„Noaptea şlagărului românesc”, „Sâmbătănoaptea între prieteni”, „Jazz&Blues a la carte”,„Două ceasuri de muzică rock”, „Top 30 RadioRomânia Actualităţi”, „Muzica anilor tăi”,„Matinal de week-end”, „Top românesc 2011”,„Omul cu chitara”, „Romanticii”, etc. Creaţiileselectate şi care primesc votul publicului înemisiunile tip clasament constituie o parte afondului de actualizare a pachetului muzical dinsound-ul Radio România Actualităţi.60 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Mişcarea de sănătate – Radio România ActualităţiRadio România Actualităţi a susţinut, şi în anul2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cuscopul de a-şi susţine obiectivele de implicaresocială ce decurg din statutul de post public,dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:Folk fără vârstă, un proiect de promovare amuzicii de calitate în rândul tinerilor, dedescoperire a talentelor, dar şi de susţinere aproducţiei autohtone de instrumente muzicale,a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţidin Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie devară în tabăra de la Năvodari, un evenimentmajor prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, oediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1Decembrie. Datorită succesului avut, în anul2011, proiectul a ajuns şi în campusurileuniversitare; Mişcarea de sănătate, o campanieconsolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentrualegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrulcăreia Radio România Actualităţi a susţinut şi ocampanie de promovare a ciclismului,«România pedalează», care propunea oalternativă sănătoasă la transportul urban şicerea implicarea autorităţilor, a mediului privatşi a societăţii civile pentru respectareabicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM auorganizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.a urmărit ca adresareacătre public să fie modernă, departe de clişeeleşi atitudinea ex cathedra care îndepărteazădefinitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămânecontactul permanent cu actualitatea culturalădin cele mai diferite domenii: literatură, film,teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitecturăşi urbanism etc. Radio România Cultural atransmis concerte, gale şi spectacoleimportante, care au ajuns astfel la publicul dinîntreaga ţară. Marile evenimente culturale auprilejuit realizarea unor emisiuni în direct –transmisia Galei UNITER, a Galei premiilorRadio România Cultural – sau corespondenţede la festivaluri şi evenimente culturale majoredin întreaga lume. De asemenea, RadioRomânia Cultural a introdus sau menţinut îngrila standard proiecte şi evenimente speciale:Gala Premiilor Radio România Cultural,manifestare la a 11-a ediţie în 2011, ScienceCafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect înparteneriat cu Unitatea Executivă pentruFinanţarea Învăţământului Superior, aCercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cuspecialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cuintenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape depublicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschiscunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, înperioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurspentru tinerii muzicieni, desfăşurat la PalatulMogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianulcălător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail asusţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, unturneu naţional, pentru marcarea a 200 de anide la naşterea lui Franz Liszt. La încheiereaturneului, pianul de concert a fost dat înfolosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a aTurneului „Pianul călător” va avea loc în iunie2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cupredarea unui al doilea pian de concert dindotarea Societatea Română de Radiodifuziunecătre autorităţile locale.DOMENIUL EDITORIAL | 61

Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivariusvs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în primplan trei artişti excepţionali: violoniştii GabrielCroitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul HoriaMihail, şi două viori de mare valoare, adevărateopere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” alui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, unconcert transmis live la radio, sute de minute deînregistrări radio şi TV şi sute de apariţii înpresă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc înperioada 26 septembrie – 6 octombrie înoraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul vacontinua, în septembrie 2012, cu concerte laGalaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,Sibiu şi Timişoara.Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunitpe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci aleRomâniei: Ruxandra Donose, Leontina Văduvaşi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada17 - 23 decembrie 2011.Turneul Naţional „Cele trei dive: Ruxandra Donose, Leontina Văduvaşi Teodora Gheorghiu”Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),Caragiale shortcut, spectacol organizat deRadio România Cultural în Piaţa Festivalului„George Enescu” (în septembrie 2011),Secţiunea on air a Festivalului Naţional deTeatru (octombrie-noiembrie 2011).a marcat evenimentelemuzicale importante ale anului prin serii deemisiuni sau noi emisiuni-eveniment: GustavMahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu,Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130(19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie2011). A rămas constantă preocuparea pentrupromovarea creaţiei şi artei interpretativeromâneşti (liniile Univers muzical românesc,Muzica românească la timpul prezent, Interpreţide ieri şi de azi şi Făuritori de şcoalăromânească, cu o nouă abordare din octombrie2011).Radio România Muzical a fost coproducător alFestivalului şi Concursului Internaţional GeorgeEnescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,concertele evenimentului.În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală aziau putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şicamerale preluate în direct, prin UniuneaEuropeană de Radio, din marile săli ale lumii,alături de alte 14 Seri de operă - spectacoletransmise în direct de la New York, Viena,Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loco premieră: prima transmisiune directăcomentată chiar din studioul TeatruluiMetropolitan din New York.Radio România Muzical şi-a îndeplinit un altobiectiv asumat: creşterea numărului deconcerte oferite partenerilor din UniuneaEuropeană de Radio. Conform statisticilorEBU/UER, Radio România (prin RadioRomânia Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc10 între cele 88 de radiodifuziuni membre înprivinţa numărului de concerte oferite în 2011 –116 concerte faţă de 68 concerte propuse spredifuzare în 2010.Radio România Muzical a propus linii deemisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),păstrându-se acele emisiuni care şi-au doveditvalabilitatea şi valoarea: Musica viva,Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au62 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

fost create mai multe emisiuni speciale pentruevenimente importante din calendarul muzical:Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache– 15, Liszt – 200.Din octombrie 2011, s-a modificat formatulemisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştirimuzicale Radio România Muzical, în sensulflexibilizării stilului de prezentare, a unei noiconcepţii de punere în pagină a ştirilor şiîmbogăţirii informaţiei prezentate.Observaţie: Rapoartele de monitorizare aratăcă derapajele lingvistice sunt practic inexistentela nivelul Radio România Muzical.Realizator – Radio România 3 Net „Florian Pittiş”2011 a fost şi anul în care Antena Satelor aorganizat o campanie de promovare a imaginii«tip caravană», derulată sub genericul «AntenaSatelor, 20 de ani în 20 de sate».3Net a demarat, în 2011, emisia însistem T-DAB. Din luna martie a început emisiaîn sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiilecare pot transmite, în timp real, către receptoruldigital, artistul şi numele melodiei, fotografiaartistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şistream-ul live video din cabina de emisie, însecvenţe de poze cu actualizare la douăsecunde.JuniorPrin crearea unui nou conţinut pe platformaKids Radio, Radio România Junior a dezvoltatşi diversificat oferta de produse radio prin noiproiecte educaţionale şi editoriale, adresatecopiilor. Fiind un mijloc de comunicare newmedia, Radio România Junior încurajeazăutilizarea tehnologiilor informatice de cătrecopii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şicerinţele pieţii, plecând de la premisa căacestea pot adăuga valoare în educaţie şi îndezvoltarea personală.Emisiunile Radio România Internaţional 1 înlimba română se centrează pe informaţii utilepentru cetăţenii români de peste hotare, peemisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe temede interes pentru public, în intenţia de a-i ţine peconaţionalii de peste hotare la curent cu ce seîntâmplă important în ţara de origine.Rubricile de informaţii utile pentru cetăţeniiromâni aflaţi la muncă, preponderent în Europa(Muncind în Europa şi Radio RomâniaInternaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,prin prisma numărului mare de conaţionaliplecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicatedouă rubrici pe site: „Muncind în Europa”,respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţiiromâneşti din lume au continuat să fie bilunare,pe fondul multiplicării subiectelor legate decomunităţile româneşti din lume, respectiv, deetnicii români din jurul României. EmisiuneaUnda românească este realizată de conaţionalide peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,între 8:00-11:00, ora României, respectivredifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, înoferta nonstop în limba română.Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,DOMENIUL EDITORIAL | 63

omână, italiană şi spaniolă includ preluări şidifuzări de rubrici proprii şi programe pe temeeuropene, produse în cadrul proiectuluiEURANET (European Radio Network), cufinanţare de la Comisia Europeană. PaginaEURANET în limba română este dintre celemai dinamice, dezvoltate şi accesate(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica„Revista subiectelor europene”, din cadrulemisiunii magazin Panoramic punct ro,realizată de luni până vineri, între orele10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramiceşi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinulRADOR, Radio România Internaţional producetemporar conţinuturi EURANET în bulgară şimaghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o„Agendă europeană”, de luni până vineri, înfinalul Radiojurnalului de la orele 10:00.Proiectul cu finanţare europeană „StrasbourgConnection” a avut ca principală componentărealizarea şi difuzarea lunară, de către RadioRomânia Internaţional şi Radio RomâniaCultural, a unei emisiuni de 60 de minute,consacrate rolului şi locului ParlamentuluiEuropean, valorilor comunitare, dar şiproblemelor şi dezbaterilor europene. Pe dealtă parte, Radio România Internaţional s-aadresat turiştilor străini de pe litoralulromânesc, continuând implicarea în proiectulRadiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri înengleză, franceză, germană, rusă şi italiană.RRadio RomâniaAgentia de presăA DRa mărit numărul deproduse originale sau premium, în scopulconsolidării laturii de agenţie de presăpropriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-aextins aria de difuzare spre RepublicaMoldova, mai ales către Radio Chişinău şiRadio Moldova.Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţiispecific extinderii şi diversificării fără precedenta surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila deprograme Radio România Actualităţi din 2011şi emisiuni specifice:Actualitatea în dezbatere – emisiunedifuzată în intervalul luni-vineri în două formuleeditoriale: dezbateri propriu-zise având catemă evenimentul principal al zilei şi ediţii64 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anualspeciale, dedicate informaţiilor pe care le potfurniza reprezentanţii-cheie ai unui anumitdomeniu, miniştri, preşedinţii celor douăCamere ale Parlamentului, şeful Guvernuluisau şeful statului;Sinteza săptămânii – emisiunesăptămânală care pune în evidenţăevenimentul politic, economic, social saucultural, care a marcat esenţial evoluţia traiuluizilnic al publicului ascultător sau politicile cuacest impact;Antena partidelor parlamentare –emisiunea specifică, realizată de Secţia Partidedin cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRRrăspunde atribuţiilor stabilite de lege privindrespectarea principiilor echidistanţei,pluralismului şi obiectivităţii în reflectareafenomenului politic;Redacţia Informaţii a realizat transmisiiîn direct de la momentele importante aleactualităţii.Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare apoziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.Diversificarea rubricilor abordate, extindereasistemului de transmisii audio şi video live,introducerea sistemului de lucru live text aucondus la creşterea numărului de accesări(până la aproximativ 1000/zi în prezent).Redacţia Teatru a oferit săptămânal un numărtotal de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuniteatrale, difuzate pe toate posturile RadioRomânia. Numărul total de premiere realizateşi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30spectacole radiofonice, 40 emisiunidocumentare şi de autor, 52 emisiunijurnalistice.A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelierde pregătire a studenţilor de la actorie pentruspecificul teatrului radiofonic.5.5.Continuarea dezvoltării produselor newmedia (gestionarea feed-back-ului,canale multiple de feed-back,implementare CRM, Call CenterLa nivelul corporaţiei s-au realizat următoareleactivităţi:implementarea aplicaţiei de stocareaudio/video/foto on demand;utilizarea strategiei multiplatformă(audiolive, video live, audio on-demand, video

on-demand, podcast audio, podcast video,RSS feed, widgets, player audio/videoembedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentruschimbul de conţinut);construirea de noi legături între public şiposturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţiede obiceiurile de ascultare;dezvoltarea, pentru fiecare site, aaplicaţiilor care să faciliteze implementareaopţiunilor oferite de către reţelele desocializare;asigurarea accesibilităţii sporite şigratuităţii, în toate zonele online, conformmisiunii postului public;alinierea produselor New Media alecorporaţiei la standardele impuse de piaţă şiconsumatori, utilizând stategia multiplatformă;lansarea Radio România Junior şidezvoltarea unui nou site pentru acest produs,portalul www.radioromaniajunior.ro;implementarea soluţiei de Live VideoStreaming;derularea unor cercetări de piaţă învederea identificătrii soluţiilor New Mediaoptime pentru corporaţie;realizarea load balancing şi highavailability, la nivelul serverelor RadioRomânia New Media;dezvoltarea de noi soluţii de back-up şide restaurare de sistem (în cazul unordefecţiuni majore);realizarea full code audit pentrusecuritate, performanţă şi optimizare la nivelulaplicaţiilor dezvoltate de Radio România NewMedia.şi-a dezvoltat oferta înspațiul on-line, mai ales în zona de “socialmedia”. Adresa www.romania-actualitati.ro adevenit o interfaţă de comunicare între formatradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatulcu TeleRadio Moldova şi implementareamodulului de sondaj sunt câteva dintreobiectivele atinse în 2011. În plus, traficulsite-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă areţelelor sociale Facebook, Twitter şi GooglePlus.În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnăpeste 300.000 de accesări lunare şi o duratămedie de 2 minute şi 37 de secunde a uneivizite.În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltareapaginilor emisiunilor pe site-urile posturilorSRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-aucreat pagini pentru emisiunile RedacţieiMuzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a lacarte”, „Muzica pe meridiane”, „Noapteaşlagărului românesc”, la care se adaugăactivitatea paginilor existente: „Top 30”,„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,copii”. Totodată, pe perioada de promovare aproiectului special „Premiile Muzicale RadioRomânia Actualităţi” a fost concepută o paginăcomplexă a acestui eveniment, cu conţinutaudio-foto, realizat de echipa RedacţieiMuzicale.DOMENIUL EDITORIAL | 65

şi-a îmbogăţit portofoliul desite-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelordesfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare aactivităţilor şi emisiunilor postului pe internet,Radio România Cultural a desfăşurat oactivitate permanentă în următoarele direcţii:îmbunătăţirea funcţiilor, aspectuluigrafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şia site-ului actual al Radio România Cultural –www.radioromaniacultural.ro - adăugând noisecţiuni, reclame, utilităţi etc.;dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;noi bloguri pentru emisiunile postului,instructajul realizatorilor pentru activitateainternautică (vezi blogurile emisiunilor din liniaPlaneta Radio);dezvoltarea prezenţei Radio RomâniaCultural pe reţelele de socializare on-lineFacebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri defluidizare şi popularizare, aducând un trafic totmai intens de vizitatori pe site-urilewww.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şipromovând foarte eficient manifestările RadioRomânia Cultural. În prezent, Radio RomâniaCultural are în reţeaua Facebook apreciabilulnumăr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectulse dezvoltă în continuare în numeroase direcţiişi aplicaţii;dezvoltarea de site-uri individuale pentruproiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.19 dintre emisiunile Radio România Muzical(toate cele care pot fi definite ca producţiicomplexe) pot fi ascultate pe site-ul RadioRomânia Muzical, într-o arhivă audio. Deasemenea, toate transmisiunile directe (interneşi internaţionale) pentru care există drepturi înacest sens, pot fi reascultate pe site-ul RadioRomânia Muzical, şapte zile după datadifuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzicaleste updatat la nivelul ştirilor muzicale, celemai multe dintre interviurile, comentariile,cronicile prezente în format audio la buletinelede ştiri regăsindu-se şi pe site-ul RadioRomânia Muzical, în format text. Pe parcursulanului 2011, au fost inaugurate stream-urile ondemand „Choralis” şi „Enescu interpreteazăEnescu”.Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborarecu Radio România New Media, a finalizatprima variantă a noului sitewww.romaniaregional.ro, gândit ca vector deinformare al publicului în legătură cu ofertastudiourilor regionale. Ulterior, a fostconcepută şi dezvoltată o nouă variantă,optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului2011 se află în curs de implementare.FESTIVALUL G.ENESCU - Alexandru Tomescu, Horia Mihail, Razvan Suma66 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

TimisoaraProgramele Radio România Timişoara,transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-linepe site-urile www.radiotimisoara.ro şiwww.diviziasport.ro. Legătura interactivă cuascultătorii este întreţinută permanent pringuestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebooksau prin sms-uri cu răspunsuri în direct încadrul emisiunilor interactive. Anumiteînregistrări şi emisiuni încărcate pe site suntdisponibile pentru download prin butonul„Secvenţe audio”.Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ulwww.romaniadenota10.ro şi au fostreconstruite site-urile programului estivalRadio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), alestudiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şiCraiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uriau fost realizate pe machetawww.radioromania.ro, pentru asigurarea unuiformat unitar, uşor identificabil, asociatcorporaţiei.Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fostreactualizate toate site-urile posturilorregionale ale Radio România în direcţiaarmonizării acestuia cu celelalte produseon-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uriale posturilor fac legătura către paginile desocial media şi dezvoltă aplicaţia de guestbooksau forum sau de accesare a arhivei online.ConstantaPe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa aufost semnificativ lărgite benzile de streaming şia fost realizată, la nivel experimental, otransmisiune în direct, prin Internet, a unuiconcert desfăşurat pe terasa studioului.În acest an au fost reconstruite site-urilewww.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.rode către Redacţia Minorităţi, cu un design carerespectă manualul de identitate vizuală a SRR.O parte dintre studiourile regionale au inclus pesite-urile proprii sau au creat site-uri individualecu informaţii despre emisiunile minorităţilor(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derularedezvoltări la toate studiourile regionale care auemisiuni în limbile minorităţilor, pentru casite-urile să includă secţiuni dedicate acestora.a implementat, cuajutorul Serviciului IT din cadrulDepartamentului Tehnic şi al provider-uluibritanic WRN Broadcast, sistemul audio ondemand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şidialecte în care emite. Practic, există zilnic celpuţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect deemisie, care poate fi (re)ascultată timp de osăptămână, pe site-ul Radio RomâniaInternaţional (4743 de minute/săptămână).Radio România Internaţional emite unnewsletter, care este realizat în română,engleză, franceză, spaniolă, germană şichineză, la care doritorii se pot abona prin siteşi care are peste 800 de abonaţi.A fost achiziţionat softul de înregistrare video şise află în testare, ceea ce va profesionalizaDOMENIUL EDITORIAL | 67

oferă un program non-stop format exclusiv dinspectacole de teatru radiofonic. Repertoriulsite-ului www.eteatru.ro este construit astfelîncât evidenţiează, în fiecare lună, patruprotagonişti ai culturii, ai artei teatruluiromânesc şi universal, al căror nume este legatde bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,partenerul Festivalului de comedie, oferindiubitorilor de teatru un vast repertoriu decomedie românească – lansând teme dedezbatere referitoare la comediacontemporană românească, desfăşurate pesite, dar şi în foaierul Teatrului de ComedieBucureşti5.6.Introducerea sistemului de control alcalităţii programelor (air check) latoate posturile (sistematizarea şidezvoltarea feedback-ului intern,analiza emisiunilor în cadrulredacţiilor, monitorizarea internă)monitorizarea video a Agenţiei de presăRADOR. De asemenea, a fost realizatăimplicarea reporterilor monitori în realizareaunor produse multimedia (text, audio,foto/video) pentru site. Aceştia realizeazăperiodic materiale, mai ales din domeniilecultură, lifestyle, sport, în scopul creşteriitraficului pe site.Din luna decembrie 2011, a fost realizată onouă variantă a site-ului Rador, care propunemai multe noutăţi:introducerea secţiunii Video cu fişieresubtitrate (din fluxul Reuters);accentuarea grafică a slideshow-ului cucele mai importante materiale;optimizarea sistemului de căutare în arhivă.Radio RomâniaTeatrul NationalRadiofonicÎn 2011, a continuat dezvoltarea site-uluiwww.eteatru.ro, singurul site din România careMonitorizarea editorială şi analiza emisiunilortuturor canalelor Radio România a devenit uninstrument curent de lucru şi un criteriu înprocesul de evaluare a personalului editorialde execuţie.La Radio România Muzical, sistemul de controlal calităţii programelor Radio România Muzical(monitorizare pre- şi post-difuzare)funcţionează încă de la înfiinţarea postului, cao condiţie pentru asigurarea corectitudiniiinformaţiilor, a calităţii produsului radiofonicoferit (muzică şi prezentare), a calităţii recepţieiemisiei. În 2011, activitatea de monitorizare lanivelul Radio România Muzical a fostreconsiderată, în sensul atribuirii de sarcinipersonalului editorial pe diversele tipuri şiformate de emisiuni, în vederea realizării unoranalize pertinente asupra emisiunilor.Emisiunile în limba română ale postului RadioRomânia Internaţional sunt monitorizate, prinsondaj, de către un filolog cu experienţă deradio.Redacţia Minorităţi a continuat monitorizareaemisiunilor de către personalităţi media dinexteriorul instituţiei şi experţi din mediul academic,privind folosirea corectă a limbii,68 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

precum şi nivelul profesional şi calitateajurnalistică.În cadrul tuturor studiourilor regionale s-auconstituit echipe pentru monitorizarea calităţiiprogramelor, analiza emisiunilor făcându-seatât din punct de vedere jurnalistic, cât şi alcorectitudinii gramaticale a limbii folosite derealizatori. La studiourile Radio România Clujşi Radio România Târgu-Mureş, au fost stabilitegrupe de redactori pentru limbile română,maghiară şi germană care, prin rotaţie, asigurămonitorizarea programelor. Sunt analizatesubiectele (din punct de vedere al relevanţei şial prezentării/redactării), stilul, ritmul, disciplinaeditorială – respectarea desfăşurătoarelor deemisiune şi a procedurilor interne etc. Concluziileacestor sesiuni de analiză au condus laajustări ale clock-urilor emisiunilor sau laschimbări vizibile în grila de program 2011–2012.La Redacţia Minorităţi, monitorizarea folosiriicorecte a limbii este realizată şi de personalităţidin exteriorul SRR, prin încheierea unor acorduricu catedra de hungarologie şigermanistică a Facultăţii de Limbi Străine.Astfel, la secţia maghiară, monitorizarea esterealizată de conferenţiar dr. Reka Pupp, de laUniversitatea Bucureşti, iar la secţia germană,de Iohann Liebhart.5.7.Implicarea activă a jurnalistului învederea transmiterii prompte ainformaţiei, în complexitatea ei,conform misiunii şi valorilor Radiouluipublic, şi valorificarea ei prindiversificarea canalelor de distribuţie,în vederea consolidării poziţiilor deaudienţă dobândite şi, mai apoi, acreşterii audienţeiDezvoltarea iniţiativei personale şi, implicit, oviteză mai mare de reacţie la eveniment, esteinclusă ca un criteriu în sistemul de evaluare apersonalului angajat, aplicat în regim pilotpentru prima dată în acest an.Valorificarea informaţiei prin diversificareacanalelor de distribuţie se realizează prinpreluarea, atât de către studiourile regionaleale SRR, cât şi de parteneri externi privaţi, aradiojurnalelor din prime-time, realizate deRedacţia Informaţii şi difuzate de RadioRomânia Actualităţi.Relatările, interviurile şi reportajele realizate decorespondenţii externi ai SRR au contribuit nunumai la conturarea unui tablou detaliat,cuprinzator şi complex al actualităţii externe şial prezenţelor româneşti pe scenainternaţională, dar au şi conferit originalitate şiculoare locală programelor radiofonice aleposturilor Radio România şi nu numai, ele fiindîn nenumărate ocazii preluate sau citate dealte posturi de radio şi tv, ca şi de presa scrisă.Ştirile Radio România Timişoara au câştigat înpromptitudine, în atitudine şi în consistenţă(mai multe intervenţii în direct ale reporterilorplus mai multe inserturi de voce). La RadioRomânia Iaşi, Radio România Craiova, RadioRomânia Reşiţa a fost urmărită, înpermanenţă, respectarea caracterului şi ainteresului local, prin implicarea activă ajurnalistului. A fost încurajată realizarea şidifuzarea cu consecvenţă a reportajelor,interviurilor pe teme regionale şi locale, la fel ainformaţiilor practice: meteo, starea drumurilor,evenimente rutiere, sărbători, ştiri dininstituţii/administraţie etc., toate prezentate deo manieră care să acopere întreaga viaţăsocială sub raportul distribuţiei geografice.Radio România Internaţional este adeptulprincipiilor că informaţiile, bune şi rele, despreRomânia, trebuie aflate de la postul public,care are avantajul faţă de media străine căpoate oferi explicaţiile de context adecvatepentru înţelegerea fenomenelor. Pe de altăparte, Radio România Internaţional aplicăprincipiul potrivit căruia aceleaşi conţinuturi,adaptate, modificate, pot fi folosite şi on air şion-line sau pot fi difuzate/redifuzate/preluatede parteneri, ducând la o multiplicare amesajului.S-a avut în vedere pregătirea unei ediţiirevizuite a Standardelor profesionale pentrujurnaliştii din Radio România, care să punăaccent inclusiv pe participarea activă şidinamică a jurnalistului la transmitereainformaţiei, în complexitatea ei.DOMENIUL EDITORIAL | 69

5.8.Reconsiderarea organizăriişi funcţionării sistemuluicorespondenţilor interni şi externiRadio România are cele mai puternice reţelede corespondenţi - interni şi internaţionali - dinmass media românească. Proiectul nouluiregulament de funcţionare propune creareaCorpului Corespondenţilor în Străinătate,precum şi schimbări importante în procedurilede selecţie şi evaluare. Au crescut calitatea şidiversitatea corespondenţelor, acestea fiind înnenumărate ocazii preluate sau citate de alteposturi de radio şi televiziune, ca şi de presascrisă.Tot în 2011 s-a produs schimbareacorespondentului de la Washington, nouldeţinător al acestei responsabilităţi, Ana MariaComan (nume de microfon Ani Sandu) fiind şisingurul jurnalist al Redacţiei Informaţii care aprimit premii în 2011, premiul Tânărul Jurnalistal Anului la categoria cultură, în concursulorganizat de Freedom House, şi premiul întâipentru reportaj, la concursul Superscrieri,organizat de Fundaţia Friends for Friends(Anexa nr. 7).Menţionăm de asemenea că Roxana Vasile,corespondent la Paris, a fost aleasă înComitetul de Conducere al Asociaţia PreseiStrăine (APE) din capitala Franţei, o asociaţiecu peste 400 de membri din 67 de ţări.Studiourile regionale s-au preocupat şi ele deconsolidarea reţelei de corespondenţi locali,prin evaluarea şi eficientizarea activităţiiacesteia.În anul 2011, Radio România şi-a asumat rolul dereper public în media printr-o atitudine pro-activă,atât în domeniul on air, cât şi în cel on-line. Înambele planuri, au fost dezvoltate produse noi:Radio Chişinău şi Radio România Junior(conceput ca o platformă educaţională on-linepentru copii), difuzarea unora dintre produseleRadio România în sistemul digital, site-uri noi şi ocorelare mai eficientă cu mediile sociale.Corporaţia şi fiecare post în parte au desfăşuratcampanii cu obiective de implicare socială,care decurg din legea de organizare sifuncţionare şi misiunea Radioului public,contribuind la o mai clară diferenţiere de ceilalţiactori de pe piaţa media şi la creştereanotorietăţii posturilor: promovarea produselorromâneşti şi a producătorilor autohtoni,salvarea clădirilor de patrimoniu degradate, abisericilor vechi din nordul Olteniei şi sudulArdealului, cinstirea memoriei luptătorilorpentru libertate şi a victimelor regimuluicomunist, promovarea unor modele morale alesocietăţii româneşti, comunicarea şi informareadespre sindromul Down. Campania “Încăutarea şansei” a urmărit viaţa românilor dinapropierea graniţelor de vest şi de est aleRomâniei şi semnele unei cooperăritransfrontaliere, iar campania “Mişcarea desănătate” a promovat sportul la nivel de masă,bucurându-se de un mare succes.Soundul specific al posturilor Radio România afost asigurat pe următoarele căi generale:creşterea calităţii limbii române vorbite(on air) şi scrise (pe website-urile corporaţiei),în acest scop realizându-se o monitorizareconsecventă a posturilor cu privire laproblemele gramaticale, de vocabular şi deexprimare, dar şi în relaţie cu calitatea vocilor,cu tonul şi cu stilul de prezentare;creşterea procentului de muzicătradiţională (de exemplu proiectul în etape„Drumurile lui Leşe”, realizat în colaborare curapsodul popular Grigore Leşe);promovarea muzicii de calitate în rândultinerilor, coroborată cu acţiuni de descoperire atalentelor;valorificarea patrimoniului radiofonic amaterialelor rare şi inedite din Fonoteca de aurşi din arhiva grupului Istorie Orală, aflat înprezent în cadrul Agenţiei Rador.Efortul managementului s-a concentrat penunaţarea elementelor diferenţiatoare dintreposturile Radio România:70 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

s-a orientat tot mai multcătre informaţia utilă, interesantă şi uşor deascultat pentru publicul urban, activ, spre oabordare dinamică prin formatele scurte şispre punerea în valoare a „vocilor” publicului. Înfapt, datele de audienţă relevă faptul că laRadio România Actualităţi s-au consolidatformatele care îmbracă firesc fluxul actualităţii,într-o manieră uşor de receptat.a dezvoltat cele douădirecţii programatice din ultimii ani, respectivcontactul permanent cu actualitateaculturală şi cultivarea unei adresări modernecătre public, departe de clişee şi didacticism.Notorietatea postului la nivel naţional a fostconsolidată şi de transmiterea unor gale şispectacole importante şi a altor marievenimente culturale, ca şi prin introducereasau menţinerea în grila-standard a unorproiecte speciale (precum „Cafeneaua deştiinţă”) şi a unor turnee naţionale extraordinare(ca „Pianul călător”, „Duelul Viorilor” şi „Cele treidive”).s-a concentrat asupraevenimentelor muzicale ale anului (inclusivca producător), în mod special a reflectării, încalitate de partener, a celui mai mareeveniment muzical românesc, Festivalul şiConcursul Internaţional „George Enescu”.Totodată, a sprijinit promovarea valorilorromâneşti la nivel european şi internaţional,prin organizarea de evenimente în România,special pentru proiecte ale Uniunii Europene deRadio.a marcat împlinireaa 20 de ani de existenţă printr-o campanie depromovare a imaginii, dar şi prin deschidereaunei noi etape în dezvoltarea sa: creştereatimpului de emisie de la 16 la 24 ore pe zi,apariţia în grila postului a unor noi formateinteractive de emisiune. În anul 2011, RadioRomânia Antena Satelor a fost prezentă custand propriu de promovare la cele maireprezentative târguri naţionale şi manifestăricu profil agricol.realizează zilnic emisiuniîn 10 limbi străine, axate pe informaţia deinteres şi pe contextualizarea evenimentelor.Principalele modificări au vizat adaptarea maibună a ofertei redacţionale la statutul Românieide ţară membră a Uniunii Europene şi lafenomenul creşterii numărului de cetăţeniromâni plecaţi la muncă. A fost dezvoltatăcooperarea cu posturile de radio alecomunităţilor româneşti din lume şi cuasociaţiile, publicaţiile sau persoanele carerealizează programe de radio în limba română.Radio România New Media a concretizatstrategiile Radio România de creare şidezvoltare de website-uri pentru posturi şiproiecte, de creştere a ponderii conţinutuluivideo propriu (cu difuzare live şi arhivare) şide aliniere a produselor new media lastandardele pieţei prin soluţii de tipmultiplatformă.este cel mai nou post alSocietăţii Române de Radiodifuziune, lansat la1 decembrie 2011. Postul aduce pe piaţamediatică din Republica Moldova proiecteeditoriale de calitate, adaptate particularităţilorculturale şi de informare ale ascultătorilor dinRepublica Moldova, mulţi dintre ei cetăţeniromâni. Radio Chişinău preia o parte din emisiaRadio România Actualităţi, dar difuzează şiprograme producţie proprie. Acest postacoperă toate subiectele de actualitate,dintre care multe unice, care nu se regăsescîn oferta altor companii media din RepublicaMoldova. Activitatea Radio Chişinău a fost dejamultiplu premiată în Republica Moldova.DOMENIUL EDITORIAL | 71

a dezvoltat proiecte orientatepe separarea plajelor de emisie FM/AM,diversificarea programelor în limbaromână/programe pentru minorităţi,dezvoltarea echilibrată pe direcţiileprograme regionale/programe locale,îmbunătăţirea ofertei new media, consolidareapoziţiei de principal furnizor al informaţieiregionale/locale. Implementarea acestorproiecte a dus la menţinerea sau la uşoarecreşteri ale audienţei, în special în segmentulpublicului urban activ şi tânăr.RRadio RomâniaAgentia de presăA DRa acţionat pentrucreşterea numărului de produse originalesau premium, având ca scop consolidareadimensiunii de agenţie de presă propriu-zisă şial diferenţierii pe piaţă, pentru extindereaproduselor de informaţie din şi despreRepublica Moldova şi pentru lărgirea grileicurente de monitorizare.72 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Posturi internaționale:Radio România Internațional 1Radio România Internațional 2Posturi naționale:Posturi cu vocație națională:DEPARTAMENTULDE PRODUCŢIEEDITORIALĂRA DRadio RomâniaAgentia de presăNew Media:R3NetJuniorOrchestrele şiCorurileRadioBucuresti fmStudiouri regionale și locale:ClujConstantaAntena SibiuluiIasiSighetTg.MuresOltenia - CraiovaTimisoaraAntena BrasovuluiResitaDOMENIUL EDITORIAL | 73

DOMENIUL COMUNICARE I MARKETING

În domeniul Comunicării şi Marketingului a fostcontinuată abordarea diferenţiată a activităţiide comunicare, structurată pe cele treisubdomenii: comunicare internă (proceselecomunicaţionale din interiorul instituţiei),comunicare publică (schimburileinformaţionale pe care SRR le are cu publiculextern) şi comunicare instituţională (raporturilepe care Societatea le oficializează cuorganizaţii partenere, din ţară şi/sau dinstrăinătate), odată cu adoptarea Priorităţilor şiobiectivelor strategice de dezvoltare aleConsiliului de Administraţie al SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune, pentru perioada2010-2014. În anul 2011, în cadrul DirecţieiComunicare şi Marketing, au avut loc o seriede schimbări manageriale care, coroborate cufluctuaţia de personal, au impietatimplementarea unei strategii coerente, lanivelul întregii organizaţii. Activitatea decomunicare şi marketing s-a derulat continuu,urmărind să răspundă nevoilor punctuale decomunicare şi marketing ale posturilor. Pentruurmătoarea perioadă se urmăreşte adoptareaşi implementarea unei strategii unitare decomunicare şi marketing, adaptată la viitoarelemodificări din structura organizaţională.De asemenea, elementul de noutate adoptat înfluidizarea acestui proces este că, pe lângăcele trei instrumente oficiale de comunicareinternă (newsletter, portal colaborativ şiafişaj), în anul 2011 s-a utilizat intens un alpatrulea instrument de informare: forum-ul,care permite nu doar informarea angajaţilor, cişi comunicarea bidirecţională între aceştia şimanagement.6.1.1.Stabilirea, formalizarea şi informareaprivind regulile şi posibilităţile decomunicare internă, atât peorizontală cât şi pe verticalăAvând în vedere necesitatea fluidizăriicircuitului comunicaţional între ServiciulComunicare şi celelalte compartimente aleinstituţiei, la începutul anului 2011 a fostreactualizat documentul Instrucţiuni privindmodul de colectare a informaţiilor destinatecomunicării la nivelul SRR. Astfel, s-au stabilitobligaţiile şi responsabilităţile fiecăruidepartament în realizarea şi transmitereamaterialelor informative, termenele de trimiterea informaţiilor, condiţiile de transmitere şicaracteristicile obligatorii.6.1. COMUNICARE INTERNĂInformarea transparentă, eficientă şipromptă, în procesul decizional, în vedereaobţinerii rezultatelor scontate.În vederea atingerii acestui obiectiv, procesulde comunicare internă s-a concentrat peinformarea cât mai completă şi constantă aangajaţilor cu privire la deciziilemanagementului, la iniţierea sau stadiul unorproiecte strategice sau de dezvoltare aactivităţilor instituţiei. Un exemplu în acest sensîl reprezintă separarea SecretariatuluiComitetului Director şi al Consiliului deAdministraţie în două compartimente distincte,cu delimitarea atribuţiilor de comunicare aprocesului decizional aferent celor douăorganisme de conducere.Gala Premiilor Radio România Actualităţi 201176 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Ca urmare a lipsei feedback-ului din parteaangajaţilor, datorată, în principal, absenţei uneitradiţii de comunicare bidirecţională, a fostelaborată o analiză a canalelor decomunicare internă oficiale, la nivelulSocietăţii, şi înaintat propuneri pentrucreşterea impactului acestora. Ca primăsoluţie pentru vulnerabilităţile identificate, învederea stimulării feed-back-ului şi, implicit, aparticipării angajaţilor la procesul decizional, afost reconsiderat portalul intern, astfel încâtacesta să aibă o interfaţă mai prietenoasă şi săpoată fi accesat inclusiv de către salariaţii de lastudiourile teritoriale.În cursul anului 2011, Serviciul Comunicare atransmis 52 newslettere săptămânale, înformatul adoptat anul anterior, şi 19newslettere ad-hoc.6.1.2.Asigurarea unui circuit constant alinformaţiei, printr-un feed-backbidirecţional, la/între toatenivelurile ierarhiceActivitatea de comunicare internă s-a extinsmai mult pe domeniul online. În acest scop aufost folosite două instrumente esenţiale:portalul colaborativ https://portal.srr.ro(destinat exclusiv angajaţilor Societăţii, prinsistemul de intranet) şi site-ulwww.radioromania.ro (adresat ascultătorilor,salariatilor şi celor interesaţi de activitateaRadioului public). Prin intermediul acestora aufost prezentate:informatii privind acţiuni şi activitătiinterne, de exemplu: elaborarea StatutuluiJurnalistului de Radiodifuziune sau informaţiilelegate de procesul de alegere a membrilorConsiliului de Onoare al Societăţii Române deRadiodifuziune;date privind stadiul îndeplinirii ţintelor şiobiectivelor strategice ale Societăţii;informaţii privind promovareaevenimentelor de marcă ale Societăţii(stagiunea de concerte, desfăşurată înStudioul de Concerte „Mihail Jora” sauCaravana Gaudeamus şi Târgul Internaţionalde Carte Gaudeamus - Carte de Învăţătură) şia principalelor emisiuni şi proiecte aleposturilor din componenţa Radio România;evenimente desfăşurate în regim departeneriat, promovându-se, după caz, şiimagistica partenerilor (ex. CompaniaNaţională Aeroporturi Bucureşti, Serviciul deTelecomunicaţii Speciale);informaţii în legătură cu licitaţiile publiceşi prestările de servicii desfăşurate decorporaţie;alte informaţii publice: hotărârileParlamentului României, hotărârile, deciziile şiactivităţile Consiliului de Administraţie dar şicele ale Comitetului Director.La nivelul Reţelei studiourilor regionale, suntfolosite tot mai intens mijloacele electronice:e-mail-ul, FTP-ul clasic (cor.rornet.ro),transtel-ul (pentru transfer fişiere şi informaţii)şi sistemul de teleconferinţă. În a doua parte aanului 2011, cea din urmă modalitate decomunicare a fost structurată riguros, printr-unproiect care organizează calendarul deDOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 77

teleconferinţe pe criterii tematice, temporale.La aceasta se adaugă şi posibilitateainterconectării studiourilor regionale în sistemvideoconferinţă, sistem instalat şi utilizatîncepând cu sfârşitul anului 2011.Instrumentele de comunicare electronică şionline au fost utilizate inclusiv de preşedinteledirector general al Societăţii în procesul deelaborare a reglementărilor majore, pentruconsultarea publică a proiectelor dereglementări. Deşi la primele consultări din2010 participarea a fost minimă, pe parcursulanului 2011 s-a constatat creştere a interesuluiangajaţilor faţă de această formă decomunicare cu conducerea superioară.Subiectele precum Statutul Jurnalistului deRadio din Societatea Română deRadiodifuziune sau analiza schemeiorganizaţionale a instituţiei şi propunerile deoptimizare a acesteia au provocat comentarii,utilizate ulterior în perfectarea proiectelor.6.2. COMUNICARE PUBLICĂTransmiterea, cu vizibilitate multiplă, atuturor intenţiilor, capacităţilor productiveşi a rezultatelor societăţii, în scopulcreşterii credibilităţii, notorietăţii, audienţeişi asigurării prezenţei organizaţiei în topulfurnizorilor de servicii media şi culturaleÎn anul 2011, Societatea Română deRadiodifuziune a comunicat în spaţiul publicprin transmiterea a aproximativ 400 decomunicate de presă, prin evenimente detradiţie organizate anual (Gala PremiilorMuzicale Radio România Actualităţi, GalaPremiilor Radio România Cultural, ZiuaAgenţiilor de Presă, Târgul Gaudeamus etc.),prin evenimente în premieră (TurneulNaţional „Pianul Călător”, Turneul National„Duelul viorilor”, Turneul Naţional „Cele treidive” etc.), prin lansarea unor noi produse şiproiecte (Radio Chişinău) şi prin iniţierea sausustinerea unor campanii sociale de mareimpact (Campania „112”, Sindromul Down –Toate speranţele sus!).a) Comunicarea prin evenimentele detradiţie: Gala Premiilor Muzicale RadioRomânia ActualităţiSezonul de evenimente marca Radio Româniaîncepe, în fiecare an, în luna martie, cu GalaPremiilor Muzicale Radio România Actualităţi.Pe 13 martie 2011, la Sala Radio, postul publicde radio a decernat premiile pentru cei mai bunireprezentanţi ai muzicii pop, folk şi rockautohtone în cadrul celei de-a IX-a ediţii aacestui eveniment. Spectacolul a fost transmisîn direct de Radio România Actualităţi şiînregistrat de TVR1, fiind amplu prezentat înpresa centrală.Gala Premiilor Radio România CulturalObservând atent fenomenul cultural şireflectându-l cu acuitate şi obiectivitate, RadioRomânia Cultural a adus în luminile rampei, laTeatrul Odeon, în ziua de 21 martie, la cea de-aXI-a ediţie a Galei Premiilor Radio RomâniaCultural cele mai importante voci ale lumiiartistice, literare, teatrale şi muzicale ale anului2011.Ziua Agenţiilor de PresăAgenţia de presă Rador a Radio România aorganizat Ziua agenţiilor de presă, ediţia a VI-a,conferinţa internaţională având ca temă dediscuţie „Schimbări de strategie". Desfăşuratăpe 16 iunie, la Hotelul Novotel din Bucureşti,alături de directorii marilor agenţii de presă dinRomânia şi ai filialelor agenţiilor mondiale laBucureşti, la eveniment au participatpersonalităţi ale vieţii publice şi alemass-media. Cu acelaşi prilej RADOR aorganizat şi Gala decernării Premiilor pentrujurnalism de agenţie – RADOR 2011, aflată lacea de-a IV-a ediţie.Programul LECTURAEchipa Gaudeamus a organizat, în perioadaianuarie – decembrie, noi ediţii ale caravanelorşi târgurilor de carte Gaudeamus:Carvana Gaudeamus Craiova – ediţia a78 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

X-a (8 – 12 martie);Caravana Gaudeamus Cluj – Napocaediţia a XII – a (13 – 17 aprilie);Carvana Gaudeamus Timişoaraediţia a VII – a (4 – 8 mai);Caravana Gaudeamus Mamaiaediţia a III -a (11-15 august);Gaudeamus Carte Şcolarăediţia a VIII -a (15 – 25 septembrie);Târgul Internaţional GAUDEAMUS –Carte de învăţătură, ediţia a XVIII -a (23 – 27noiembrie).Ediţia din acest an a Târgului InternaţionalGAUDEAMUS – Carte de învăţătură – aXVIII-a – organizat de Radio România înPavilionul Central Romexpo din Bucureşti, aavut, pentru a doua oară consecutiv, o ţarăinvitată de onoare: Italia, în contextul special alanului culturii italiene în România, sărbătorit cuprilejul aniversării a 150 de ani de la Unireaprovinciilor italiene într-un singur stat(1861-2011).evenimentelor expoziţionale de profil.Între obiectivele urmărite de programul Lecturas-au numărat:promovarea imaginii Radio România capromotor naţional şi european de cultură şieducaţie;o relaţionare mai creativă şi explicită abrand-urilor Radio România şi GAUDEAMUSşi creşterea gradului de cunoaştere a statutuluiinstituţiei de organizator al Târgului;conform rezultatelor studiului de trafic,s-a înregistrat în acest an o creşteresemnificativă a indicelui de notorietate a RadioRomânia ca organizator al TârguluiGAUDEAMUS, ajungând la o proporţie de 48%dintre vizitatorii chestionaţi;dezvoltarea componentei internaţionalea Târgului prin: invitarea Italiei ca oaspete deonoare, ceea ce a adus un considerabilbeneficiu de imagine şi de prestigiu culturalTârgului, creşterea gradului de vizibilitate aTârgului în presa internaţională (ecourisubstanţiale s-au înregistrat în presa italiană),diversificarea suporturilor de promovarea imaginii posturilor Radio România în cadrulTârgului: publicitate în catalogul şi ZiarulTârgului, transmisii în direct din târg, spaţiuexpoziţional în standul Radio România,etalarea însemnelor instituţiei (spider, rollup) încadrul Târgului etc.;continuarea campaniei de donaţie decarte „Cărţile se întorc acasă”, proiect deanvergură naţională care vizează colectareade volume de la expozanţii şi vizitatorii Târguluişi direcţionarea lor către bibliotecile rurale dinRomânia cu deficit de aprovizionare de carte.Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, ediţia a XVIII-aRaportat la ediţiile precedente şi la contextul depiaţă care continuă să fie dificil şi să resimtăefectele crizei economice, Târgul Internaţional– GAUDEAMUS 2011 a adus o creştere anumărului de expozanţi români şi străini, o maimare afluenţă de public şi un număr deevenimente record, consolidându-şi astfelpoziţia de lider de piaţă în peisajulb) Comunicare prin evenimente în premierăPe parcursul anului 2011 au fost organizate, înpremieră, o serie de evenimente deosebit deapeciate de public şi care au fost amplumediatizate. Printre acestea amintim: Turneelenaţionale şi internaţionale „Pianul călător”,Turneul naţional „Duelul viorilor: două vioriistorice – Stradivarius „Pachoud” şi Guarnieri„Maria Theresia”, Turneul „Cele trei dive”.DOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 79

c) Comunicare prin lansarea unor noiproduse şi proiecteRadio Chişinău, cel mai nou post al SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune, a fost lansat oficialla 1 decembrie 2011. Radio România areflectat acest eveniment prin toate posturilesale.d) Comunicare prin campanii sociale şi depromovare a spiritului civicRadio Romania a lansat la sfârşitul luniiseptembrie 2011 o amplă campanie deresponsabilizare socială din ultimii anireferitoare la transformarea percepţiei asupraunei categorii sociale defavorizate, cei care senasc cu sindrom Down. Astfel, Radioul public aluat iniţiativa de a facilita comunicarea dintrepublicul larg şi comunitatea celor care cunoscdimensiunea reală a acestei afecţiuni – părinţi,profesori, medici, asistenţi sociali, ONG-uri –prin crearea site-ului petitie.radioromania.ro, cainstrument de informare, de centralizare amaterialelor editoriale referitoare la sindromulDown. Vectorul de imagine şi purtătorul decuvânt al campaniei ”Sindrom Down - Toatesperanţele sus” a fost Carmen Gavrilă, analistpolitic şi jurnalist de excepţie al RadioRomania. Pentru derularea amplă acampaniei, Radio Romania a atras peste 20 departeneri din zona organizaţiilornonguvernamentale şi a instituţiilor specializateşi împreună au organizat o serie deevenimente (conferinţe, spectacole, concursurisportive, acţiuni culturale) dedicate înexclusivitate persoanelor afectate de sindromulDown. Radio Romania a găzduit în acestinterval de timp trei conferinţe care au dezbătutatât subiecte aparţinând domeniului medicalcât şi cel al integrării sociale şi susţineriipersoanelor cu sindrom Down.Seminarul internaţional destinat promovăriisistemului unic de intervenţie „112” a fostorganizat de Radio România în parteneriat cuServiciul Telecomunicaţii Speciale.Evenimentul a generat prezenţa la Bucureşti anumeroşi specialişti în domeniu, din ţări aleUniunii Europene. Importanţa evenimentului afost relevată de numeroasele menţiuni în massmedia.În cadrul Reţelei Studiourilor Regionale aufost derulate diverse campanii cu puternicimpact în domeniul social, economic, cultural,educaţional sau sportiv. Un exemplu estecontinuarea proiectului de succes „România seprezintă, descoperă excelenţa”, în colaborarecu Academia Română şi Fundaţia NicolaeCajal, care a fost completat prin editarea şilansarea, în luna martie 2011 a audiobook-uluicare cuprinde o selecţie a celor mai reuşiteemisiuni ale proiectului din perioada primuluian de derulare.e) Comunicare prin acţiuni specifice newmediaUn exemplu demn de menţionat în acest senseste Radio România Cultural care şi-aîmbogăţit portofoliul de site-uri şi bloguri aleemisiunilor şi proiectelor desfăşurate,finalizând şi pagina oficială a postului, activă laadresa www.radioromaniacultural.ro.Susţinând extensia tot mai mare a activităţilorşi emisiunilor postului pe internet, RadioRomânia Cultural a desfăşurat o activitatepermanentă în următoarele direcţii:îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului graficşi mentenanţei portalului Radiocultura şi asite-ului actual al Radio România Cultural;dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;activarea noilor bloguri pentru emisiunilepostului şi asigurării prezenţei Radio RomâniaCultural pe reţelele de socializare onlineFacebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri defluidizare şi popularizare, ceea ce a adus untrafic tot mai mare pe site-urilewww.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro. Înprezent, RRC are în reţeaua Facebook unnumăr de aproape 5000 de aderenţi.În toamna anului 2011, s-a finalizat şi primavarianta a noului portal Radio RomâniaRegional, având ca scop facilitarea accesului șidiversificarea posibilitatilor de informare alepublicului în legătură cu oferta studiourilor80 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

feed-back-ului primit din partea receptorilorşi propuneri de eficientizare a acestorinstrumente.O primă etapă a fost realizarea unei analizedetaliate asupra portofoliului de produse aleRadio România, precum şi asupra semnalelortrimise în piaţă de diferitele entităţi alecorporaţiei.Conferința de presă a campaniei - „Sindromul Down - Toate speranțele sus!”regionale. Ulterior, a fost gândită şi dezvoltată onoua variantă optimizată a portalului, care, lasfârşitul anului 2011, se afla în curs deimplementare, prin care se urmăreşteprezentarea site-ului într-o formă mai atractivă,mai accesibilă, cu creșterea dinamiciiinformaţiei oferite publicului.Totodată a fost elaborat şi lansat, în colaborarecu Academia Română, proiectulwww.romaniadenota10.ro. Site-ul făcând partedintr-un proiect complex – „România de nota10 - descoperă excelenţa”, cu reflectări on-air,on-line, în care este cuprinsă şi editareaaudiobook-ului “România se prezintă –Descoperă excelenţa” lansat în cursul luniimartie 2011, la sediul Academiei Române, cuparticiparea a numeroase personalităţi.Integrarea secţiunilor on-line ale studiourilorregionale s-a realizat prin multiplicareaformatului site-ului Radio România,asigurându-se astfel un format unitar, uşor deidentificat ceea ce a dus, în cazul unor studiouriregionale, cum ar fi şi Bucureşti FM –www.bucureştifm.ro, la o creştere constantă anumărului de accesări şi vizitatori.6.2.1.Elaborarea unui concept de utilizarea instrumentelor de comunicare înfuncţie de scop şi publicŢinta propusă în cadrul acestei direcţiistrategice a fost analiza instrumentelor decomunicare externă din punct de vedere alCa urmare a acestei analize, s-au începutdemersurile privind alinierea tuturor produselorcorporaţiei la identitatea vizuală RadioRomânia, implementată începând cu anul 2008(Anexa nr. 3).Astfel, pe parcursul anului 2011, au fostrealizate:identităţile vizuale ale posturilorteritoriale Radio România;variante ale acestor identităţi în limbileminorităţilor;identitatea posturilor on line alecorporaţiei;identiatea produselor complementaredin portofoliu;identitatea celui mai nou produs alcorporaţiei Radio Chişinău.6.2.2.Fundamentarea viziunii de comunicareprin sincronizarea cu strategia obţinutădin studiul de marketing, atât în planorganizaţional, cât şi artistic, editorial,strategic şi, atunci când este oportun,economic.Complexitatea acestei direcţii strategice,suprapusă cu o serie de schimbări în planorganizaţional, mai ales în ceea ce priveştemodul de implicare interdepartamentală înrealizarea obiectivelor, a dus, şi în anul 2011, ladificultatea fundamentării unei viziuni decomunicare. Totuşi, chiar şi în lipsa acesteia,s-a constatat o mai mare implicare a posturilorRadio România în comunicarea punctuală avalorilor şi calităţilor unor produse şievenimente majore în principal prinpromovarea încrucişată susţinută în planeditorial prin emisiuni de profil.DOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 81

6.2.3.Elaborarea unei strategii anuale,cu obiective clare, în considerareainterdependenţei cu obiectivele tuturorstructurilor din cadrul organizaţieiObiectivele tuturor structurilor Radio Româniaimplică, în primul rând din partea managerilor,conştientizarea importanţei comunicării publicea demersurilor, eforturilor şi activităţilornecesare atingerii lor. Această direcţiestrategică este planificată a fi pusă în aplicareodată cu implementarea noii schemeorganizaţionale, care va facilita elaborarea uneistrategii unitare de comunicare, conform unorreguli interne care sunt în proces de elaborare.6.2.4.Elaborarea unei strategii unitare depromovare a posturilor, ţinând contde necesitatea promovării reciprocea produselor editoriale, sub cupolaRadio RomaniaPe parcursul ultimilor ani nu a existat ostrategie coerentă la nivelul Radio România depromovare reciprocă a diverselor sale produse.La finele acestui semestru au fost făcuţi primiipaşi în vederea închegării unei strategii unitarelegate de cross - promotion. Astfel, în cadrulReţelei studiourilor regionale au fostpromovate proiectele importante derulate decătre posturile Radio România. Exemple înacest sens sunt colaborările cu DirecţiaFormaţii Muzicale, RADOR, Radio RomâniaCultural, Radio România Muzical.6.2.5.Reconsiderarea instrumentului„Revista Radio”Pentru a face din Revista Radio un instrumenteficient, modern şi competitiv, de promovare aprogramelor şi produselor Radio România, aufost iniţiate demersuri pentru a se găsi căi decolaborare în exterior, pentru încheierea unorparteneriate cu publicaţiile cu ponderesemnificativă care au rezistat pe piaţa media.Cu toate acestea, în contextul în care presascrisă a fost şi ea puternic afectată de crizaeconomică, proiectul Revista Radio nu şi-agăsit, încă, o rezolvare satisfăcătoare, urmândca demersurile să continue în anul următor.6.2.6.Informarea eficientă, pe toate căile,a beneficiarilor în vederea conştientizăriiimportanţei serviciului public deradiodifuziune, sub un brandunitar (on/off air)În această direcţie s-a stabilit ca toate posturilesă-şi definitiveze formatul editorial specific, cuelemente sonore care păstreză ADN-ulrecognoscibil al brandului Radio România.Aceste spoturi (ID-uri ale posturilor) au fostintroduse în desfăşurătoarele orare aleemisiunilor difuzate.Totodată, prin intermediul emisiunii multiplex„De 10 X România”, au fost promovate, lascară naţională, proiectele studiourilorregionale. De asemenea, au fost centralizatespaţiile care vor fi alocate de către fiecarestudio regional pentru spoturile de promovare(cross-promotion).Paşii făcuţi nu sunt însă suficienţi şi însemestrul II al anului 2012 vor trebui continuatedemersurile vizând finalizarea strategiei RadioRomânia în acest sens.Conferință de presă cu Lucian Bute82 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

6.3.COMUNICARE INSTITUŢIONALĂValorificarea potenţialului organizaţiei, prinsistemul parteneriatului cu terţe persoanejuridice (de drept public sau privat), atâtnaţionale, cât şi internaţionalePreocuparea Societăţii Române deRadiodifuziune pentru consolidareacomunicării instituţionale nu reprezintă unul dinobiectivele noi ale actualului mandat, chiardacă acesta a fost cel care a formalizat aceastăactivitate, prin noua abordare. În 2011, RadioRomânia a susţinut un număr de 15 campaniisociale, informând publicul în diverse domeniiprecum sănătate, educaţie sau promovândmesaje anti-corupție şi anti-violenţă, iniţiate deministere. De asemenea, Radio România aîncheiat 87 parteneriate naţionale şiinternaţionale cu diverse instituţii, de la celeguvernamentale, non-guvernamentale şiculturale, pâna la instituţii de media din sectorulpublic sau privat.Se află încă în studiu o modalitate decuantificare cât mai exactă a ponderilor acestorcriterii, în scopul de a diminua cât mai multfactorul subiectiv în luarea deciziilor deimplicare în aceste proiecte de parteneriat.6.3.2.Analiza ofertelor de parteneriat şi aoportunităţilor conţinuteÎn linii mari, regulamentul existent la nivelulinstituţiei privind parteneriatele, asocierile şicoproducţiile a fost respectat în derulareaacordurilor de acest tip pe parcursul anului2011.Astfel, parteneriatele în care s-a implicat RadioRomânia au ţinut cont de importanţa şiamploarea evenimentului, oferta partenerului şiaudienţa scontată.6.3.1.Stabilirea criteriilor de selecţie, înconformitate cu viziunea, misiunea,valorile şi principiile Radio RomâniaÎn vederea elaborării unei proceduri, a fostpropus un sistem de selecţie şi triere asolicitărilor de parteneriate venite de la terţi.Acest sistem cuprinde o serie de criterii expusepe scurt în cele ce urmează:domeniul de interes (ex.: afaceri,industrii de viitor, educaţie, istorie, conservareapatrimoniului);tipul proiectului;modul în care un eventual parteneriatajută la îndeplinirea misiunii/viziunii SRR;răspunsul mediatic oferit RadioRomânia;notorietate publică;sponsori-parteneri (dacă existăsponsori/parteneri tradiţionali);motivaţia asocierii cu Radio România.Corul de copii la Aeroportul București OtopeniSolicitările de parteneriat au fost supuse uneianalize interne iar apoi, în urma consultărilor cuposturilor interesate, au fost negociatecontracte şi s-a monitorizat modul deîndeplinire al obligaţiilor contractuale de cătreparteneri. În situaţia în care implicarea SRR îndiferite proiecte a presupus şi costuri legate deproducţie, servicii conexe, punerea la dispoziţiea Sălii de concerte, înregistrare, aparaturătehnică etc. solicitările au fost analizate decătre Comisia de evaluare a evenimentelor,urmând a fi obţinut avizul Comitetului Director.Printre principalele acorduri, care prinDOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 83

promovarea imaginii şi produselor radiouluipublic au făcut semnificativă prezenţabrandului Radio România, amintim:1. Acorduri cadru de parteneriat cu instituţiiguvernamentale, instituţii publice, companiinaţionale – Ministerul Afacerilor Externe,Ministerul Justiţiei, Banca Naţională aRomâniei, Consiliul Judeţean Constanţa,Primăria Medgidia, Compania NaţionalăAeroporturi Bucureşti, Compania Naţională„Loteria Română”, Camera ConsultanţilorFiscali din România, Direcţia Generală dePoliţie a Municipiului Bucureşti etc.2. Parteneriate cu instituţii culturale de top,organizatoare de evenimente culturale şiartistice de prestigiu (cinema, teatru, operă,operetă, expoziţii, saloane etc) din care leamintim pe cele cu Muzeul Naţional Cotroceni,Muzeul Naţional al Ţăranului Român, UniuneaScriitorilor din România, Teatrul Naţional deOperetă „Ion Dacian”, Opera Maghiară ClujNapoca, Administraţia Fondului CulturalNaţional (AFCN), Centrul Judeţean pentruConservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Brăila, Teatrul MunicipalTârgovişte, Teatrul „George Ciprian” Buzău,Centrul Ceh.3. Parteneriate cu organizatorii de târguri,expoziţii, conferinţe, festivaluri şi alteevenimente ocazionale, de mare anvergură:World Trade Center, Amplus International,Casa de discuri „Electrecord”, Events, FundaţiaSibiu Jazz Festival, Mediapro Distribution,Mediapro Music Entertainment, Casa dediscuri „Roton”, Asociaţia Culturală Dracula.4. Parteneriate cu asociaţii, fundaţii,ONG-uri etc – Asociaţia Culturală „GrigoreLeşe”, Fundaţia „Hospice – Casa Speranţei”,Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta”, AsociaţiaInternaţională a Femeilor (IWA), LigaStudenţilor Români din Străinătate, Asociaţia„Pro Familia”, Fundaţia Amfiteatru etc.6.3.3.Prospectarea oportunităţilorneexploatate şi identificarea,prin selecţie, a parteneriatelornecesare şi utileÎn vederea exploatării unor oportunităţi, au fostnegociate o serie de parteneriate strategice –încheiate cu firme/instituţii/companii,recunoscute şi apreciate de publicul larg, alcăror potenţial de marketing şi organizatoric avenit în întâmpinarea necesităţii de valorificareşi promovare a imaginii Radio România. Acesteparteneriate au stat la baza creării uneiinfrastructuri pentru două proiecte strategiceale Societăţii Române de Radiodifuziune -Radioficare şi Info-Trafic, prin care seurmăreşte creşterea numărului de ascultătoriutilizând publicul captiv din locaţiile partenerilornoştri.Campania derulată în parteneriat cuCompania Naţională Aeroporturi BucureştiScopul principal al acestei campanii a fostpromovarea programelor Radio România prindifuzarea acestora în incinta AeroportuluiInternaţional Henri Coandă şi realizarea unorevenimente speciale în cadrul acestei locaţii –spectacolele „live” oferite de corurile şiformaţiile Radio România de 1 Noiembrie şi înperioada sărbătorilor de iarnă.În prima fază a unui proiect pilot, având învedere traficul de aproximativ 8 milioane depasageri pe an, au fost amenajate, în interiorulterminalului „Plecări”, la porţile de îmbarcare,12 locaţii reprezentând zone de ascultarestandardizate, configurate din panouri cu afişajgrafic audio-video. Pe aceste panouri,elaborate într-o formă modernă şi atractivă,sunt prezentate elementele de identitatevizuală ale brandului Radio România şi aleprincipaleleor sale produse, mesaje depromovare, ştiri şi informaţii realizate deposturile radioului public.Parteneriatul cu Agenţia de Plăţi şiIntervenţii pentru Agricultură (A.P.I.A)În cadrul acestui parteneriat se are în vedere84 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

adioficarea tuturor spaţiilor publice deașteptare (aproximativ 300 de locaţii) cu untrafic de aproximativ 1,3 milioane de vizitatoriunici pe an. Proiectul pilot va amenaja, într-oprimă fază, opt zone de ascultarestandardizate.Acord cu OMV/Petrom MarketingSe are în vedere radioficarea tuturor staţiilor dedistribuţie de carburanţi din ţară - aproximativ650 de locaţii. Proiectul pilot a ales 10 din celemai traficate locaţii pe principalele puncte defrontieră şi pe autostrăzile A1 şi A2.Acord cu Compania Naţională de Autostrăzişi Drumuri Naţionale din România(C.N.A.D.N.R)Încheierea acestui acord în urma căruia seestimează atragerea spre postul public a celpuţin 50% din totalul participanţilor la trafic,vizează realizarea reţelei de INFO-Trafic petoată infrastructura rutieră din ţară – un demersinovativ având în vederea faptul că în prezentnu există un sistem de comunicaţie dedicatinformaţiilor despre traficul pe drumurile dinRomânia.Acest proiect este unic în România şi propuneimplementarea unui sistem modern deanunţuri de trafic (TMC) şi a unui canal radioregional dedicat, pentru autostrăzile şidrumurile europene din România. Având învederea amploarea şi dispersia teritorială azonelor geografice care vor fi incluse în proiect,pentru implementarea la nivel naţional aproiectului este necesară o etapă pilot pentrutestarea funcţionării sistemului precum şipentru efectuarea unui studiu de fezabilitate. Înetapa pilot a proiectului, sistemul decomunicaţii va fi implementat pe Autostrada A2Bucureşti-Constanţa. Postul de radio pilot,funcţional până în luna iunie 2012, va fi dedicatpentru info-trafic, pe o frecvenţă de emisie FMdeja existentă (Bucuresti FM şi Radio Vacanţa)care poate fi convertită special în scopultransmiterii informaţiilor din şi despre trafic.Acord cu Compania Naţională Căi Ferate(C.N.C.F. CFR. S.A)Pornind de la premisa că traficul de călători, lanivel naţional, este de 55 de milioane anual, s-astabilit, în cadrul unui proiect pilot, să fieradioficate 8 locaţii, după care se vor montapanouri ce delimitează zonele de ascultare întoate sălile de aşteptare din ţară.De asemenea, s-a urmărit menţinereaparteneriatelor strategice cu instituţiile mari decultură din ţară, ca Institutul Cultural Român,Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional,Ministerul Afacerilor Externe, MinisterulEducaţiei, teatrele naţionale şi locale,filarmonicile, muzeele, dar şi universităţile deteatru, muzică, litere. Aceste contracte, înnumăr de peste 100 (formalizate şi cel puţin totatâtea prin “gentlemen’s agreement” – metodăutilizată de toate posturile culturale din Europa,fapt subliniat la întâlnirea EBU de la Pragadedicată marketingului posturilor culturale) auadus o vizibilitate mai bună postului implicat -logo-ul Radio România Cultural fiind prezent pesute de mii de afişe şi alte materialepromoţionale din întreaga ţară.Realizarea unei comunicări publice şiinstituţuionale performante a fost preocupareaprincipală a proiectului strategic intitulatACCES – formarea profesională continuă,calificare/recalificare - garanţia succesului pepiaţa muncii pentru angajaţi. Proiectultransnaţional, început în 2010, finanţat dinFondul Social European, a creat instrumentespecifice pentru informarea publicului şiDOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 85

conştientizare la scară naţională. Pentrurealizarea unei platforme naţionale deinformare şi conştientizare pentruvideo-conferinţă şi pentru e-learning au fostinstalate echipamente la sediile RadioRomânia din Bucureşti şi din teritoriu.Platforma pentru comunicare creată acontribuit la creşterea nivelului de informare şiconştientizare a angajaţilor, a managerilor şi apersonalului furnizorilor autorizaţi de formareprofesională continuă, publici şi privaţi, privindaccesul şi participarea la programe de formareprofesională continuă pentru calificare şirecalificare în Romania şi în UniuneaEuropeană.Începând cu anul 2011, Societatea Română deRadiodifuziune este membru EGTA, afiliereafăcându-se din următoarele consideraţii:în prezent, EGTA reprezintă interesele a119 membri din Europa şi din lume, acoperindun procent de circa 75% din totalulinvestitorilor în publicitatea audiovizuală dinEuropa;Radio România poate beneficia desprijinul total al organizaţiei, asigurând un canalconstant de comunicare şi consultanță peprobleme de marketing, vânzări, publicitateetc.;Radio România are ocazia participării latoate întâlnirile organizate de aceasta pe temede interes european pentru industria de media,de radio în particular, fiind astfel la curent cunoile tendinţe, dar şi cu soluţiile adoptate de alţiradiodifuzori şi accesul la exemple de bunăpractică pentru „reinventarea” radioului;Radioul public are oportunitatea de aîmpărtăşi experienţe la conferinţele EGTA, darşi de a profita de experienţa celorlalţi membri;Radio România are acces la RadioPress Review, care compilează cele mai noiştiri privind piaţa radio la nivel european, laRadioFOCUS şi la extranet-ul EGTA.În ceea ce priveşte UER, Radio România şi-acâştigat un statut bine definit în cadrul acesteiprestigioase organizaţii, profitând de toateoportunităţile din 2011:organizarea celei de-a doua ediţii aseminarului „Talking Books” în cadrul TârguluiInternaţional de Carte Gaudeamus (ediţiaXVIII) – Seminarul a avut ca tematică„Literatura şi poezia la radio”, având cavorbitori 11 reprezentanţi ai radiodifuziunilor dinRusia, Croaţia, Vatican şi Italia;demararea activităţilor de pregătire aFestivalului Internaţional al Orchestrelor Radio;implementarea „BroadcastingCommunication” a Comisiei Europene princonsultaţii cu Biroul EBU de la Bruxelles şi cuDepartamentul Juridic de la Geneva.Referitor la URTI, Radio România are deja opoziţie privilegiată, întrucât un reprezentant alsău deţine funcţia de Preşedinte al ComisieiRadio şi pe aceea de Director.De asemenea, s-au făcut demersuri în vedereamenţinerii funcţiilor actuale în cadrul URTI(prezidarea Comisiei Radio, decernareapremiilor Grand Prix de la Radio).Societatea Română de Radiodifuziunedesfăşoară o bogată activitate internaţională şiîn cadrul altor organisme media cum ar fiConferinţa Permanentă a AudiovizualuluiMediteranean (Co.Pe.A.M). În anul 2011eforturile noastre în cadrul Co.Pe.A.M s-auconcentrat pe:adunarea Comisiei Radio – cooperări peteme date, reportaje, schimburi de materiale;proiecte de formare profesională pentrucategorii de profesii radiofonice;ultimul proiect încheiat în anul 2011-„Ondes pour la Mediteranée”.În ceea ce priveşte optimizarea relaţiilor cuposturile româneşti şi comunităţile deromâni din exteriorul graniţelor, RadioRomânia a continuat programul său desprijinire a secţiilor de limba română şi aposturilor de radio care emit în limba românădin afara graniţelor prin invitarea jurnaliştiloracestor posturi la programe de pregătireprofesională organizate la sediul RadioRomânia, stimularea coproducţiilor şiemisiunilor de tip duplex pe probleme deactualitate, precum şi prin consultanţă.86 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

S-au avut în vedere:punerea în practică a diferitelorprevederi ale acordului bilateral cu TeleradioMoldova;organizarea şi radiodifuzareaConcertului Extraordinar susţinut de OrchestraNaţională Radio şi Orchestra NaţionalăTeleradio Moldova din data 27.03.2011, în salade concerte „Mihail Jora”;primirea delegaţiei comunităţiiromâneşti din Franţa – evenimentul se înscrieîn programul de consultări iniţiat de cătreDepartamentul pentru Românii de Pretutindeniîn anul 2009, cu scopul de a consolida relaţiilecu comunităţile româneşti din străinătate. Înperioada 26 – 29 iunie 2011, o delegaţieformată din zece reprezentaţi ai comunităţiiromâneşti din Franţa a fost invitată la Bucureştipentru o serie de consultări cu autorităţileromâne. În cadrul întrevederii au fostprezentate programele şi produsele pe careSRR le pune la dispoziţie românilor de pestehotare, dar şi propuneri de colaborare;încheierea parteneriatului strategic cupostul Radio Arena, post finanţat deDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni,care emitea, până la preluarea lui de RadioRomânia, pe frecvenţele preluate de RadioChişinău.O altă ţintă importantă a anului 2011 a fostconsolidarea rolului, intereselor şi beneficiilorSRR în cadrul strategiei de cooperareregională - dezvoltarea relaţiilor curadiodifuziunile publice din Bulgaria, Ungaria,Slovacia şi consolidarea poziţiei SRR în cadrulorganismelor de cooperare regională.Prin aceasta s-a urmărit valorificareaparteneriatelor strategice şi a relaţiilorbilaterale prioritare prin:semnarea acordului cuRadioteleviziunea Slovacă, prin care se faceposibilă continuitatea schimburilor deprograme radiofonice şi se consolideazăproiectele care cuprind schimburi la nivelulresurselor umane în domeniul artistic, deproducţie şi tehnică, se asigură realizarea unorprograme cu teme de interes comun din sferapolitică, economică, socială şi culturală, aprogramelor bilaterale şi se garanteazăsprijinul reciproc pentru acţiunile culturaleorganizate de reprezentanţele diplomatice alecelor două state;redacţia de limba slovacă a RadioRomânia Timişoara va beneficia în mod specialde sprijinul Radioteleviziunii Slovace prinprograme editoriale şi cursuri de perfecţionarea limbii slovace pentru redactorii săi;implicarea în organizarea Festivaluluiinternaţional de muzică pop – „Crown ofRoses” - un parteneriat încheiat între RadioRomânia şi Primăria Calafat. Festivalul a avutloc în perioada 19 – 21 august 2011 şi s-aadresat ţărilor din Balcani, Radio Româniaasigurând participarea ţărilor invitate (Croaţia,Serbia, Bulgaria, Albania, Turcia, Ungaria).6.4.MARKETINGAplicarea celor mai eficiente şicuantificabile modalităţi de a identifica şiplanifica publicul ţintă, în conformitate cumisiunea organizaţiei, printr-o viziuneunitară şi coerentăFaţă de anul trecut, în cadrul Direcţiei deMarketing, colectivul pentru cercetareaaudienţei, rămas cu un singur angajat, a fostcompletat cu încă doi specialişti, în vedereaplanificării şi interpretării datelor de audienţă, şimai ales a elaborării strategiei de cercetarecantitativă şi calitativă a Societăţii Române deRadiodifuziune.În vederea înţelegerii şi utilizării corecte arezultatelor studiilor de audienţă, în activitateaeditorială, de către redactorii şefi ai posturilorRadio România, colectivul de cercetare dincadrul Direcţiei de Comunicare şi Marketing vaidentifica soluţiile optime de comunicare aacestor date în interiorul Societăţii.DOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 87

cu precădere ascultătorilor maturi, o parte dinposturile comerciale sunt interesate doar înatragerea publicului tânăr şi foarte tânăr.Până în acest moment, nu există o abordaredin perspectiva concurenţei pentru toateprodusele Radio România, însă o primă etapăa fost parcursă prin elaborea unei clasificări atuturor categoriilor de produse – radiofonice şinon-radifonice – ale Radio România (Anexa nr. 9).6.4.2.Elaborarea strategiei anuale, cu obiectivespecifice, măsurabile, abordabile,realiste/relevante şi încadrabile în timp(SMART), în considerareainterdependenţei acestora cu obiectiveletuturor structurilor din cadrul organizaţieiAndrás István Demeter, prezent în prima emisiuneduplex Radio România Actualități-Radio Chișinău6.4.1.Identificarea pieței concurențialeCele mai importante demersuri pentruidentificarea pieţei concurenţiale pentruprodusele radiofonice au avut la bază datelede audienţă furnizate de Studiul de AudienţăRadio al Asociaţiei pentru Radio Audienţă.A fost elaborat un Raport privind poziţionareaRadio România în piaţa concurenţială, în carea fost analizată, printr-o observare atentă acompetitorilor existenţi, poziţia posturilorSocietăţii Române de Radiodifuziune, peîntreagă piaţa de radio din România.Comparaţia cu celelalte posturi de radioprezente pe piaţă este făcută atât din punct devedere al trăsăturilor comune, dar şi alrecentelor rezultate obţinute în valul dintoamnă realizat de ARA (Anexa nr. 8). Raportula concluzionat că piaţa de radio din Româniaeste extrem de variată, posturile publice şi celecomerciale disputându-şi o parte din publiculţintă. În timp ce posturile publice se adreseazăÎn anul 2011 la nivelul structurii de Marketingau avut loc schimbări manageriale care nu aupermis încă abordarea strategică, bazată peanaliza realităţii a domeniului. În consecinţă,acest obiectiv nu a fost abordat, el fiind strânscorelat atât cu modul de organizare şifuncţionare al structurilor organizaţiei cât şi curezultatele unei analize a pieţei concurenţialepentru toate categoriile de produse aleSocietăţii.Urmează ca, după definitivareaRegulamentului de Organizare şi Funcţionareal SRR, fiecare structură din cadrul organizaţieisă-şi reanalizeze, în mod realist, capacitatateade abordare a acelor obiective care implicăorientarea şi poziţionarea de radio dinRomânia, structura de Marketing urmând aelabora strategia unitară, pe corporaţie.6.4.3.Dezvoltarea activităţii de cercetarecalitativă/cantitativă, în scopulîmbunătăţirii, dezvoltării produselor şiadaptării acestora la nevoile şi aşteptărilepublicului, inclusiv prin întărirea prezenţeisocietăţii în organismele şi structurile deprofilConsiliul de Administraţie al Societăţii Românede Radiodifuziune a dispus, prin HCA nr.57/2011, elaborarea Strategiei de Cercetare88 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Calitativă şi Cantitativă a audienţei radio, înconsiderarea priorităţilor şi obiectivelorstrategice. Strategia a fost predată spreanaliză Consiliului de Administraţie în lunadecembrie, cu aplicabilitate în anul 2012.Strategia elaborată vizează doar produseleradiofonice ale Radio România, ţinându-secont, pe viitor, de nevoia instituţională de aintegra toate categoriile de produse într-osingură strategie, cu scopul îmbunătăţirii şidezvoltării acestora.În paralel cu elaborarea strategiei, în lunaoctombrie 2011, Radio România AntenaSatelor a derulat, prin contractarea unui institutde cercetare, un studiu constând înorganizarea unor focus grupuri şi aplicarea aunui număr de peste 900 de chestionaretelefonice. În urma rapoartelor cercetării s-auformulat o serie de recomandări, care au stat labaza elaborării noilor grile de programe pentruperioada 2011-2012.Interpretarea rezultatelor studiilor de audienţăpentru reţeaua studiourilor regionale a fosttratată deficitar din cauza imposibilităţiidefalcării datelor de audienţă pe posturilorregionale, pe primele două valuri de măsurare.Un element de bază pentru proiectareaactivităţii de cercetare a fost analiza moduluide reprezentare şi implicare a SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune în ARA.În anul 2011, Societatea a încheiat treicontracte cu Asociaţia pentru Radio Audienţă.Pe parcursul interacţiunilor dintre cele douăinstituţii, Societatea Română deRadiodifuziune şi-a exprimat nemulţumirile faţăde rezultatele studiilor de audienţă aleAsociaţiei, acestea fiind generate, în special,de schimbarea metodologiei de măsurare dinPAPI (procedura creion-hârtie) în CATI(interviuri telefonice) aproape de finalulderulării contractului, fapt ce contravinecondiţiilor contractului cadru şi a caietului desarcini încheiat.De asemenea, au fost sesizate nereguli şi înceea ce priveşte rezultatele datelor deaudienţă, ca urmare a eşantionăriidezechilibrate, aspect valabil atât pentru datelede audienţă livrate în 2010, cât şi pentru celedin prima parte a anului 2011. În acestecondiţii, Societatea Română de Radiodifuziuneşi-a rezervat dreptul de a decide în ce condiţiiva participa, pe parcursul anului 2011, laachiziţionarea sondajelor de audienţă. Maimult, au fost solicitate Adunării Generale a ARAmodificarea procedurii de vot şi discutareaproblemelor metodologice privindsupraeşantionarea studiilor de audienţă.Societatea Română de Radiodifuziune aobţinut, în urma discuţiilor purtate în toamnaanului trecut următoarele: derularea a treivaluri naţionale (rural şi urban) începând cuanul 2012, faţă de un singur val naţional,defalcarea datelor de audienţă pe posturiregionale, introducerea, începând cu ultimulval 2011, a unei întrebări în ceea ce priveşteobiceiurile de ascultare a tipurilor de frecvenţeale posturilor Radio România (AM/FM).6.4.4.Identificarea modalităţilor de a diversificapublicul actual, echilibrarea profiluluidemografic al acestuiaPublicul actual al Radio România esteascultătorul posturilor de radio on air, dar şi celcare participă la evenimentele organizate deSocietate, cel care este consumatorul tuturorproduselor non-radiofonice şi utilizatorii deDOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 89

Internet. În contextul abordării generale apublicului larg, iniţiativele concentrate pediversificarea publicului sunt transpuse înproiecte, acţiuni, proceduri sau regulamente.Astfel, începând cu data de 1 septembrie 2011,a intrat în vigoare Regulamentul privindaccesul publicului la concertele si spectacoleleorganizate de către Societatea Română deRadiodifuziune aprobat prin HCA nr. 44/2011.Necesitatea gestionării eficiente a sistemuluide acces al publicului, introducerii ticketing-uluion-line a determinat introducerea acestorreglementări în urma cărora se poate evidențianumărul de spectatori plătitori.Alte demersuri în vederea diversificăriipublicului ascultător de radio au la bază deciziieditoriale, care se regăsesc în Capitolul 5.Domeniul Editorial.6.4.5.Impunerea, prin mijloace ofensive, aproduselor de calitate ale SRR pe piaţaconcurenţialăCampania de promovare a noilor grile2011-2012 a avut elemente de impunereofensivă pe piaţa mediatică, dar acestedemersuri propuse nu au primit avizul favorabilComitetului Director al Societăţii. Pe de altăparte, cu ocazia lansării noului post RadioChişinău, asemenea elemente au fost puse înpractică în Republica Moldova, cu ajutorulparteneriatelor media locale.6.4.6.Planificarea vânzărilor în scopul creşteriiacestoraActivitatea de vânzare a produselor RadioRomânia nu a fost planificată unitar,departamentele utilizând metode proprii pentrua-şi creşte veniturile din vânzarea propriilorproduse.Astfel, pe parcursul anului 2011 au fostobţinute sponsorizări cu o valoare deaproximativ 217.657 euro. Din suma totală, lanivelul Direcţiei de Comunicare şi Marketing aufost atrase sponsorizări în valoare de 62.000euro, din care 45.000 euro pentru promovareacampaniei privind importanţa utilizării în modcorect a numărului unic de urgenţă 112 şi15.000 euro pentru derularea Târgurilor deCarte Gaudeamus.Prin sistemul de distribuţie şi vânzare directă al90 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Editurii Casa Radio (librăria proprie, târguri,expoziţii, site propriu www edituracasaradio.ro)s-au încasat 220.280 lei.Veniturile provenite din prestarea serviciilorconexe de înregistrare şi organizarespectacole/concerte, în cadrul spaţiilor SRR,au atins, în anul 2011, un nivel de circa 15.600euro +TVA, resimţindu-se, şi aici, efectele crizeieconomice pe care o traversează societateanoastră.În ciuda faptului că 2011 a fost un an în careinstituţiile statului au suferit drastice reduceribugetare iar presa a fost afectată şi s-auînregistrat dezabonări la diferite produsemedia, Agenţia RADOR a reuşit să menţinănivelul încasărilor la 87% din valoarea anuluianterior, respectiv suma de 515.071,79 lei.În ceea ce priveşte veniturile încasate dinvânzarea stagiunii Formaţiilor Muzicale RadioRomânia, s-a consemnat o creştere de 19,7%faţă de anul precedent, procent rezultat dincompararea încasărilor pe anul 2011 – învaloare de 506 393 lei faţă de cele din 2010 –de 422 979 lei.Cu toate că piaţa de publicitate din România afost afectată de criza economică şi în anul2011, aceasta resimţindu-se şi la nivelulgestionării activităţilor de vânzări, în special aspaţiului publicitar aferent posturilor RadioRomânia Actualităţi, Radio România Cultural şiRadio România Antena Satelor se poateconstata o uşoară creştere a veniturilor. Avândîn vedere că gestionarea spaţiului publicitar afost o activitate externalizată, în baza unuicontract valabil până la sfârşitului anului 2011,Serviciul Marketing a demarat, până laîncetarea obligaţiilor contractuale, demersurilenecesare unei noi proceduri de achiziţie aserviciilor similare.Graficul de mai jos reprezintă veniturile bruterealizate din publicitate pe parcursul anului2011 comparativ cu anul 2010. Venitul brutrealizat din publicitate în anul 2011 a fost de663.755 euro (exclusiv TVA).6.4.7.Unificarea activităţilor de marketingGestionarea acestei direcţii strategicepresupune atât schimbări în organizareainternă, dar şi specializarea resurselor umaneîn activităţi şi politici de marketing. Odată cureorganizarea Direcţiei Comunicare şiMarketing, unificarea activităţilor de marketingse va realiza concomitent cu elaborareastrategiei anuale aferente.Nuntă-n dar la Matinal – emisiune concurs Radio România ActualităţiDOMENIUL COMUNICARE ȘI MARKETING | 91

DOMENIUL ECONOMIC-FINANCIAR

Asigurarea stabilităţii financiare şi aechilibrului bugetarÎn anul 2011, Societatea Română deRadiodifuziune a reuşit să-şi îndeplineascăobiectivul economic general şi anume acela dea-şi asigura stabilitatea financiară şi echilibrulbugetar, cu respectarea prevederilor legale învigoare şi în considerarea documentuluiPriorităţile şi obiectivele strategice dedezvoltare ale Consiliului de Administraţie alSRR pentru perioada 2010-2014.Astfel, prin gestionarea cu maximă eficienţă aresurselor financiare şi asigurarea suportuluinecesar desfăşurării, în condiţii optime, apoliticii editoriale a Societății, o caracteristică adomeniului economic şi financiar, în anul 2011,a fost urmărirea consecventă a politicii deconsolidare a stabilităţii economice, prinîncadrarea în prevederile Bugetului de veniturişi cheltuieli anual aprobat. Pentru aceasta, atâtîn faza de proiectare a bugetului, cât şi, maiales, în faza de execuţie, s-a urmăritmenţinerea unei diferenţe pozitive între veniturişi cheltuieli.Ca o consecinţă a modului de lucruresponsabil, la sfârşitul anului 2011, potrivitdatelor înregistrate în bilanţul contabil alSocietăţii Române de Radiodifuziune, a fostînregistrat un profit brut de 4.837.572 lei.7.1.Întărirea controlului cheltuielilor,maximizarea veniturilor proprii şi acelor de la bugetul de stat.În anul 2011, Societatea Română deRadiodifuziune a obţinut venituri totale învaloare de 405.314.961 lei. Principalele sursede venit pentru anul 2011 au fost :Venituri de la bugetul de statVenituri proprii, din care:Venituri din taxa radioAlte venituri propriiVenituri din fonduri europeneşi alte surse externe:193.221.305 lei207.877.824 lei195.219.389 lei12.658.435 lei2.959.238 leiÎn graficul alăturat se prezintă structuraveniturilor Societăţii Române deRadiodifuziune:STRUCTURA VENITURILOR SRR ÎN ANUL 2011Alte venituri proprii12.658.435 lei3,3 %Venituri de la bugetul statului193.221.305 lei47,7 %Venituri din fonduri europene șialte surse ext.2.959.238 lei0,8 %Venituri din taxa radio195.219.389 lei48,2 %Veniturile realizate, în anul 2011, din alocaţiebugetară, au fost utilizate pentru acoperireacheltuielilor stabilite având ca sursă alocaţiabugetară, şi anume:cheltuieli cu radiocomunicaţiile (SNR),cheltuieli efectuate în vederea realizăriişi difuzării emisiunilor adresate străinătăţii(Radio România Internaţional) şi activităţiiformaţiilor muzicale (Direcţia FormaţiiMuzicale).În cursul anului 2011, prin Hotărârea de Guvernnr. 961/2011, Societatea a obţinut, suplimentarfaţă de bugetul propriu, alocarea din Fondul derezervă bugetară la dispoziţia Guvernului asumei de 100.000 lei. Suma a fost utilizatăpentru înfiinţarea postului „Radio Chişinău”.Creditele bugetare totale alocate SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune pentru anul 2011au fost în sumă de 182.671.000 lei, iar gradulde utilizare al acestora a fost de 99,63%. Acestprocent rezultă din raportarea la plăţileefectuate, care au fost în sumă de 181.992.164lei.La sfârşitul anului 2011, creditele bugetareaprobate şi neutilizate au fost în sumă de678.836 lei, din care:678.301 lei, sumă alocată pentru platacheltuielilor de capital (dotări independente);535 lei, sumă alocată pentru plata94 | RADIO ROMANIA 2011 | raport anual

cheltuielilor curente (transferuri interne).Trebuie menţionat faptul că sumele acordatede la bugetul de stat au fost insuficiente faţă denecesarul solicitat pentru plata serviciilor deradiocomunicaţii, astfel că prestaţiile lunilordecembrie şi, parţial, noiembrie 2011, învaloare de 28.445.000 lei, urmează să fiedecontate din alocaţia bugetară a anului 2012.Creditele deschise şi neutilizate de SocietateaRomână de Radiodifuziune la 31.12.2011, însumă de 537 lei, au fost restituite la sfârşitulanului bugetului de stat.Veniturile din contribuţia pentru serviciulpublic de radiodifuziune, în valoare de195.219.389 lei, au fost cu 2.219.389 lei maimari decât valoarea planificată, dar mai mici cu1.239.147 lei decât valoarea încasată în anulanterior, cu toate că au fost făcute eforturisuplimentare pentru atragerea de noi plătitori şimenţinerea celor existenţi.Diferenţa se explică prin aceea că, în cursulanului 2011, an cu puternice influenţe ale crizeieconomice asupra activităţii agenţiloreconomici, a scăzut semnificativ numărulplătitorilor persoane juridice şi, în special, alcelor a căror contribuţie era mai mare, conformprevederilor legale:ANUL200320042005Total persoanefizice plătitoare(mii familii)5.889,05.369,15.068,6Total plătitoripersoane juridice(mii)222,1220,1244,8Total persoaneplătitoare(mii)6.111,15.589,25.313,4Dinamica numărului de plătitori de taxă radioeste reprezentată în graficul alăturat :N u m r p l t i t o r i7,000.06,000.05,000.04,000.03,000.02,000.06,111.15,889.05,589.25,369.11,000.0222.1 220.1 244.8 228.5 236.2 250.5 250.5 265.6256.80.0A n u l 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Deşi numărul total al plătitorilor a crescut cu117.820 faţă de anul anterior, valoarea totală aîncasărilor a scăzut, plătitorii noi atraşi fiinddintre cei care au obligaţii de plată de taxăradio mai mici (persoane fizice şimicroîntreprinderi fără angajaţi).Veniturile proprii ale Societăţii Române deRadiodifuziune, altele decât taxa radio,realizate în anul 2011, au fost în valoare de12.658.435 lei. Aceste venituri au fost obţinutedin:Venituri din vânzări,alte prestaţii şi chiriiPublicitateAlte venituri propriiDINAMICA NUMĂRULUI DE PLĂTITORI DE TAXĂ RADIO 2003-20115,313.45,068.65,118.1 5,136.6 5,195.74,889.6 4,900.4 4,945.25,556.75,306.25,810.0 5,927.85,544.4Persoane fizice plătitoare (Mii familii) Persoane juridice (Mii) Toatal plătitori (Mii)5.804.558 lei4.017.179 lei2.836.698 leiVenituri din proiecte speciale, cu finanţareeuropeană, continuate şi realizate în anul 2011,au fost în valoare de 2.959.238 lei.2006200720082009201020114.889,64900,44.945,25.306,25.544,45.671,0228,5236,2250,5250,5265,6256,85.118,15.136,65.195,75.556,75.810,05.927,8Deşi SRR a făcut eforturi de a spori veniturileproprii, acestea au fost influenţate decisiv descăderea dramatică, în continuare, a pieţei depublicitate, astfel că încasările din aceastăsursă au fost sub 50% faţă de încasările unorani normali.În acelaşi timp, criza economică a fost resimţităși indirect de Societatea Română deRadiodifuziune, prin scăderea încasărilor dintaxa radio, care provenea de la persoaneDOMENIUL ECONOMIC-FINANCIAR | 95

juridice. Cu toate acestea, scăderea de venituridin sursele menţionate a fost compensată decreşterea numărului de plătitori de taxă radiopersoane fizice şi, parţial, prin realizarea unorvenituri suplimentare provenite din accesareaunor fonduri europene.Concluzionând, trebuie arătat faptul că, faţăde anul 2010, veniturile Radio România aucrescut cu 1,02%Cheltuielile Societăţii Române deRadiodifuziune au fost în valoare totală de400.471.389 lei şi au reprezentat 98,8% dinvaloarea veniturilor realizate. În comparaţie cuanul 2010, cheltuielile totale au fost mai mari cu0,40%, dar mult mai mici decât procentul deinflaţie.Ponderea principalelor cheltuieli ale SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune în anul 2011 estereprezentată în graficul alăturat :Principalele cheltuieli ale Societăţii Române deRadiodifuziune au fost:Cheltuieli cu personalulCheltuieli cu radiocomunicaţiiCheltuieli cu comunicaţii(telefoane, circuite, satelit)Chelt. cu un. de gesti. colect.Cheltuieli cu energia şi apaChelt. cu alte lucr.-serv. exec. de terţiChelt. pt. deplas.,ag.știri, proviz.,presă, provizioane, transmisii sportiveCheltuieli cu materialeleAlte cheltuieli (exploat., impozite şi taxe,financiare, amortizări,comis. încasare tx. radio, altele)154.287.871 lei134.885.389 lei5.389.933 lei9.941.772 lei3.047.576 lei10.383.933 lei21.551.985 lei4.915.873 lei56.073.156 leiÎn anul 2011, cheltuielile au fost atentprogramate şi urmărite permanent, având învedere faptul că gestionarea lor corectăcontribuie la încadrarea în prevederileBugetului de venituri și cheltuieli şi asigură osituaţie economică echilibrată instituţiei.Pe linia pe care a fost gestionată situaţiaeconomică în anii anteriori, în anul 2011, amcăutat să acţionăm în acele direcţii, care să neasigure controlul cheltuielilor şi raportarea,96 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

permanent, la veniturile realizate. Măsurileluate au constat în :analiza periodică, lunară sautrimestrială, în funcţie de domeniul abordat, acheltuielilor efectuate;calcularea şi prezentarea cătreComitetul Director şi Consiliul de Administrațieal Societății a rezultatelor financiare trimestrialecu privire la situaţia economică a instituţiei;monitorizarea cheltuielilor titularilor debuget şi responsabilizarea lor prin raportareacheltuielilor făcute la cele programate şiaprobate prin buget, dar şi faţă de veniturileinstituţiei;avizarea de către Controlul FinanciarPreventiv Propriu a angajamentelor numai înraport cu prevederile bugetare şi numai dupăjustificarea temeinică a solicitărilor;avizarea contractelor din punct devedere economic;urmărirea derulării contracteloreconomice.Stabilitatea financiară a Societăţii, în anul 2011,a fost asigurată şi prin măsurile luate pentruîncadrarea cheltuielilor în plafoanele definanţare:salariile au fost menţinute la nivelulanilor anteriori; în anul 2011 nu au avut locindexări sau majorări salariale;au fost respectate prevederile legale înaplicarea procedurilor de achiziţii publice debunuri şi servicii şi încadrarea în fonduriledisponibile;a fost respectat Programul Anual deAchiziţii Publice al SRR;a fost respectat Planul de Investiţii alanului 2011;au fost aplicate cu consecvenţămăsurile de licitare electronică prin SistemulElectronic de Achiziţii Publice.Ca o concluzie, putem preciza că principaliifactori, care au contribuit la rezultateleeconomice bune, obţinute în 2011, au fost:creşterea valorii încasărilor din taxaradio faţă de nivelul planificat;menţinerea la acelaşi nivel, iar acolounde a fost posibil, chiar reducereacheltuielilor proprii pentru materiale şi, înmod special, pentru servicii.Creşterea veniturilor din taxa pentru serviciulpublic de radiodifuziune faţă de valorileplanificate prin Bugetul de venituri si cheltuieli afost posibilă prin urmărirea permanentă aîncasărilor realizate de firmele mandatate(furnizorii de energie electrică) şi prin atragereala plată a unui număr mai mare de plătitori,persoane fizice şi persoane juridice, prinactivitatea proprie a personalului dincompartimentele comerciale (sediul central şistudiouri regionale). La creşterea numărului deplătitori persoane fizice a contribuit şi acţiuneade reînnoire anuală a declaraţiilor pe proprierăspundere, conform prevederilor Hotărârii deGuvern nr. 1292/2007.Totodată, în vederea întăririi controluluicheltuielilor SRR, au fost elaborate reguli înangajarea cheltuielilor pentru activitatea deachiziţii şi a început realizarea unui proiect deregulament privind achiziţiile publice.În vederea maximizării veniturilor, au fostanalizate noi posibilităţi de colectare a taxeiradio, prin creşterea numărului de plătitori. Prinmăsurile luate, au fost atraşi 9.242 clienţi noi,iar prin continuarea proiectului „Recuperarecreanţe”, s-a încasat suplimentar suma de2.702.878 lei.7.2.Perfecţionarea procedurii deelaborare şi repartizare a bugetului(anual/multianual) Societăţii,implementarea modului de lucru cubugetarea proiectelor şi activităţilorÎn contextul asigurării stabilităţii financiare şi aechilibrului bugetar, au fost stabilite categoriilede activităţi bugetate.Perfecţionarea procedurii de elaborare şirepartizare a bugetului pentru fiecare titular dinSocietate a avut la bază atât monitorizareapermanentă a activităţilor economice aletitularilor de bugete, cât şi discuţiile directe,purtate cu conducerea SRR.DOMENIUL ECONOMIC-FINANCIAR | 97

Analizarea periodică a situaţiei economice afiecărui compartiment titular de buget a permis,în anul 2011, evidenţierea operativă aactivităţilor care pot crea probleme în ceea cepriveşte încadrarea în bugetul aprobat. Înacelaşi timp, în condiţiile în care datele de bazăsunt atent monitorizate la nivelul fiecăruicompartiment, se pot anticipa unele situaţii încare sunt necesare fonduri suplimentare.Aceste acţiuni au permis atenţionareaoperativă a titularilor de buget, în vedereagăsirii soluţiilor şi luarea măsurilor necesare. Înanumite situaţii de pe parcursul anului 2011, cuacordul Consiliului de Administraţie, au fostmodificate bugetele acordate, în funcţie deîncasările realizate şi de necesităţile justificate.În ceea ce priveşte stabilirea responsabilităţilorîn angajarea cheltuielilor, pe baza urmăririipermanente a cheltuielilor pe fiecare titular debuget, în faza de angajare a acestora, au fostelaborate propuneri de îmbunătăţire a utilizăriiresurselor.Au fost acordate peste 1.500 vize de controlfinanciar preventiv propriu pentru contracteleeconomice care se încadrau în prevederilelegale şi, în acelaşi timp, au fost respinse laviză cheltuielile nejustificate şi nebugetate.Experienţa dobândită pe parcursul anului 2011,în ceea ce priveşte stabilirea categoriilor deactivităţi bugetate din Societate, a stat la bazaîntocmirii, în ultimul trimestru, a proiectului debuget pentru anul 2012, care, în plus faţă deanul 2011, include şi proiectul de metodologieprivind elaborarea, aprobarea, repartizarea şiurmărirea Bugetului de venituri și cheltuieli.În anul 2011, în domeniul economic şi financiar,au existat preocupări de îmbunătăţire acadrului intern procedural. Astfel, pentruasigurarea instrumentelor necesare funcţionăriiunitare a activităţilor economice şi financiare latoate nivelurile organizaţionale, o măsurăpropusă a fost aceea de elaborare amanualului de politici contabile, care să sepoată aplica şi circuitului documentelorfinanciar-contabile. Acţiunea s-a finalizat cuOrdinul președintelui director general nr.1026/2011 privind aprobarea manualului depolitici contabile ale Societății Române deRadiodifuziune.În plus, se află în fază de testarestandardizarea şi compatibilizarea sistemuluide evidenţă şi raportare contabilă a studiourilorregionale cu sistemul central. Pentru eficienţaacţiunii, au fost standardizate fişele de lucru, învederea urmăririi veniturilor şi cheltuielilor,precum şi aplicarea unitară a normelorfinanciar-contabile.În acelaşi timp, în scopul armonizării politicilorfinanciar-contabile la nivelul întregii Societăţi, aavut loc întâlnirea anuală a personalului cufuncţii de decizie în domeniul economic de lasediul central şi de la studiourile regionale. Cuaceastă ocazie, au fost analizate situaţiileeconomice ale fiecărui titular de buget, precumşi o serie de probleme curente, şi a fost pus lapunct cadrul de lucru pentru perioadaurmătoare (Proiectele 2012 pentru PAAP, BVC,Planul de Investiţii, Sistemul InformaticIntegrat, Programare şi Plăţi ale Concediilor deOdihnă, Indicatori economici proprii activităţilorSRR, Taxa radio etc.).7.3.Crearea unui compartiment pentruidentificarea oportunităţilor definanţareS-au creat premisele pentru dezvoltarea, îndomeniul economic şi financiar al SRR, a unuicompartiment, care să aibă ca obiect deactivitate identificarea oportunităţilor definanţare. Un grup de angajaţi specializaţi îndomeniul economic şi financiar au participat lacursurile de pregătire, organizate de SRR, petema atragerii de fonduri europene. Urmeazăca, în funcţie de propunerile grupului de lucrudesemnat să facă demersurile necesareidentificării oportunităţilor de finanţare, să seelaboreze o analiză economică privindresursele interne necesare funcţionării unuiastfel de compartiment.98 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

7.4.Identificarea, analizarea şi reducereacheltuielilor neeconomicoase lanivelul tuturor departamentelorPentru identificarea cheltuielilor neeconomicoasela nivelul tuturor departamentelor SRR, în anul2011, s-au efectuat analize periodice despecialitate privind cheltuielile realizate pecapitole de cheltuieli. Aceste analize ajută laidentificarea acelor capitole de cheltuieli la carese pot realiza economii şi se referă la:analiza lunară a cheltuielilor realizate pecapitolele de cheltuieli prevăzute în BVC şi petitulari de buget;realizarea bazei de date operative cucheltuielile fiecărui titular de buget;analiza trimestrială a cheltuielilor cusalariile şi onorariile, după două criterii:I. elementele componente ale salariului (alteadaosuri, prevăzute în CCM)II. tipuri de contracte (convenţii civile saudrepturi de autor şi conexe)analiza trimestrială comparativă abugetului aprobat cu cel realizat,subliniindu-se, totodată, depăşirile sau situaţiileajunse la limită.Rezultatele analizelor stau la baza informăriloroperative necesare pentru a dispune măsurilecare se impun în scopul încadrării în plafoanelebugetare aprobate.Astfel, pe parcursul anului 2011, aceste analizeau contribuit la menţinerea cheltuielilor înparametrii impuşi de Bugetul de Venituri șiCheltuieli aprobat al SRR şi la eliminarea unorposibile cheltuieli neeconomicoase, prindepistarea şi eliminarea lor înainte de aproduce efecte economice nedorite.DOMENIUL ECONOMIC-FINANCIAR | 99

DOMENIUL TEHNIC

Activităţile tehnice ale Societăţii s-audesfăşurat acordând prioritate realizării şidifuzării on air şi on-line a programelor de radionaţionale, locale şi pentru străinătate, conformgrilelor de program şi cerinţelor derivate dinstatutul de serviciu public, activităţilor curentede exploatare a bazei tehnice şi de întreţinere ainfrastructurii Radioului, derulării proiectelor deinvestiţii/dezvoltare şi a lucrărilor dereparaţii/reabilitare.Asigurarea şi dezvoltarea capacităţilortehnice de producţie, emisie, transmisie,recepţie, servicii etc. la standardelecalitative propuseÎn cadrul Departamentului Tehnic - dar şi cuparticiparea specialiştilor din compartimentelede profil existente în celelalte structuri aleSocietăţii, în conformitate cu structuraorganizatorică în vigoare - s-au desfăşuratactivităţi specifice, în condiţiile menţineriiechilibrului necesar între tehnologiile noi şi celevechi, pe coordonatele eficacităţii şi aleeficienţei. Aceste activităţi au vizatcoordonarea tehnică a emisiei programelor deradio difuzate din Casa Radio, în ControlulGeneral Tehnic fiind asigurate interconectăriletuturor grupurilor tehnice de emisie şi producţiedin Casa Radio, legăturile între studiourileregionale şi locale şi Casa Radio, conectărilecu punctele exterioare de transmisii (PalatulCotroceni, Guvern, Camera Deputaţilor, Senat,Aeroportul Otopeni, etc.), transmisiile multiplexîn direct şi transmisiile pe satelit.Astfel, au fost coordonate şi monitorizate, 24de ore pe zi, programele:România ActualităţiRomânia CulturalRomânia MuzicalRadio BucureştiAntena SatelorProgramul pentru minorităţiProgramul Extern 1 al RRI (PEC 1)Programul Extern 2 al RRI (PEC 2)Programul Extern 3 al RRI (PEC 3)24 ore zilnic24 ore zilnic24 ore zilnic24 ore zilnic16 ore zilnic2 ore zilnic24 ore zilnic24 ore zilnic6 ore zilnicDe asemenea, au fost efectuate următoareleactivităţi de suport tehnic pentru realizareaelementelor de conţinut al programelor:transmisii difuzate în direct sauînregistrate, provenind de la corespondenţiiinterni şi din străinătate ai Societăţii Românede Radiodifuziune, transmisii de la evenimentecu caracter de actualitate politică, socială şiculturală, transmisii în cadrul schimburilormuzicale cu străinătatea:peste 400 de transmisii în direct,4300 transmisii de materiale pentrudiverse emisiuni,4300 de înregistrări;transmisii, sonorizări şi producţiiimportante, având în vedere gradul ridicat dedificultate: Festivalul Internaţional „GeorgeEnescu”, Târgul de carte Gaudeamus, slujbelereligioase prilejuite de Paştele Ortodox şi dehramul bisericii patriarhale, slujbele religioaseprilejuite de Paştele Catolic, evenimente cuocazia Zilei Naţionale a României, lansareaRadio Chişinău ca nou post al Radio România,Summit-ul NATO, proiectul „Folk Fără Vârstă”,proiectul maraton de poezie al RRC, proiectul„Cafeneaua de Ştiinţă” proiectul “AntenaSatelor - 20 de ani”, proiectul „Maraton deWeek-end”, proiectul „Matinal de Week-end”,proiectul „Mişcarea pentru sănătate”;producţii muzicale realizate înstudiourile de înregistrări ale SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune şi în Sala deConcerte „Mihail Jora”, respectiv 207 concerteşi spectacole cu public, din care 120 transmiseîn direct şi peste 230 de înregistrări muzicale,suprapuneri şi mixaje, 175 de editări, prelucrărişi ascultări, 50 copieri;transmisii ale producţiilor muzicale ces-au desfăşurat în afara Casei Radio, preluatecu ajutorul carelor de reportaj muzicale;producţii complexe de teatru radiofonic(1154), multiplicări documente audio (2147)producţii-înregistrări, fonotecări, copieri înformat digital-pentru Redacţia Muzicală (645ore), spoturi publicitare (130 ore),producţii-recondiţionări primare, copieri,multiplicări - pentru Patrimoniu (229);monitorizarea şi înregistrareaprogramelor difuzate de posturile radio proprii102 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

(4132 ore), copieri (199 ore), înregistrări pentrucalificative (1788 ore), înregistrări diverse (243ore);implementarea unui sistem devideoconferinţă, operaţional între sediul centralşi celelalte sedii ale studiourilor regionale şilocale de radio.8.1.Reconsiderarea necesităţilor despectru ale societăţii, atât înmodalităţile actuale de emisie, cât şiîn perspectiva trecerii la radio digital(T-DAB), conform strategiei deacoperire a teritoriului naţionalÎn vederea respectării reglementărilor învigoare în domeniul radio, au fost asiguratelegături permanente între Radio România şiinstituţiile/autorităţile/operatorii implicaţi înfuncţionarea sistemului de difuzare aprogramelor de radio: Consiliul Naţional alAudiovizualului, Societatea Naţională deRadiocomunicaţii, Autoritatea Naţională pentruAdministrare şi Reglementare în Comunicaţii,Romtelecom.modalităţile de soluţionare aproblemelor legate de încheierea nouluicontract pentru prestarea serviciilor detransport şi difuzare a programelor RadioRomânia;modalităţile de abordare în timp adezvoltărilor viitoare în funcţie de condiţiile deîncheiere a acordului-cadru;comunicarea către ANCOM deobservaţii şi propuneri privitoare la soluţia demutare a frecvenţei 102,9MHz dinamplasamentul Arad-Şiria, în scopul unei maibune acoperiri a oraşului Arad;aplicarea măsurilor solicitate demodernizare (schimbare) a liniei de transport aprogramului de la Studioul de radioTârgu-Mureş la staţia de emisie, precum şi amăsurilor de asigurare a liniei de rezervă;difuzarea canalului Radio 3NET „FlorianPittiş” prin intermediul emiţătorului T-DABBucureşti Herăstrău;situaţia investiţiilor SNR în echipamentenecesare completării reţelelor FM.Pentru evaluarea necesităţilor şi pentruidentificarea zonelor neacoperite cu program, afost întocmită o documentaţie ce cuprindeprezentarea situaţiei actuale de acoperire aposturilor Radio România.În colaborare cu reprezentanţii SocietăţiiNaţionale de Radiocomunicaţii, au fostanalizate premisele trecerii la radiodifuziuneadigitală, pe baza cărora se va elabora ostrategie de acoperire naţională pentrudifuzarea programelor Radio România pe caleradioelectrică terestră digitală. În acest sens, lanivelul Departamentului Tehnic a fost întocmităo documentaţie de sinteză a reglementărilororganismelor naţionale şi a recomandărilorUER în domeniul radiodifuziunii digitale(T-DAB).În cadrul grupului comun de lucru, constituit lanivelul SRR-SNR, au fost abordate aspecteprecum:DOMENIUL TEHNIC | 103

8.2.Implementarea soluţiilor specificeradioului digital şi înscrierii încompetiţia de atribuire amultiplexoarelor pentru emisia digitalăOdată cu implementarea în Controlul GeneralTehnic a soluţiei de rezervă pentru transportulprogramelor radio pe suport alternativ - fibrăoptică s-au creat condiţiile pentru testareacompletă şi asumarea noilor modalităţi dedifuzare în format digital (T-DAB).De asemenea, au fost asigurate condiţiiletehnice necesare difuzării postului Radio3Net„Florian Pitiș” în sistem digital T-DAB, pefrecvenţa 223.936 MHz, începând din luna iulie2011.Acest demers este o continuare a unuiproiect-pilot pentru Bucureşti, în careSocietatea este implicată încă de la debutulacestuia, din anul 2005.8.3.Adoptarea de soluţii tehniceperformante pentru producţie şiemisie radiodisfuncţionalităţilor în reţeaua de comunicaţii,efectuarea de măsurători de radiofrecvenţă,intervenţie în cazul defecţiunilor tehnice înControlul General Tehnic.Pentru furnizarea de semnal audio către staţiilede emisie, la parametrii tehnici prevăzuţi înContractul de prestări servicii deradiocomunicaţii, au fost achiziţionate treiprocesoare audio AM pentru liniile de programmono ale posturilor Radio România Actualităţi,Radio România Antena Satelor şi programulmaghiar-german, precum şi trei procesoareaudio FM pentru posturile regionale RadioRomânia Cluj, Radio România Târgu-Mureş şiRadio România Reşiţa. Procesoarele audio FMau fost livrate posturilor regionale, iar cele AMau fost instalate în Controlul General Tehnic,urmând ca, după etapa de configurare, să sepoată stabili împreună cu Societatea Naţionalăde Radiotelecomunicaţii SA procedurileadecvate de utilizare (Anexa 10).8.5.Realizarea controlului obiectiv altransmisiei, transportului de semnalşi al calităţii recepţiei programelorPentru îmbunătăţirea capacităţii de realizare întehnologie VOIP a principalelor transmisiiaudio, au fost parcurse de către specialiştiitehnici din serviciile implicate în dezvoltarea,întreţinerea şi utilizarea sistemului dinControlul General Tehnic al Societăţii toateetapele specifice de proiectare, achiziţie şiinstalare a echipamentelor.8.4.Obţinerea unui sunet de calitate laemisieÎn colaborare cu serviciile tehnice aleposturilor, în urma analizării procesului dedifuzare şi coordonare a programelor de radio,au fost întocmite proceduri de lucru pentruefectuarea probelor tehnice cu cabinele deemisie şi producţie, utilizarea codecurilor audioîn transmisiile radio, remediereaA fost încheiată etapa a doua a proiectului"Sistem de monitorizare şi control al recepţieiprogramelor în FM", ce a constat în instalareaşi punerea în funcţiune, împreună cureprezentanţii Societatea Naţională deRadiotelecomunicaţii SA, a 16 noi staţii demonitorizare FM. Astfel, în urma testelor şi104 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

măsurătorilor efectuate, au fost stabiliteamplasamentele finale pentru staţiile demonitorizare, în vederea acoperirii cât maieficiente a teritoriului ţării.Totodată, a fost finalizată procedura depreluare şi exploatare a informaţiilor furnizatede sistem, pentru controlul calităţii semnaluluiaudio recepţionat şi intervenţia rapidă în cazulapariţiei evenimentelor în funcţionarea staţiilorde emisie FM.8.6.Conservarea arhivei Radio Româniaşi accelerarea procesului de digitizarea patrimoniului audio al societăţiiÎn cadrul proiectului Arhivei Digitale Audio –Media (ADAM), au fost continuate activităţilepost-implementare a soluţiei tehnice, constânddin:extinderea accesului la ADAM, în cadrulsistemului informatic al Societăţii, pentrucăutarea, ascultarea şi comandarea prininterfaţa web a înregistrărilor digitale stocate,conţinutul arhivei sonore digitale devenindastfel disponibil si studiourilor teritoriale;activităţi destinate îmbunătăţiriicondiţiilor de conservare a patrimoniului sonor,prin identificarea pe bază de studii despecialitate a unor soluţii noi, viabile, dedepozitare a materialelor de patrimoniu;au fost stabilite cerinţele şi bugetulnecesar operaţiunilor de inventariere,decontaminare, mutare şi gestionare afonotecii radio.8.7.Creşterea capacităţii de utilizare atehnologiei IT&C existenteDepartamentul Tehnic a asigurat cadrulnecesar pentru următoarele activităţi de suporttehnic:funcţionarea, în Casa Radio, asistemelor digitale de emisie şi producţie radio– Digimedia, RadioMan, Multinews şi Transtel;asigurarea capacităţii de exploatare asistemului informatic integrat, prin achiziţia deservicii de suport IT, internet şi antimalware;extinderea capacităţilor de procesare adatelor prin achiziţia unor echipamente şisoluţii informatice:echipamente destinate măririi capacităţiide stocare date pentru sistemele de producţieradio „on-air” şi „on-line” (distribuţie,streaming), pentru sistemul de management aldocumentelor AMD, pentru sistemele de poştăelectronică şi FTP;echipamente de comunicaţii necesarepentru creşterea vitezei şi capacităţilor detransfer a datelor, atât la nivelul sistemuluiinformatic integrat din sediul central, cât şi dinstudiourile regionale;servere necesare asigurării cerinţelornoi de putere de calcul şi de îmbunătăţire aperformanţelor de operare a bazelor de date;calculatoare industriale necesareasigurării unei soluţii de redundanţă înexploatare pentru echipamentele IT dinControlul General Tehnic.De asemenea, au fost realizate următoareledezvoltări de aplicaţii şi soluţii informatice:dezvoltarea unui portal colaborativ;dezvoltarea de aplicaţii diverse cum ar fiaplicaţii de prezenţă colectivă, aplicaţieplanificarea concediilor de odihnă, aplicaţiaalegeri etc.DOMENIUL TEHNIC | 105

8.8.Identificarea soluţiilor tehnice învederea prezenţei serviciului publicde radiodifuziune, în format radioon air, în spaţii publiceÎn cadrul campaniei de realizare a unorevenimente speciale, au fost asigurate, înincinta Aeroportului Internaţional „HenriCoandă”, condiţiile tehnice de captare,sonorizare şi difuzare, necesare desfăşurăriipectacolelor „live”, oferite de corurile şiformaţiile Radio România de 1 Noiembrie şi înperioada sărbătorilor de iarnă.Studioul Regional Constanţa, prin programulestival „Radio Vacanţa”, a fost prezent şi înaceastă vară, în perioada mai-septembrie, înspaţii publice estivale, reprezentate de plajelestaţiunilor Mamaia, Mangalia şi Eforie, fie prinintermediul instalaţiilor proprii de sonorizare, fieprin parteneriate cu terţi, care asigurăretransmisia programelor noastre.8.9.Implementarea sistemuluiTRAFFIC ANNOUNCEMENTRadio România a propus iniţierea unui proiect,în parteneriat cu Ministerul Transporturilor şiInfrastructurii, respectiv cu CompaniaNaţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionaledin România (CNADNR), de dezvoltare ainfrastructurii autostrăzilor.Proiectul vizează implementarea sistemuluiTraffic Annoucement, pentru transmitereainformaţiilor cu privire la trafic şi planificarearutelor în cazul apariţiei unor situaţii speciale întraficul pe autostrăzi, având ca obiectivcreşterea siguranţei rutiere. Din perspectivaSocietăţii, acest proiect asigură posibilitateacreşterii calităţii recepţiei în FM a posturilor deradio de-a lungul autostrăzilor, precum şipremise pentru trecerea la emisia digitală aposturilor naţionale de radio.În acest context, specialiştii tehnici din RadioRomânia şi din Societatea Naţională deRadiocomunicaţii au analizat cerinţelenecesare implementării sistemului TrafficAnnoucement şi au întocmit o documentaţietehnică preliminară, ce cuprinde definireaelementelor sistemului şi identificarearesurselor necesare realizării acestuia.8.10.Extinderea către studiourile teritorialea funcţionalităţilor SII din societateAu fost efectuate operaţiunile curente deîntreţinere a sistemului informatic, existent lanivelul studiourilor teritoriale, activităţi impuseatât de modificările fluxurilor informaţionaleinterne, cât şi de modificările legislative.De asemenea, Departamentul Tehnic adesfăşurat o serie de activităţi de dezvoltare şiimplementare de aplicaţii şi soluţii informatice:extinderea domeniului „windows” încadrul sistemului informatic integrat lastudiourile regionale (de la Constanţa şi TârguMureş);dezvoltarea unui sistem de producţieonline la Studioul Regional Radio RomâniaTârgu-Mureş;dezvoltarea unui sistem de producţieonline la Studioul Regional Radio RomâniaCluj;dezvoltarea şi modernizarea de site-uripentru sediul central şi studiourile regionale;dezvoltarea unei aplicaţii de raportare adrepturilor de autor pentru studiourileregionale;implementarea soluţiei de planificare aconcediilor de odihnă, atât în sediul central, câtşi la nivelul studiourilor regionale;8.11.Retehnologizarea uniformă astudiourilor teritorialePentru obiectivul de investiţie de la StudiouluiRegional Iaşi - vizând realizarea unui nou sediu- în 2011 au fost parcurse ultimele etape deinstalare şi punere în funcţiune, în ControlulGeneral Tehnic şi în 3 grupuri tehnice, asistemului profesional de captare, prelucrare,106 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

multiplexare şi transmisii radio, achiziţionat lasfârşitul anului 2010.Detaliile de implementare ale acestui sistemcomplex, audio-IT, cu caracteristici şi facilităţitehnice dintre cele mai moderne, au fostconcepute şi aplicate de către echipe despecialişti din Departamentul Tehnic. În plus,pentru activităţile finale de configurare audio-ITşi de pregătire a utilizatorilor finali (personalultehnic şi redacţional al studioului regional) aufost asigurate serviciile de suport tehnicaferente.Au fost, deopotrivă, planificate şi finalizate,până la sfârşitul anului, amenajările acustice,electrice şi de ventilaţie-climatizare dincelelalte spaţii tehnice de la etajul al III-lea,destinate activităţilor de producţie radio.Pe baza solicitărilor de la studiourile regionaledin Reşiţa şi Timişoara, pentru dezvoltareasoluţiilor tehnologice moderne şi pentrusatisfacerea unei game largi de cerinţe dinpartea realizatorilor de programe, au fostidentificate şi înţelese specificaţiile şi detaliatăinformaţia necesară pregătirii şi iniţieriiprocedurilor de înlocuire a tehnologiei din douăgrupuri tehnice de producţie radio. În plus, aufost efectuate cercetări de piaţă în special înlegătură cu operarea şi utilizarea noilorechipamente, despre facilităţile de întreţinere şide adaptare la cerinţele viitoare ale acestora.În acest context, au fost achiziţionate douăpupitre digitale de mixare semnale audio, carevor fi instalate în primul semestru al anului2012.de clădire ca elemente definitorii ale unuispaţiu consacrat, cu rezonanţă în viaţaculturală a comunităţii. Astfel, în continuareastudiilor funcţionale, tehnice şi economicereferitoare la implementarea noilor tehnologiide realizare programe şi de producţie muzicalămulticanal, au fost finalizate procedurile deachiziţie a două pupitre digitale de mixare asemnalelor audio, inclusiv sistemele deprocesare şi monitorizare subiectivă aferente.Aceste echipamente cu performanţe tehnicedeosebite vor fi puse în valoare în cursul anului2012, în urma unor activităţi complexe dereabilitare funcţională a spaţiilor alocate.Consiliul de Administratie a aprobat, prin HCA25/2011, Raportul Comisiei de specialitateconstituită pentru analiza măsurilor întreprinseşi stabilirea cadrului general al acţiunilorviitoare privind sediul central al SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune (Anexa nr. 11).8.13.Modernizarea parcului auto al societăţiiServiciul Transporturi are în derulare obiectivulde înnoire a parcului auto, obiectiv iniţiat înanul 2011 prin retragerea din circulaţie a 54 deautovehicule casate şi înlocuirea lor cuautoturisme de generaţie nouă. Într-o primăetapă, au fost achiziţionate 18 autoturisme prinleasing financiar, urmând ca, în acest an, alte32 de autoturisme, achiziţionate prin leasingoperaţional, să completeze parcul auto alSocietăţii.8.12.Pregătirea soluţiilor tehnice pentrurezolvarea problemelor legate desediul central al societăţiiPe lângă soluţionarea problemelor curente alesediului central, legate de gradul avansat deuzură al clădirii şi al instalaţiilor aferenteacesteia, compartimentele specializate dincadrul departamentelor tehnic şi economic aucontinuat activităţile de valorificare a corpurilorDOMENIUL TEHNIC | 107

DOMENIUL RESURSE UMANE

Crearea condiţiilor optime pentrudesfăşurarea şi dezvoltarea activităţii deresurse umane în cadrul Societăţii, analizasituaţiei actuale a practicilor de resurseumane şi aplicarea de noi programe unitare,urmărind înlăturarea bariereloradministrative, elaborarea unei politici deresurse umane şi instituirea în organizaţie asistemului de management al carierei9.1.Adoptarea unor soluţii de recrutare apersonalului, bazate pe mijloaceadecvate de selecţie şi criterii deîncadrare, inclusiv din punct de vedereal sănătăţii (în funcţie de fişa postului şicaracteristicile locului de muncă, învederea depistării sau evităriiafecţiunilor profesionale)Au fost elaborate, aprobate şi aplicateregulamentele privind selecţia membrilorComitetelor directoare şi ale unităţilor teritorialeautonome (Hotărârea Consiliului deAdministraţie nr.17/2011), respectiv aRegulamentului de selecţie a managementuluiexecutiv (Hotărârea Consiliului deAdministraţie nr. 24/2011).9.3.Adoptarea unui nou nomenclator defuncţii, ierarhizarea acestora şiintroducerea unui sistem deindicatori de performanţă pentrufuncţiile de execuţie şi de conducereÎn scopul realizării acestei direcţii de acţiune,cu implicaţii majore în activitatea Societăţii, aufost făcuţi o serie de paşi importanţi, care vorcontinua şi în anii următori. Astfel, concluziiledesprinse în urma primei sesiuni a etapei-pilotdin procesul de evaluare a personalului cufuncţii de execuţie vor fi utilizate laperfecţionarea acestui proces, care vacontinua cu sesiunea a II-a, programată (prinOrdinul preşedintelui director generalnr.760/2011) să se desfăşoare în primulsemestru al anului 2012. Încheierea acestuiciclu-pilot va oferi, prin rezultatele sale, o bazăde discuţie solidă pentru proiectarea nouluinomenclator de funcţii, din perspectivarenegocierii Contractului Colectiv de Muncă, înacord şi cu operarea modificărilor necesare înnomenclatorul COR (Clasificarea Ocupaţiilordin România).Aceste regulamente utilizează o metodă deselecţie bazată pe analiza şi evaluareaproiectelor candidaţilor, întocmite conformcerinţelor prevăzute în caietele de sarcini,individualizate în funcţie de postul/structuraorganizaţională a departamentului pentru carese selectează personalul de conducere.9.2.Analiza fluxurilor de producţie/activităţişi estimarea, pe această bază, anevoilor de personalÎn perspectiva schimbărilor la nivelorganizaţional, care se vor finaliza cuelaborarea Regulamentului de Organizare şiFuncţionare şi cu o nouă organigramă, s-a avutîn vedere, în mod special în sectorul editorial,asigurarea resurselor de personal, care săpermită desfăşurarea în condiţii optime aactivităţii de bază a Societăţii.Curs de formarea auditorilor în Societatea Română de Radiodifuziune9.4.Refacerea unitară a fişelor de postRezultatele primei sesiuni din etapa-pilot asistemului de evaluare a personalului deexecuţie (o premieră pentru Societate),coroborate cu cele de la evaluarea110 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

personalului cu funcţii de conducere - realizatădupă un sistem îmbunătăţit - au fost utilizate lareanalizarea a 309 fişe de post şi laactualizarea a 212 dintre acestea, activitatecare va continua şi în anul 2012.9.5.Realizarea unui program unitar deinstruire a salariaţilor/colaboratorilorsocietăţii (învăţare la distanţă,e-learning) şi de perfecţionare aangajaţilorÎn vederea creşterii eficienţei activităţilor deformare profesională, s-a elaborat structuraunei noi proceduri de lucru (în conformitate cuexigenţele managementului calităţii - ISAS BC9001 şi ISO 10 015 – şi ale OMFP 946), unprogram unitar de instruire, care săarmonizeze necesităţile de formare cucreşterea calităţii muncii, după absolvirea unuicurs pentru aceasta din urmă, proceduraprevede introducerea unei perioade depractică, încheiate cu o apreciere a modului încare se aplică cele învăţate la locul de muncă.De asemenea, au fost elaboraţi indicatorii deperformanţă pentru training şi a fost redactatăo propunere pentru capitolul Formareaprofesională a adulţilor din noul ROF alSocietăţii.Experienţa dobândită în urma derulării primeisesiuni de evaluare a personalului va fi folosităla adaptarea formularului electronic, utilizat însistemul informatic integrat al Societăţii, astfelîncât recomandările de pregătire profesională,formulate cu ocazia interviului de evaluare, săfie utilizate în procesul de stabilire a planului deformare a salariaţilor.Pentru şi mai multă coerenţă, a fost proiectatun sistem de corespondenţe între fluxul demuncă, sistemul de e-learning, sistemulelectronic de evaluare a personalului şi bazade date din SAP, astfel încât informaţia să fieadaptată noii proceduri.standardelor profesionale pentru profesiilespecifice de radio, condiţie sine qua non pentruelaborarea de programe unitare deînvăţământ. Pentru aceasta, Comitetul deCalitate a tratat cu prioritate iniţiativa deelaborare a scalei de competenţe, respectiv astandardelor ocupaţionale pentru jurnalişti şitehnicieni radio.În contextul eforturilor de consolidare aproiectului „Limba Română” de către toateposturile naţionale şi regionale ale RadioRomânia, s-a creat softul care stă la bazaviitorului program de e-learning în domeniu şis-au dezvoltat noi instrumente de corectare agreşelilor de rostire la microfon (detalii laCapitolul 5. Domeniul Editorial). Astfel, a fostelaborat şi testat un sistem de evaluare avocilor – inspirat din standardul ISAS BC 9001şi bazat pe principiul nivelurilor de competenţă.Pentru domeniul tehnic s-au organizat atelierede elaborare a procedurilor de emisie şiproducţie tehnică, precum şi alte cursuripunctuale. Rezultatele acestora vor fi utilizateîn procesul de inventariere a competenţelorspecifice, care vor sta la baza elaborării deprograme unitare de formare.A continuat activitatea de elaborare aDOMENIUL RESURSE UMANE | 111

9.6.Instituirea unui program pentruidentificarea, perfecţionarea şi fidelizareapersonalului cu competenţe rareAbordarea acestei direcţii s-a făcut pe douăplanuri. Pe de o parte, s-a utilizat evaluareapersonalului de execuţie pentru identificareapersonalului care ar putea fi folosit în activităţilede monitorizare-ascultare critică, unde existădeficit de resurse umane.Pe de altă parte, s-au iniţiat măsuri pentrucategorii de personal specializat, cucompetenţe rare. Astfel, au fost demaratediscuţii cu Universitatea Naţională de Muzică,pentru a pregăti specialişti, care să realizezeînregistrări şi transmisiuni muzicale de înaltăţinută - aici deficitul de personal esteaccentuat. Concretizarea acestei iniţiative vaputea genera un program complet de instruireşi formare a unor tineri maeştri de sunet /regiemuzicală, care să utilizeze dotările şi facilităţilespecifice pe care Radio România le pune ladispoziţia celor care vor urma programul.De asemenea, prin modificări structuraleminime, a fost asigurat cadrul pentrueficientizarea activităţii Grupului de IstorieOrală, activitate cu caracter de unicat în rândulradiourilor din România.9.7.Crearea unui furnizor de formarespecifică: Academia Radio RomâniaA continuat activitatea de monitorizare aapelurilor lansate pe POSDRU în vedereaidentificării altor posibile soluţii de finanţare,care să corespundă obiectivelor noastre dar,în acelaşi timp, au fost efectuate demersuripentru realizarea unor paşi importanţi dinproiect cu resurse proprii. Astfel, a fostconcepută o platformă de e-learningcompatibilă cu Portalul Radio România şi ademarat activitatea de elaborare de programeunitare pentru trei cursuri, considerateprioritare de către manageri, în anul 2011:Scriem pentru Internet, Web-design pentruradio pe Internet şi tirea, relatarea, reportajul.Toate aceste programe aduc completăriStandardelor profesionale pentru jurnaliştii dinSRR, completări care se vor regăsi într-o ediţierevizuită a acestora.9.8.Constituirea unui sistem desalarizare motivant, a unui sistem derecompense şi sancţiuni dupăprincipiul performanţă maximă pepost - recompensă maximăPrimii paşi făcuţi în constituirea acestui sistemse regăsesc în dispoziţiile cuprinse înregulamentele pentru evaluarea personaluluide execuţie şi a managementului executiv,care prevăd măsuri graduale derecompensare/sancţionare a personaluluievaluat, bazate pe rezultatele evaluărilor.9.9.Continuarea informatizării activităţilordin domeniul resurselor umaneS-a urmărit dezvoltarea aplicaţiilor informaticeexistente, în scopul gestionării unitare adatelor din domeniul resurselor umane,112 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

precum şi implementarea, împreună cuServiciul Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii,a aplicaţiilor informatice iniţiate în anulprecedent, respectiv programul demonitorizare a rezultatelor evaluărilorpersonalului şi cel de planificare a concediilorde odihnă (aprobat prin Ordinul preşedinteluidirector general nr. 267/2011).De asemenea, a fost realizată o aplicaţie cu rolde interfaţă între baza de date a Societăţii şiRegistrul electronic al Inspectoratului Teritorialde Muncă, prin intermediul căreia se transmiteregistrul general de evidenţă a salariaţilor,exploatând baza de date existentă la ServiciulResurse Umane.9.10.Introducerea sistemului de evaluare apersonalului de execuţie, perfecţionareasistemului de evaluare a managementuluiS-a derulat, în premieră pentru Societate,prima sesiune a etapei-pilot din evaluareapersonalului cu funcţii de execuţie, având dreptscop identificarea nivelului de performanţă aangajaţilor. Procedura de evaluare a fostcompletată cu criterii specifice pe domenii deactivitate. Etapa-pilot va continua şi în anul2012, urmând ca forma definitivă să fie aplicatăîncepând cu anul 2013.În concordanţă cu noile criterii de selecţie amanagerilor, a fost propusă o altă modalitatede evaluare a acestora, care se regăseşte înRegulamentul privind selecţia managerilor şievaluarea managementului executiv în cadrulSocietăţii (HCA nr. 24/2011).Anul 2011 a însemnat, din perspectivaresurselor umane, o continuare a politicii dereducere a numărului de angajaţi pe perioadănedeterminată, pe cale naturală, în special prinpensionare pentru limită de vârstă. Aceastăpolitică a asigurat menţinerea trenduluidescendent al numărului de salariaţi din ultimiiani, astfel că la data de 31.12.2011 seînregistra cifra de 2.347 de posturi ocupate(Anexa nr. 12), cel mai mic număr de la apariţiaLegii de organizare şi funcţionare a SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune, în condiţiile în carestructura organizatorică a instituţiei nu a suferitmodificări (Anexa nr. 13).Astfel, s-a pus accentul pe creştereaflexibilitatăţii în direcţionarea resurselor sprepunctele vitale ale instituţiei, prin dirijareaangajărilor compensatorii, cu prioritate spresectorul editorial şi numai în cazuri binejustificate spre alte domenii de activitate dincadrul SRR. De altfel, în DepartamentulProducţie Editorială s-au înregistrat cele maimulte pensionări (Anexa nr. 14) sau alte formede încetare a activităţii (Anexa nr. 15). A fostpreferat acest sistem, în detrimentul unormăsuri radicale, care ar fi putut creadezechilibre, cu consecinţe defavorabile înplanul funcţional al instituţiei.Pentru colaborările Radioului public cuspecialiști a fost stimulată încheiereacontractelor de prestări servicii și drept deautor și drepturi conexe cu persoane fiziceautorizate sau persoane juridice, în locul celorîncheiate cu persoane fizice.Creşterea calitativă a pregătirii resurselorumane a fost realizată mai ales princristalizarea şi introducerea unei metodologiide elaborare a Planului de Formare aSalariaţilor, în strânsă legătură cu Priorităţile şiObiectivele Strategice ale instituţiei şi cu noileregulamente de selecţie şi evaluare.Au fost organizate un număr de 116 cursuri, lacare au participat 279 de salariaţi. Pe lângăacestea, au fost organizate, în cadrulproiectului interdepartamental deimplementare a managemenului calităţii, 41 deateliere de lucru pentru 341 de angajaţi,(Anexa nr. 16).Dincolo de datele statistice, relevante petermen scurt, demersurile în vederea realizăriide programe unitare de formare, disponibile pesuport electronic pentru toţi jurnaliştii şicolaboratorii Societăţii, reprezintă un câştigreal pe termen mediu şi lung. În acelaşi timp,ele contribuie la creşterea eficienţei activităţiide pregătire profesională şi creează premiselepentru o viitoare şcoală a Radioului public.DOMENIUL RESURSE UMANE | 113

DOMENIUL ORGANIZAŢIONAL„

Asigurarea instrumentelor necesare buneifuncţionări a serviciului public, în condiţiilepermanenţei specifice şi dezvoltareaculturii organizaţionale.A continuat procesul de actualizare a cadruluinormativ intern, menit să întărească trecereade la o abordare cutumiară la una bazată peproceduri în toate sectoarele de activitate, înscopul eficientizării utilizării resurselor umaneşi materiale ale instituţiei.a Metodologiei de întocmire a playlisturilorpentru utilizarea prin radiodifuzare a operelormuzicale şi scrise, a fonogramelor şi/sau aprestaţiilor artiştilor interpreţi sau executanţi(detalii la Capitolul 2, Activitatea organismelorde conducere):aprobarea Regulamentului privindprogramarea şi efectuarea concediului deodihnă în Societate;constituirea Comisiei de monitorizare,coordonare şi îndrumare metodologică adezvoltării sistemului de controlintern/managerial al Societăţii.10.2.Analiza instrumentelor existente,elaborarea Regulamentului deorganizare şi funcţionare al societăţii, anormelor şi procedurilor subsecventeNevoia unui Regulament de Organizare şiFuncţionare a Societăţii a fost conştientizată totmai puternic în ultimii ani, iar etapele concretede elaborare ale acestuia au fost demarateîncă de la începutul mandatului.Curs de implementare a Sistemului de Management al Calității10.1.Organizarea activităţii tuturor salariaţilorsocietăţii, astfel încât prestarea munciisă se realizeze în condiţiile remunerăriidecente şi fără a se aduce atingeredrepturilor şi libertăţilor stabilite prinlege, 365 de zile pe an, 7 zile pesăptămână, 24 de ore din ziÎn anul 2011, această direcţie de acţiune a fostpusă în aplicare prin:organizarea alegerilor pentrudesemnarea noilor reprezentanţi airealizatorilor de emisiuni radio în Comisiaparitară specială pentru elaborarea StatutuluiJurnalistului de Radiodifuziune;elaborarea şi aprobarea: StatutulJurnalistului de Radiodifuziune, a Manualuluide politici contabile şi circuitul documentelorfinanciar-contabile utilizate în SocietateaRomână de Radiodifuziune; a Regulamentuluiprivind utilizarea identităţii vizuale a Societăţii;În anul 2011 a fost continuat acest proces, prin:acţiunea de consultare a întreguluimanagement executiv, prin intermediul unuichestionar managerial, în vederearadiografierii situaţiei organizaţionale existenteşi a modului în care reglementările internerăspund actualului stadiu de dezvoltare ainstituţiei;analiza datelor rezultate dinchestionare, efectuată de o comisie extinsă,concretizată într-un raport, care a creatpremisele necesare în vederea elaborării celuimai important şi complex document dereglementare internă, Regulamentul deOrganizare şi Funcţionare.Constituirea, prin ordinul preşedintelui directorgeneral, a unei comisii, care, cu sprijinul unorconsultanţi externi, a început procesul deelaborare a ROF şi a noii organigrame. Astfel,s-au conturat mai multe versiuni de lucru, dincare cea mai recentă a fost supusă atenţieituturor angajaţilor, prin postarea pe forumul116 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

intern a unui topic dedicat. Opiniile receptate cuaceastă ocazie au fost utilizate la elaborareaunei structuri organizaţionale, care săcorespundă atât nevoilor societăţii, cât şirigorilor legislaţiei.10.3.Implementarea procedurilor, auditul şicertificarea SRR, conform standardelorde management al calităţii, mediului,securităţii în muncă etc.Pe parcursul anului 2011, Societatea Românăde Radiodifuziune şi-a intensificat eforturile învederea creşterii gradului de conformitate asistemului său de control intern/managerial cuprevederile OMFP 946/2005, republicat. Înacest sens, a fost constituită o nouă Comisie demonitorizare, coordonare şi îndrumaremetodologică a dezvoltării sistemului de controlintern/managerial al SRR. Comisia a derulat(pe baza unei noi proceduri) operaţiunea deautoevaluare a sistemului de controlintern/managerial a Societăţii, şi a constatat căgradul de conformitate a sistemului de controlintern/managerial este parţial conform custandardele aprobate în Codul controluluiintern/managerial. În cadrul procesului deautoevaluare au avut loc 34 de ateliere delucru, la care au participat peste 260 de angajaţiai SRR, proceduri care au avut ca rezultatelaborarea a peste 70 de proceduri, dintre care42 sunt finalizate, iar restul sunt în diverse stadiide finalizare. În cadrul etapei de implementarea mecanismelor şi uneltelor de monitorizare, afost lansat, în stadiul de pilot, sistemul demanagement al calităţii al Societăţii. În aceeaşietapă au avut loc două sesiuni de pregătire aviitorilor auditori interni de calitate (cu 48 departicipanţi), în cadrul cărora s-au realizat şiprimele rapoarte de audit intern de calitate şi afost elaborat Manualul auditorului intern decalitate din SRR. Ca urmare a acestor etape, afost înfiinţat Serviciul Managementul Calităţii, afost adoptat Manualul de calitate al SRR şi a10.4.Analiza şi reconsiderarea delegării decompetenţe şi responsabilităţi şi acoordonării pe orizontală, în vedereaunei mai bune aplicări a principiilordescentralizării decizionale şi/sau alesimplificării administrativefost constituit Comitetul de Calitate al Societăţii.A continuat analiza actualei metodologii dedelegare de competenţe, în vedereaidentificării deficienţelor actuale ale procesuluidecizional. Ca un prim pas, a fost elaborat şiînaintat Comitetului Director al SRR un proiectde modificare a procedurilor de resurse umane,în sensul renunţării la actele administrative caredublează actele consensuale (ordine/decizii denumire, angajare, promovare, transfer etc).10.5.Elaborarea de proceduri controlabileşi stimularea contribuţiei creative afactorilor de decizie, asumarearăspunderii individuale în vedereaorientării către rezultat, mobilitateorganizaţionalăA fost modificat Regulamentul de Organizare şiFuncţionare a Comitetului Director al SRR şi aComitetelor Directoare ale StudiourilorTeritoriale, aprobat prin Hotărârea Consiliuluide Administraţie nr. 6/2011 (detalii la capitolul 2,Activitatea organismelor de conducere)Au fost elaborate, şi aprobate regulamenteleprivind selecţia membrilor ComitetelorDOMENIUL ORGANIZAȚIONAL | 117

pe minutul de muzică;îmbunătăţirea interfeţei de rapoarteprivind indicatorii de cost ai SRR.În acelaşi timp, a fost elaborat un set deproceduri pentru utilizarea în interiorul şiexteriorul organizaţiei a rapoartelor privindindicatorii de cost, urmând ca implementareaacestora să constituie o prioritate în perioadaurmătoare.Curs de implementare al Sistemului de Management al Calitățiidirectoare ale Societăţii şi ale unităţilorteritoriale autonome (Hotărârea Consiliului deAdministraţie nr. 17/2011), respectiv amanagementului executiv (HotărâreaConsiliului de Administraţie nr. 24/2011). Pentruprocesul de selecţie au fost elaborate caietelede sarcini individualizate pe domenii deactivitate, ale căror criterii de selecţie urmărescinclusiv stimularea contribuţiei creative a celorce participă la concursuri. Aplicarea acestorregulamente a început deja prin prima etapă aconcursului de selecţie a membrilor comitetelordirectoare şi va continua în anul 2012.Au fost elaborate şi aprobate Principiile şietapele pentru elaborarea grilelor de programeale posturilor Radio România (HotărâreaConsiliului de Administraţie nr.40/2011). Prinaceastă procedură se urmăreşte creşterearăspunderii individuale a factorilor de deciziedin domeniul editorial.S-a derulat un proces de calibrare aprocedurilor metodologice de calcul alindicatorilor de cost pentru produsele şiserviciile SRR, prin:dezvoltarea unei aplicaţii pentrupreluarea automată a unor date preliminarepentru calculul indicatorului de cost peemisiune;crearea facilităţilor informatice deverificare complexă, încrucişată, a rezultatelorobţinute pentru indicatorii cost pe minut şi costpe emisiune;calculul şi urmărirea indicatorului de cost118 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual10.6.Reconsiderarea organizării şi funcţionăriisistemului posturilor naţionale, regionaleşi locale, redimensionarea acestuiaStudiul efectuat în anul 2011, care va sta labaza Regulamentului de Organizare şiFuncţionare a SRR şi a noii organigrame, arelevat necesitatea clarificării şi reconsiderăriiraporturilor între posturile Radio România(naţionale, tematice, regionale etc.). Dinaceastă perspectivă, au fost adoptate o seriede acte normative care constituie tot atâţia paşipe calea reorganizării sistemului de funcţionarea studiourilor teritoriale, în sensul unificării şisimplificării normelor interne, care devinaplicabile pentru toate structurile dincomponenţa Societăţii.A continuat proiectul Împreună pentru RadioRomânia, prin organizarea de şedinţeextraordinare ale Consiliului de Administraţie laposturile regionale, în vederea cunoaşteriiparticularităţilor de organizare şi funcţionare aposturilor regionale (detalii la Capitolul 2.Activitatea organismelor de conducere), procescare va continua şi în viitor.10.7.Diagnoza organizaţională pentrustabilirea tipului de culturăorganizaţională, care să permitădiseminarea, înţelegerea, acceptareaşi implementarea planurilor demăsuriUn prim pas a fost făcut prin abordareaconsultativă, care presupune informarea

salariaţilor asupra principalelor reglementăripropuse, respectiv solicitarea şi colectareapunctelor de vedere referitoare la acestea.Rezultatele acestei abordări au demonstrat căexistă un interes al salariaţilor pentru implicareaîn procesul de formalizare a activităţilor dincadrul Societăţii (detalii la capitolul 2.Activitatea organismelor de conducere).A fost înaintat către Comitetul Director unproiect de efectuare a unui studiu privindcultura organizaţională în Radio România.Punerea în aplicare a acestui proiect va permiteanaliza efectelor pe care normele interneadoptate le pot avea asupra culturiiorganizaţionale. De asemenea, proiectul vaidentifica măsurile ce trebuie luate pentruînţelegerea corectă şi asumarea acestora lanivelul întregii organizaţii.10.8.Îmbunătăţirea cadrului legal careasigură organizarea şi funcţionareaSocietăţiiÎn cadrul strategiei de extindere a programelorRadio România în Republica Moldova,conducerea Societăţii a întreprins demersuri laGuvernul României, în vederea suplimentăriibugetului instituţiei pe anul 2011, pentruînfiinţarea şi funcţionarea postului RadioChişinău. Prin Hotărârea de Guvern nr.961/2011, a fost aprobată suplimentarea, dinfondul de rezervă bugetară la dispoziţiaGuvernului, ceea ce, coroborat cu eforturilefinanciare proprii, a permis preluarea postuluide radio Arena FM, pe structura căruia a fostconstruit postul Radio Chişinău.De asemenea, au fost monitorizate activitateacelor două Camere ale Parlamentului Românieişi iniţiativele legislative cu potenţial impactasupra activităţii Societăţii. SpecialiştiiSocietăţii au prezentat puncte de vederereferitoare la un număr total de 12 proiectelegislative, care vizau: modificarea Legii nr.41/1994, a Legii nr. 504/2002 (Legeaaudiovizualului), precum şi alte iniţiativelegislative.10.9.Crearea instituţiei dialogului socialPe fondul modificărilor apărute în anul 2011 înlegislaţia muncii şi cea a dialogului social, acestobiectiv va fi reluat într-un cadrul lărgit şi cumijloace noi, depăşind consultările la nivelulcomisiei paritare, pentru a cuprinde şi alteforme de reprezentare a salariaţilor în dialogulsocial.În acest scop, a fost extins nivelul dereprezentare a observatorilor din parteasindicatelor în şedinţele Consiliului deAdministraţie, astfel încât şi alţi reprezentanţi aisalariaţilor să îşi poată prezenta punctele devedere şi să asiste la procesul decizional.De asemenea, a fost creată, pe portalul RadioRomânia, o secţiune de forum, unde sepostează probleme care au la bază elementeesenţiale în procesul de funcţionare a instituţiei,şi le oferă salariaților posibilitatea de a-şiexprima opiniile și sugestiile, precum şi de alansa noi subiecte de discuţie. Aici s-audezbătut teme cum ar fi: analiza structuriiorganizationale a Societăţii, StatutulJurnalistului de Radio, Propuneri de optimizareprivind organigrama etc.Pentru buna funcţionare a serviciului public deradio, în acest an a continuat procesul deactualizare a cadrului normativ intern, menit săîntărească trecerea de la o abordare cutumiarăla una bazată pe proceduri în toate sectoarelede activitate, în scopul eficientizării utilizăriiresurselor umane şi materiale ale instituţiei. Aufost adoptate sau revizuite o serie de procedurişi regulamente strict necesare în acest procesde reorganizare.Totodată, s-a acţionat în direcţia unificării şisimplificării reglementărilor, care devin astfelaplicabile pentru toate structurile SRR. Aînceput procesul de elaborare a douăinstrumente de importanţă vitală pentruorganizaţie: Regulamentul de Organizare şiFuncţionare şi noua organigramă a SRR, pefondul creşterii transparenţei şi a implicăriisalariaţilor în identificarea celor mai bune căi şimetode pentru realizarea obiectivelor Societăţii.DOMENIUL ORGANIZAȚIONAL | 119

DOMENIUL MONITORIZARE-CONTROL

Asigurarea informării, în termen, cu privirela funcţionarea organizaţiei şi identificareamăsurilor necesare în vederea eliminăriidisfuncţiilorPe parcursul anului 2011, managementulsuperior al Societăţii Române deRadiodifuziune a urmărit dezvoltarea şiconsolidarea ansamblului de acţiuni şiinstrumente de lucru din domeniul monitorizăriişi controlului.Un prim pas în acest sens a fost intrarea înfuncţiune a Regulamentului de Organizare şiFuncţionare a Comitetului Director al SRR,precum şi a Comitetelor Directoare aleStudiourilor Teritoriale, care accentueazăfuncţia acestora de instanţe cu atribuţiispecifice de control şi monitorizare înorganizaţie (detalii la Capitolul 2. Activitateaorganismelor de conducere).informaţii, date şi/sau documente aparţinândSocietăţii Române de Radiodifuziune.Având ca important obiectiv certificareaconform standardului de calitate din industriamedia ISAS BCP 9001:2010, SocietateaRomână de Radiodifuziune a continuat, în anul2011, acţiunile întreprinse anterior în vedereaîndeplinirii cerinţelor standardului.Astfel, a fost lansat, în stadiul de pilot, sistemulde management al calităţii al Societăţii şi aufost realizate primele rapoarte de audit internde calitate. Totodată, a fost constituit Comitetulde Calitate al SRR şi a fost adoptat documentulManualul de calitate al SRR.În plus, pentru implementarea sistemului demanagement al calităţii, care, prin corecţiile şiacţiunile corective pe care le presupune,reprezintă conceptul de monitorizare şi controlîn sine, în a doua jumătate a anului, a fostînfiinţat Serviciul Managementul Calităţii.În ceea ce priveşte controlul managerial intern,pe parcursul anului 2011, Societatea Românăde Radiodifuziune şi-a intensificat eforturile învederea creşterii gradului de conformitate asistemului său de control intern/managerial cuprevederile OMFP 946/2005, republicat.Comitetului Director îi este, astfel, atribuit rolulde a asigura controlul procedural şi de fond aliniţiativelor conducătorilor de compartimentedin Societatea Română de Radiodifuziune şi almodului de aplicare de către aceştia ahotărârilor şi deciziilor Consiliului deAdministraţie.În completarea cadrului procedural internprivind exercitarea atribuţiilor şi îndeplinireamandatului Consiliului de Administraţie alSocietăţii Române de Radiodifuziune, în anul2011 s-a aprobat Procedura privind accesulmembrilor Consiliului de Administraţie la122 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anualCa urmare a activităţii Grupului de lucru privindactualizarea modului de aplicare a OMFP946/2005 în SRR, în 2011 a fost constituită onouă Comisie de monitorizare, coordonare şiîndrumare metodologică a dezvoltăriisistemului de control intern/managerial alSocietăţii. Comisia a derulat operaţiunea deautoevaluare a sistemului de controlintern/managerial al SRR, potrivit prevederilorlegale. De asemenea, a fost analizat planul deacţiune pentru creşterea gradului deconformitate a sistemului de controlintern/managerial al SRR cu standardeleaprobate prin OMFP 946/2005, republicat, învederea actualizării Programului de dezvoltarea sistemului de control intern/managerial alSRR.În considerarea dezvoltării instrumentelorinterne de monitorizare şi control, din lunaianuarie, a început aplicarea Procedurilormetodologice privind Reglementarea

costurilor, în primul semestru ca perioadă-pilot,apoi ca activitate curentă, care asigurămanagementului strategic şi executiv dinSocietatea Română de Radiodifuziune,calculul şi analiza indicatorilor de cost.În luna mai, Consiliul de Administraţie a decisexaminarea schemei organizaţionale existenteşi efectuarea analizei necesare reactualizării şioptimizării Regulamentului de organizare şifuncţionare a SRR.Principalele obiective urmărite au fost stabilireaunui set concis şi coerent de criterii, în vedereaoptimizării schemei organizaţionale actuale şielaborarea propunerilor în acest sens. Acestdemers a stat la baza constituirii Comisieipentru elaborarea proiectului de Regulamentde organizare şi funcţionare şi a organigrameiSRR.A fost elaborat şi aprobat Regulamentul deutilizare a identităţii vizuale a SRR, documentcare stabileşte regulile de utilizare aelementelor de identitate vizuală,responsabilităţile şi răspundereaadministrativă, materială şi/sau civilă, dupăcaz. Regulile şi limitările de utilizare impuse audevenit obligatorii atât pentru personalulSocietăţii Române de Radiodifuziune, cât şipentru partenerii acesteia, ele aplicându-setuturor materialelor şi produselor societăţii,inclusiv în mediul virtual sau în utilizareaanimată.Începând din anul 2011, s-a îmbunătăţit modulîn care se derulează gestionarea personaluluisocietăţii aflat în concediu. Ca element denoutate, menţionăm instalarea şi la StudiourileRegionale ale SRR (excepţie Radio RomâniaIaşi), a aplicaţiei informatice destinateprogramării şi monitorizării în timp real aconcediilor.În cursul acestui an, au fost actualizatereglementările privind accesul publicului latoate evenimentele muzicale şicultural-artistice, organizate direct sau înco-producţie de Societatea Română deRadiodifuziune, realizându-se şi o modernizareşi o eficientizare a sistemului de acces alpublicului, prin introducerea ticketing-uluion-line.Noile reglementări au devenit operaţionale,conducând la îmbunătăţirea şi creştereacalităţii desfăşurării activităţii de organizare aunor concerte, festivaluri şi spectacole cupublic, realizării de programe diverse decultură şi vitalizării patrimoniului culturalnaţional şi european, precum şi accesulcetăţenilor la cultură, într-o manieră civilizată şifacilă pentru fiecare categorie de public.Pornind de la starea de fapt, analiza activităţiide monitorizare şi control, din perspectivapriorităţilor şi obiectivelor strategice aleSocietăţii Române de Radiodifuziune, se aratăastfel:11.1.Instituirea unui sistem de raportareperiodicăAbordarea sistemică, unitară, a domeniilor deraportare din SRR a avut ca reper documentulPriorităţile şi obiectivele strategice dedezvoltare ale Consiliului de Administraţie alSRR pentru perioada 2010-2014. Pe bazaacestuia a continuat integrarea mecanismelorde raportare deja existente cu elementeprecum: priorităţi, obiective, proceduri şiinstrumente de raportare. Urmărind structuraunitară instituită prin documentul menţionat, înanul 2011, au fost stabilite la nivelul fiecăruidepartament, atât obiectivele specifice cât şiDOMENIUL MONITORIZARE-CONTROL | 123

egulile de raportare periodică a îndepliniriiacestora.Sistemul de raportare periodică din SRR s-amanifestat în primul rând în domeniile de mareimportanţă pentru activitatea organizaţiei:analiza datelor de audienţă şi raportareaacestora către Comitetul Director şi Consiliulde Administraţie;analiza trimestrială şi raportareasituaţiei economico-financiare a SRR cătreComitetul Director şi Consiliul de Administraţie;analiza şi raportarea către Consiliul deAdministraţie a indicatorilor de cost;în domeniul marketing a fostmonitorizată şi raportată lunar difuzareaminutelor de publicitate, promovare şiautopromovare;monitorizarea şi raportarea periodicăcătre Comitetul Director a stadiului de derularea proiectelor Radio România (editoriale,interdepartamentale şi speciale);raportarea anuală a datelor statisticecătre UER (Uniunea Europeană de Radio şiTeleviziune);raportarea periodică către InstitutulNaţional de Statistică a dărilor de seamăstatistice pe anumite domenii de activitate.Pe lângă acestea, există şi raportări punctualespecifice, ca de exemplu monitorizarea utilizăriicorecte a limbii române on air şi on-line.Rapoartele elaborate de către monitorulfiecărui post sunt discutate cu realizatoriiprogramelor în vederea corectării greşelilor. LaRedacţia Minorităţi, în anul 2011, s-auîmbunătăţit condiţiile de monitorizare a calităţiilimbii utilizate pe post, prin încheierea unoracorduri cu catedra de hungarologie şigermanistică a Facultăţii de Limbi Străine.Tot în contextul instituirii unui sistem deraportare periodică, în anul 2011, au fostaprobate Manualul de politici contabile aleSRR şi Procedurile privind organizarea şiefectuarea inventarierii elementelor de natura11.2.Realizarea de sondaje la toatenivelurile manageriale şi de execuţiedin organizaţieactivelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Astfel,în vederea elaborării rapoartelor şi situaţiilorfinanciar-contabile semestriale și anuale, şipentru prezentarea fidelă a poziţiei financiare şia performanţei activităţii societăţii s-a urmărit:elaborarea unui set de rapoarte detaliate atât lanivel central cât şi la nivelul fiecărui studiouregional; stabilirea de termene pentru titulariide bugete în vederea raportării datelorbugetare la timp; elaborarea modelului deraportare periodică a situaţiilor privindderularea procedurilor de achiziţii publice dinalocaţie bugetară şi surse proprii.Pe parcursul anului 2011, s-a continuatutilizarea verificărilor prin sondare pentruactivităţile de maximă importanţă dinorganizaţie.În domeniul editorial, s-a urmărit îmbunătăţireasistemului de control al calităţii programelor (aircheck), din perspectiva utilizării acestuia cainstrument managerial de analiză a emisiunilorşi ajustare a grilelor de programe. Aceastăperspectivă a fost avută în vedere atât lanivelul posturilor naţionale, cât şi al celorregionale şi internaţionale, prin: sistematizareaşi dezvoltarea feedback-ului intern, analizaemisiunilor în cadrul redacţiilor, monitorizareainternă, constituirea de grupuri de lucru lafiecare post de radio - specializate pemonitorizarea şi analiza emisiunilor şi aplicareaunor calendare de activităţi.În plus, la Radio România Târgu-Mureş, s-alansat un chestionar intern, prin care să seidentifice problemele din grila existentă înlimba română şi în limbile minorităţilor,coroborate cu obiceiurile publicului-ţintă.124 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

11.3.Instituirea unui sistem de urmărire şievaluare a atingerii obiectivelor şi aîndeplinirii sarcinilorPrin aprobarea Priorităţilor şi obiectivelorstrategice de dezvoltare ale Consiliului deAdministraţie al SRR pentru perioada 2010 –2014, s-au pus bazele instituirii sistemuluiunitar de urmărire şi evaluare a atingeriiobiectivelor şi îndeplinirii sarcinilor.Astfel, pe parcursul anului 2011, evaluareagradului de îndeplinire a obiectivelor şisarcinilor a presupus următoarele paliere deacţiune:evaluarea managerilor conformîndeplinirii obiectivelor asumate;supervizarea, pe cale ierarhică, apersonalului de execuţie;evaluarea personalului de execuţie - pebaza unor criterii generale (calitatea muncii,eficienţa muncii, abilităţile profesionalegenerale) şi specifice (reprezentate deatribuţiile cuprinse în fişa postului fiecăruisalariat).În luna iunie a avut loc prima sesiune-pilot deevaluare, desfăşurată conform Regulamentuluiprivind perioada-pilot a evaluării personaluluicu funcţii de execuţie din Societatea Românăde Radiodifuziune, aprobat de Consiliul deAdministraţie. În urma analizei procesului deevaluare, au fost aprobate prevederile privindsesiunea a II-a, pentru perioada 1 octombrie2011 - 31 martie 2012, prevederi care austabilit îmbunătăţirea criteriilor de evaluare. Pebaza concluziilor desprinse din fiecare sesiunede evaluare, în continuare, se are în vedereîmbunătăţirea acestui Regulament.Tot în contextul urmăririi şi evaluării atingeriiobiectivelor şi îndeplinirii sarcinilor, în anul2011, a fost actualizată procedura internă deselecţie şi evaluare a managementuluiexecutiv prin Regulamentul privind selecţiamanagerilor şi evaluarea managementuluiexecutiv în cadrul SRR. Acesta are ca obiectstabilirea cadrului juridic privind organizarea şidesfăşurarea concursului pentru selecţiamanagerilor şi procedura de evaluare amanagementului executiv în cadrul SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune.În cuprinsul Regulamentului actualizat seregăsesc următoarele principii:selecţia managerilor se face pe bază deconcurs de proiecte de management;evaluarea managementului executivreprezintă verificarea modului în care au fostrealizate obligaţiile asumate prin anexamanagerială la contractul individual de muncă;evaluarea se face în considerareaobiectivelor stabilite în anexa managerială, arezultatelor obţinute în urma evaluăriipersonalului din subordine şi, după caz, ainiţiativelor şi a altor proiecte/activităţi realizateDOMENIUL MONITORIZARE-CONTROL | 125

de manageri;evaluarea managementului executiv serealizează anual, pe baza rapoartelor deactivitate întocmite de manageri şi a proiectuluide management elaborat pentru perioadaurmătoare;managerul are obligaţia de a propuneobiectivele pentru următoarea perioadă deraportare, conform priorităţilor şi obiectivelorstrategice ale Consiliului de Administraţie, şipoate formula propuneri privind alteobiective/realizarea altor proiecte/activităţi.De asemenea, pe baza noilor regulamente deevaluare, au fost analizate funcţiile existente înRadio România, în vederea actualizării fişelorde post, proiectării unui nou nomenclator defuncţii şi introducerii unui sistem de indicatoride performanţă pentru aceste funcţii.Ţinând seama de Priorităţile şi obiectivelestrategice de dezvoltare ale Consiliului deAdministraţie al Societăţii Române deRadiodifuziune pentru perioada 2010-2014(POS) din domeniul editorial, s-a constatatnecesitatea aprobării, de către Consiliul deAdministraţie a documentului Principiile şietapele pentru elaborarea grilelor de programeRadio România. Acesta reprezintă un cadrugeneral de reglementare, particularizat cudatele concrete din anul 2011, și are în vedere,cu prioritate, continuitatea punctelor forte aleproducţiei actuale, precum şi introducerea deelemente noi pentru a creşte, în continuare,ponderea produselor jurnalistice de calitate.Acest demers contribuie la îmbunătăţireacalităţii programelor SRR, armonizarea grilelorcu aşteptările publicului, în contextul pieţeimedia în continuă schimbare, dar şi clarificareaprocedurilor, respectând, totodată, prevederilelegale incidente şi direcţiile strategice stabiliteîn POS.Grilele de programe ale posturilor SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune, elaborate pentruperioada septembrie 2011 - septembrie 2012,au respectat prevederile cuprinse în cadrul dereglementare impus prin Principiile şi etapelepentru elaborarea grilelor de programe RadioRomânia. Totodată, cu ocazia monitorizării, seva urmări gradul de îndeplinire a scopurilor126 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual/obiectivelor/ţintelor asumate. În perioadaianuarie - februarie 2012, în funcţie derezultatele monitorizării primei etape, vor fiiniţiate procedurile de ajustare a grilelor.11.4.Analiza şi îmbunătăţirea sistemului deverificare şi control, în scopul unei maieficiente valorificări a măsurilor dispusecu ocazia acestoraPe parcursul anului 2011, sistemul de verificareşi control în SRR a vizat:evaluarea şi îmbunătăţirea sistemelorde conducere şi control intern aleactivităţilor/sistemelor/subsistemelor dinSocietatea Română de Radiodifuziune;dezvoltarea sistemului de proceduri şiinstrumente interne de control, raportare,identificare şi adoptare de măsuri corective;derularea misiunilor de audit publicintern;raportarea riscurilor semnificativeconstatate în managementul si controlul internmanagerial al domeniilor auditate;fundamentarea recomandărilor dinanalizele şi rapoartele de audit;monitorizarea procesului deimplementare a recomandărilor.În vederea îmbunătăţirii sistemului de verificareşi control, eforturile Societăţii s-au concentratpe trei paliere complementare: almanagementului calităţii, al controluluiintern/managerial şi al analizei continue aportofoliului de produse.Astfel, prin introducerea în fază pilot asistemului de management al calităţii, s-austabilit premisele minimizării riscului apariţieierorilor şi colectării informaţiilor necesaremanagementului.În plus, în anul 2011, s-au intensificat eforturileîn direcţia creşterii conformităţii sistemului decontrol intern/managerial propriu custandardele cuprinse în Codul controluluiintern/managerial, aprobat prin OrdinulMinisterului Finanţelor Publice 946/2005,republicat. Aceste eforturi au contribuit laanaliza şi îmbunătăţirea sistemului de

verificare şi control al SRR, în scopulîndeplinirii obiectivelor generale şi specifice încondiţii de legalitate, regularitate, eficacitate,eficienţă şi economicitate.Totodată, din perspectiva analizei continue aportofoliului de produse ale SRR, în primulsemestru al anului 2011, a intrat în faza pilotaplicarea Procedurilor metodologice privindreglementarea costurilor în SRR aprobate prinHCA nr. 12/2010. Aplicarea acestora apresupus calculul indicatorilor de cost şitestarea lor în domenii organizaţionalereprezentative (editorial, economic).Ulterior perioadei-pilot, sistemul indicatorilor decost din SRR a devenit funcţional pentru toateprodusele societăţii. Pe parcursul anului,indicatorii au fost monitorizaţi lunar, servinddrept bază pentru analizele şi rapoarteletrimestriale în domeniu. Din experienţadobândită în perioada-pilot, în cursul anului, aavut loc calibrarea procedurilor metodologiceprivind indicatorii de cost. În acelaşi timp, afost abordată analiza oportunităţii creării unuicompartiment specializat, care să aibă caactivitate monitorizarea şi controlul costurilor.Rolul monitorizării şi controlului în instituţieeste acela de depistare şi corectare adisfuncţionalităţilor constatate. Rezultatulacestor analize a relevat lipsa unor proceduri înactivitatea curentă a Societăţii, ceea ce acondus la construirea şi optimizarea propriilormecanisme de lucru.Anul 2011 a demonstrat că în SocietateaRomână de Radiodifuziune activitatea demonitorizare şi control a pătruns în toatedomeniile şi la toate nivelurile organizaţiei,efectele acesteia fiind vizibile în corelarearesurselor cu activităţile specifice şi cumisiunea Societăţii.DOMENIUL MONITORIZARE-CONTROL | 127

DOMENIUL CULTURAL

Singularizarea ofertei Radio România,raportată la ansamblul peisajului audiovizual,este dată şi de abordarea complexă adomeniului cultural, inclusiv prin produseradiofonice complementare actului jurnalistic,derivate din asumarea misiunii de post public,ce-şi propune să joace un rol decisiv îninformarea şi formarea publicului. Susţinereaactivităţii orchestrelor şi corurilor radio,valorificarea sistematică a patrimoniului decreaţie radiofonică prin editura proprie, iniţiereaunor evenimente culturale originale, susţinereade festivaluri şi turnee de anvergură naţionalăcontribuie la efortul Radio România de a seautodefini ca o alternativă necesară în spaţiulpublic şi benefică pentru consumatorul supusofensivei comerciale.Promovarea cu precădere a valorilor şicreaţiilor autentice – naţionale şi europene– a diversităţii culturale, prin producerea,exploatarea şi fructificarea bunurilor şivalorilor culturale complexe, respectivfurnizarea de servicii cultural-artistice înscopul diversificării audienţeimediatizate intens, anul 2011 atingând un nivelal notorietăţii fără precedent în perioadarecentă pentru orchestrele şi corurile radio, cea dus ca la numeroase concerte şi recitaluri săse vândă toate locurile.În programarea concertelor şi recitalurilor s-aavut în vedere:promovarea creaţiei muzicale româneşti;disponibilitatea posturilor Radio Româniade a transmite concertele orchestrelor şicorurilor radio;organizarea de festivaluri şi de concerteîn spaţii alternative;organizarea de concerte eveniment;valorificarea potenţialului muzicii decameră prin organizarea de recitaluri;valorificarea potenţialului artiştilor ceactivează în cadrul Formaţiilor Muzicale RadioRomânia, prin susţinerea unor recitaluri şiconcerte.12.1.Stabilirea unor criterii şi proceduri învederea diminuării riscurilor creăriiunor produse fără impactÎn continuarea demersului de a oferi publiculuiprograme artistice (prin a căror fixare pe CDîmbogăţeşte anual patrimoniul RadioRomânia), centrate pe lucrări valoroase dinrepertoriul românesc şi universal în gândirearepertoriului concertelor anului 2011, s-auurmărit criterii ce pot fi grupate în trei categoriigenerice:calitate: profesionalismul în concepereaşi susţinerea concertelor şi a înregistrărilor;accesibilitate: conceperea unorprograme care să fie centrate pe lucrăriconsacrate şi cunoscute de publicul larg,cărora li se alătură lucrări româneşti şicontemporane, într-o proporţie optimă pentru aatinge şi scopul educativ;vizibilitate: construirea unor evenimenteiniţiate şi asociate cu posturile de radio de profil,Demersul de asimilare a POS a impus oreevaluare a strategiei editoriale de valorificarea patrimoniului, urmărind atât identificarea130 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

activităţilor ce pot asigura continuitatea şidezvoltarea brandului, cât şi disfuncţiile ce-irestrâng potenţialul.Pentru construcţia Planului editorial 2011 aufost menţinute criteriile confirmate de:reprezentativitate (exploatareaemisiunilor emblematice ale Radio România);oportunitate (corelarea cu calendarulcultural al anului în curs; potenţialitatea generăriiunor evenimente promoţionale);fezabilitate (accesibilitatea drepturilorpatrimoniale; stadiul de constituire al proiectelor);competitivitate(raportareapermanentă la dinamica pieţei de profil şiexploatarea specificului ofertei RadioRomânia: documentul sonor);rentabilitate (privilegierea editărilorcare conjugă valoarea culturală cu impactulcomercial; raport optim investiţie/profit).Reconsiderarea acestui indispensabilinstrument al planificării editărilor a însemnat:1. revizuirea modalităţii de expunere aproiectelor prin constituirea Fişei de proiect,aferentă fiecărui produs;2. reglementarea unui circuit de consultareinterdepartamentală.12.2.Stabilirea unei strategii de fructificare şiexploatare, sub formule multiple, aproduselor/serviciilor şi a patrimoniuluiOrganizarea concertelor din cadrul stagiuniiFormaţiior Muzicale Radio, extinderea spaţiilordestinate acestora şi promovarea creaţieiromâneşti în cadrul stagiunii sunt câteva dintreprincipalele acţiuni desfăşurate la nivelul anului2011 pentru urmărirea acestei direcţii. Astfel, afost reamenajat accesul la Studioul „AlfredAlessandrescu”, în vederea valorificării acestuispaţiu pentru susţinerea unor concerte şirecitaluri şi a fost iniţiat un proiect deconstrucţie a unui amfiteatru în aer liber, în faţaSălii de concerte, pentru organizarea unorconcerte şi evenimente (Anexa nr. 4).strategia anilor anteriori, 52 de lucrăriromâneşti fiind programate în concerte şi alte 9opusuri făcând obiectul unor înregistrărispeciale.Totodată, au fost găsite noi oportunităţi pentruca Formaţiile Muzicale Radio să îşi valorificepotenţialul artistic, concretizate prin participărila:Festivalul Internaţional „GeorgeEnescu”, ediţia a XX-a (Orchestra NaţionalăRadio, Orchestra de Cameră Radio, BigBandul Radio, Corul Academic, Corul de Copii,Cvartetul „Voces”);Festivalul „Craiova Muzicală”,(Orchestra Naţională Radio, alături deviolonistul Alexandru Tomescu şi dirijorulMihnea Ignat);Festivalul Internaţional de Vară de laVarna, ediţia a 85-a (Orchestra NaţionalăRadio sub bagheta lui Tiberiu Soare şi IurieFlorea, împreună cu soliştii concertiştiAlexandru Tomescu, Horia Mihail şi RăzvanSuma, care au susţinut şi un recital);Academia Lirică de la Vendôme, îniulie 2011 (Orchestra de Cameră Radio);Festivalul „Liszt – 200”, laCluj-Napoca (Corul Academic Radio);Zilele Sărata Monteoru (Orchestra deMuzică Populară);Festivalul Cântecului şi DansuluiPopular Mamaia (Orchestra de MuzicăPopulară);Caravana Festivalului de CulturăRomânească din Timoc – Serbia (Orchestrade Muzică Populară);Târguri de Crăciun de la Wiesbaden(Germania) şi Elveţia, (Corul de Copii Radio).Promovarea creaţiei româneşti a continuatDOMENIUL CULTURAL | 131

Abordarea moştenirii culturale tezaurizate înarhivele Radio România s-a orientat, în 2011,pe două coordonate principale, păstrându-seinteresul pentru noi tipuri de fructificare. Subbrandul „Editura Casa Radio“, în anul 2011 auapărut 30 de titluri (10 carte+CD; 20 CD)(Anexa nr. 17).O remarcabilă reuşită editorială, confirmată depublic, critică şi vânzări, o constituie apariţia lacea de-a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional”George Enescu” a seriei de 6 discuri-cronică,consacrate marilor concerte ale ediţieiinaugurale din 1958. Ediţia discograficăjubiliară, epuizată pe durata Festivalului,repune în circulaţie înregistrările istoriceconservate în Fonoteca Radio, însoţite dedocumente radiofonice unice, comentate şiactualizate, prilejuind melomanilor întâlnirea cuOrchestra Naţională Radio, sub bagheta luiConstantin Silvestri, cu interpreţi de renume caDavid Oistrah, Yehudi Menuhin, Claudio Arrauşi cu premiera românească a operei Oedip(dirijor: Constantin Silvestri), a cărei fixare pebandă magnetică a fost considerată multăvreme pierdută, versiune transpusă pentruprima oară în 2011 pe CD. Tot în timpulFestivalului Enescu s-a lansat albumul bilingv(carte ilustrată+ 2CD): Sherban Lupu. Enescunecunoscut/Unknown Enescu. Paginicomponistice redescoperite.Adecvarea planului editorial 2011 laevenimentele şi temele actualităţii a permisexploatarea momentelor mediatice oportune,în vederea promovării intense a produselorEditurii „Casa Radio”. Exemple în acest sensconstituie: apariţia albumului În slujba voastrăîn toate timpurile. Mesaje şi convorbiriradiofonice ale M.S.Regele Mihai I alRomâniei, 1989-2010, dedicat aniversării a 90de ani de viaţă ai Regelui Mihai (cu CD inclus);CD-urile Pe urmele lui Franz Liszt şi SofiaCosma & National Radio Orchestra play Liszt,cu ocazia bicentenarului Liszt; cartea vorbităintitulată Vis - 31 de poeme eminescienenecunoscute (cu poezii descifrate de PetruCreţia, alese şi prezentate de MirceaCărtărescu, în lectura lui Marcel Iureş) apărutăcu ocazia Anivesării lui Eminescu; două apariţiiprilejuite de centenarul Emil Botta.Studioul de la Târgul de carte GaudeamusDe asemenea, dispariţia lui Liviu Ciulei a dus laintroducerea în planul editorial, a spectacoluluide debut al marelui regizor: Omul care aduceploaia, de Richard Nash, înregistrare din 1956,al cărei unic deţinător este Radio România.În programul editorial 2011 au apărut două noicolecţii: „Ora veselă” şi ”Vocile memoriei”,dedicate restituirii unui ”produs radiofonic”unic, cum este faimoasa emisiune de umor,sau a marilor voci ale culturii române.În cadrul colecţiilor de notorietate au apărutdocumente sonore valoroase, prilejuind o suităde cronici şi de evenimente promoţionale.Maraton “I.L. Caragiale – Radio România Cultural”Astfel, colecţia „Lecturi pe întuneric“ a fostîmbogăţită cu înregistrări unice a doi mariprozatori contemporani, azi dispăruţi: Mircea132 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Nedelciu, co-fondatorul Târgului Gaudeamus,modelul unei întregi generaţii de prozatori, şiMircea Horia Simionescu, supranumit de critică”Borges al României”.O altă direcţie de valorificare a documentelorcreate şi conservate de Societatea Română deRadiodifuziune constituie colaborarea cu terţi(asocieri şi licenţieri) (detalii în Capitolul 13.Protecţia şi îmbogăţirea patrimoniului)Celor două coordonate principale defructificare a fondului arhivistic li se adaugăoportunitatea unor proiecte, de exemplu RadioRomânia 81 – o istorie în imagini şi cuvinte, unproiect new media, elaborat şi susţinut decolectivul Arhivă Scrisă, pe site-ulwww.romania-actualitati.ro, la categoriaexclusiv online.schimburi muzicale ale Uniunii Europene deRadio şi Televiziune.Orchestra de Muzică Populară Radio s-aimplicat în proiectul TVR 3 „Vocea populară”,concurs naţional, a cărui secţiune vocală esteadresată tinerilor interpreţi cu vârsta cuprinsăîntre 16-30 ani.O analiză în vederea adaptării modalităţii deexpresie la spiritul contemporan relevă:raportarea la mediul cultural;studierea ofertei culturale de profilpentru alcătuirea stagiunilor muzicale;stabilirea unui echilibru între cerinţelepublicului şi nevoile posturilor ce difuzeazăconcertele şi recitalurile.12.3.Analiza ofertei în vederea adaptăriimodalităţii de expresie la spiritulcontemporan.Concertele în aer liber constituie o bunămodalitate de promovare a produselorSocietăţii în rândul unor categorii diverse depublic şi, implicit, atragerea acestuia cătreconcerte: Orchestra Naţională Radio, în cadrulBucharest Music Film Festival, Big BandulRadio în Festivalul Internaţional „GeorgeEnescu”, în Piaţa George Enescu şi PiaţaConstituţiei din Bucureşti s-au bucurat deprezenţa unui public numeros, de mii depersoane.Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT şiproiectul „Jazz pe româneşte” din studioul„Alfred Alessandrescu”, iniţiate de RadioRomânia Cultural, organizate în colaborare cuDirecţia Formaţii Muzicale şi suţinute demembri ai Big Band-lui Radio, împreună custudenţi de la Universitatea de Muzică dinBucureşti, sunt singurele serii de evenimentede tip stagiune de pe piaţa muzicală de gen dinCapitală. Acestea sunt difuzate la RadioRomânia Cultural şi, datorită calităţii excelentea concertelor, au fost incluse în circuitul de“Festivalul de jazz – Radio România Cultural”Producţia anului 2011 a adus o ofertă unică înspaţiul editorial românesc: romanul grafic &audio (BD+CD). Cele mai vechi dramatizăriradiofonice ale unor cărţi de neuitat sunt acumaccesibile în variante de benzi desenate,datorate unor artişti din generaţii diferite:Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari(înregistrare din 1961) - desenate de Ciubi(Alexandru Ciubotariu, un tânăr şi foarteapreciat artist, autorul Istoriei benzii desenate,animator activ şi recunoscut al genului); Omulinvizibil de H.G.Wells (înregistrare din 1956) -ilustrat de octogenarul maestru al benziidesenate româneşti, Puiu Manu; Tom Sawyerşi Huckleberry Finn după Mark Twain(înregistrare din 1954) - cu desenele lui IonuţPopescu.Iniţiativa editurii Casa Radio, de a participa laDOMENIUL CULTURAL | 133

evirimentul benzii desenate prin asociereamarilor spectacole de teatru radiofonic pentrucopii s-a bucurat de sprijinul Institutului CulturalRomân şi de o susţinută promovare, în ţară şistrăinătate: expunerea celor trei romanegrafice la Muzeul Benzii Desenate din cadrulMNAC şi la Salonul Benzii Desenate, laexpoziţii internaţionale (New York, Bruxelles,Lisabona, Bologna) a făcut obiectul anumeroase semnalări, articole şi dezbateri.12.4.Stabilirea unor criterii şi proceduri învederea obţinerii unui anumitstandard de calitate al produselor şiserviciilor cultural-artisticePoliticile de organizare a evenimentelormuzicale ale Formaţiilor Muzicale RadioRomânia şi a produselor Editurii „Casa Radio”au urmărit:conceperea unor programe care săaducă în faţa publicului bucureştean nume noi,artişti de o reală valoare artistică, dar şipersonalităţi de notorietate, atractive pentruspectatori;o selecţie riguroasă a dirijorilor şisoliştilor, pe criteriul profesionalismului şinotorietăţii;realizarea unor înregistrări speciale,care să îmbogăţească patrimoniul RadioRomânia;un plan repertorial coerent şi divers,construit în baza unei selecţii ce urmează atâtcerinţele publicului, cât şi opţiunile sectoruluieditorial, în vederea realizării transmisiunilorradio;cercetări sistematice ale evoluţieidomeniului editorial;actualizarea continuă a informaţieiprofesionale (tendinţe, statistici...);marcarea identităţii vizuale (selecţiagraficienilor responsabili, dublată de opţiuneafermă pentru servicii de layout profesionist şicompetitiv);selecţia colaboratorilor şi furnizorilor deservicii profesioniste, cu standarde de calitateconfirmate12.5.Stabilirea unor trasee/linii generale deacţiune, prin care să se facilitezeidentificarea produselor Societăţii(amprentare) de către beneficiariÎn organizarea stagiunii şi a concertelorSocietăţii s-a urmărit:valorificarea prioritară a creaţieimuzicale din România;organizarea de festivaluri (FestivalulInternaţional de Chitară, Festivalul „Viori deColecţie la Sala Radio”);conceperea adecvată a materialelorpromoţionale destinate evenimentelorstagiunii: afişe, programe de sală, flyere;realizarea de parteneriate cu televiziunipentru o mai bună vizibilitate;valorificarea concertelor şi recitalurilorprin transmisiuni pe posturile de profil.Diseminarea creaţiei radiofonice (prin produsederivate) trebuie să devină un important suportpublicitar pentru marca Radio România.Crearea unor produse editoriale competitive(carte, CD, audiobook), realizate la standardede calitate constante, urmăresc inclusivcontracararea pirateriei asupra patrimoniuluiradiofonic.Printr-o investiţie susţinută în originalitateaformulei editoriale şi a prezentării, RadioRomânia doreşte să ofere consumatorului unprodus complex, cu o realizare tehnico-artisticăde calitate, care să îl deosebească de o simplăcopie a unei înregistrări.Editura „Casa Radio” a participat la 16 detârguri naţionale şi 9 târguri internaţionale(Anexa nr.18).12.6.Efectuarea analizelor de oportunitatepentru ca produsele/serviciile cultural-artistice să devină şi suportpublicitar pentru Societate.Analiza potenţialului Formaţiilor MuzicaleRadio România a dus la organizarea deevenimente cu important impact public:134 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Festivalul Internaţional de Chitarăclasică din martie 2011 cu Orchestra deCameră Radio, Orchestra Naţională Radio,alături de solişti de renume, aducând instituţieiun important beneficiu de imagine;Concertul Teleradio Moldova, susţinutde Orchestra Simfonică Naţională a CompanieiPublice „Teleradio-Moldova” şi OrchestraNaţională Radio, organizat în colaborare cuDepartamentul pentru Românii dePretutindeni, fiind transmis în direct peposturile Radio România, preluat de către TVRCultural şi Teleradio Moldova;Festivalul „Viori de colecţie la SalaRadio” a reunit, pe parcursul a opt zile, într-oserie de 4 concerte şi 4 recitaluri, câţiva dintrecei mai importanţi artişti români din ţară şi dindiaspora, posesori ai unor prestigioase viori decolecţie Stradivarius, Guarneri, Galliano -Alexandru Tomescu, Bogdan Zvorişteanu,Remus Azoiţei, Gabriel Croitoru, ȘtefanHorvath;Concertul organizat cu sprijinulInstitutului Polonez din Bucureşti, pentru amarca încheierea preşedinţiei poloneze aConsiliului Uniunii Europene, cuprinzândlucrări din creaţia muzicală românească şipoloneză;Concertul Big Band-ului Radio laChişinău cu ocazia ZiIei Naţionale a României.Asigurarea vizibilităţii producţiei de valorificarea patrimoniului şi, implicit, promovarea imaginiide creator şi difuzor de cultură a RadioRomânia s-a realizat prin intensificareaacţiunilor promoţionale prin:participarea la 62 de emisiuni (RadioRomânia Cultural, Radio România Actualităţi,Radio România Muzical, Radio3Net; TVRCultural, TVRM etc.);prezenţa Editurii „Casa Radio” pereţeaua Facebook (peste 5000 de prieteni);notificarea presei culturale şi cotidiene(on-line şi offline) cu informaţii privindactivitatea Editurii „Casa Radio”;organizarea de evenimentepromoţionale: lansări şi prezentări editoriale,desfăşurate în spaţii culturale de reper aleBucureştiului, precum şi prezentările noilorapariţii ale editurii la târgurile de carte de laCraiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Mamaia,Deva li s-au adăugat manifestările de laLancrăm şi Timişoara, prilejuite desemicentenarul morţii lui Lucian Blaga(eveniment UNESCO).Radio România Cultural a organizat, pe totparcursul anului 2011, proiecte speciale şievenimente de susţinere a notorietăţii proprii, oparte dintre ele de anvergură naţională:Gala Premiilor Radio RomâniaCultural, a 11-a ediţie, în martie 2011;Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă –un proiect de promovare a ştiinţei cu difuzareradio şi on-line (pe www.radiocultura.ro,http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro);Drumul spre celebritate (ediţia a II-a,15 ianuarie – 7 mai 2011) concurs pentru tineriimuzicieni, desfăşurat la Palatul Mogoşoaia şiorganizat de Radio România Cultural, încolaborare cu Centrul Cultural PalateleBrâncoveneşti;DOMENIUL CULTURAL | 135

Bookcrossing: un proiect orientat cătrespaţiul public, cu lansări regulate, parteneriateputernice, prezenţă on-line etc.;Turneul naţional „Pianul călător”(aprilie 2011) – Pianistul Horia Mihail a susţinutun turneu naţional, prilejuit de împlinirea a 200de ani de la naşterea lui Franz Liszt şi iniţiat deRadio România Cultural, cu sprijinul DirecțieiFormații Muzicale, în coproducţie cu Accendo.În prima etapă a turneului, solistul a cântat în 6oraşe din ţară, în care se găsesc piane deconcert. În a doua etapă, iniţiată la 15 aprilie laSala Radio, solistul a plecat din Bucureştiîmpreună cu Pianul Călător în oraşe fără pianeperformante – Hunedoara, Deva, Alba Iulia,Dumbrăveni şi Mediaş, unde, la încheiereaturneului, pe 21 aprilie, pianul de concert a fostpredat în folosinţă comunităţii locale; proiectulbeneficiază de un site, www.pianulcalator.ro şise va continua în 2012 şi 2013.Turneul Naţional „Duelul viorilor”:Stradivarius vs. Guarneri (septembrie 2011)Turneul „Duelul viorilor’’, organizat de RadioRomânia Cultural şi Asociaţia CulturalăAccendo, s-a axat pe trei artişti exceptionali:violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru,pianistul Horia Mihail şi pe două viori de marevaloare, adevărate opere de artă: Guarneri delGesu „Catedrala” a lui George Enescu şiStradivarius „Pachoud”. 6 oraşe, 6 săli, 6concerte, peste 5000 de spectatori şi 2000 dekm parcurşi, un concert transmis live la radio,sute de minute de înregistrări radio şi TV, sutede apariţii în presă şi multe, multe aplauze.Ecourile turneului pot fi urmărite on line pewww.duelulviorilor.ro;Turneul Naţional „Cele trei dive"(decembrie 2011). Trei mari artiste ale scenelorinternaţionale din generaţii diferite ale şcolii decânt româneşti – Ruxandra Donose, TeodoraGheorghiu şi Leontina Văduva – au venit de laViena, Lausanne şi Paris pentru a realiza unturneu de recitaluri la Iaşi, Cluj şi Timişoara,încheiat cu un concert extraordinar de Crăciunla Sala Radio, alături de Orchestra NaţionalăRadio, dirijată de Iurie Florea. Ecourile lui pot fiurmărite în continuare pe site-ulwww.celetreidive.ro, la radio şi televiziune;„Ora de educaţie muzicală în licee”(noiembrie 2011 – în curs) Proiect iniţiat şiorganizat de Radio România Cultural, bilunar,cu sprijinul Inspectoratului Şcolar alMunicipiului Bucureşti. Proiectul se adreseazăelevilor care nu studiază la liceele sau şcolilede profil şi care, de regulă, nu au posibilităţimateriale pentru a merge la concerte şispectacole live. Prima ediţie a proiectului se vaîncheia în iunie 2012, la finele anului şcolar;Gala Radio România Cultural 2011 la Teatrul OdeonStagiunea Lunaria de la BibliotecaCentrală Universitară (octombrie – decembrie2011); Radio România Cultural în PiaţaFestivalului George Enescu – spectacolulCaragiale shortcut (septembrie 2011);Maratonul de poezie şi jazz (14 mai 2011);Maratoane teatrale de week-end (20 martie –Maratonul francofoniei, MaratonShakespeare (23 aprilie), Maraton de piesepoliţiste (26 iunie), Maratoane muzicale deweek-end (Maraton muzical de Paşti);Secţiunea on air a Festivalului Naţional deTeatru (octombrie-noiembrie 2011), Secţiuneaon air a Festivalului „Viaţa e frumoasă”(noiembrie 2011); Premiile Nobel la RadioRomânia Cultural (noiembrie-decembrie2011), Stagiunea de jazz de la Teatrul ACT(ianuarie - iunie şi octombrie - decembrie2011).Conform menirii sale de promotor al valorilormuzicale, Radio România Muzical s-aimplicat în susţinerea unor proiecte, precum:„Mari muzicieni ai viitorului”(emisiuni-concert lunare, martie-decembrie136 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

2011, la Muzeul Naţional „George Enescu” dinBucureşti şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia);Stagiunea de Jazz a UniuniiEuropene de Radio (recital Cristian Soleanu –Dumi Trio, mai 2011);Ziua Liszt – proiect UER (recitalulpianistei Luiza Borac, la Sala Radio, octombrie2011);„European Young Musicians Day”(pianistul Mihai Ritivoiu, noiembrie 2011).Redacţia Teatru a continuat să susţinăprograme de creare de evenimente teatrale,culturale, sociale. Cele mai importantepremiere au fost lansate în avanpremieră înaudiţii publice, atrăgând astfel atenţia asuprafenomenului teatral radiofonic, asupra întregiicorporaţii ca producătoare a actului cultural deînaltă ţinută. S-au organizat audiţiisăptămânale în cadrul proiectului „Ne auzim laMajestic”, dar şi în parteneriat cu UniuneaScriitorilor, Muzeul Literaturii Române,Teatrul de Comedie, Teatrul ACT. TeatrulNaţional Radiofonic a continuat să fie invitat şisă organizeze secţiuni de audiţii cu public alespectacolelor radiofonice la FestivalulVedeTEatru de la Buzău şi la Festivalul Atelierde la Baia Mare, este coorganizator alspectacolelor-lectură din cadrul FestivaluluiInternaţional de Teatru de la Sibiu.În 2011, a fost lansat un amplu proiect decolaborare cu studiourile regionale ale RadioRomânia, pentru realizarea unor spectacoleradiofonice, a căror distribuţie să cuprindămarile personalităţi artistice de pe sceneleteatrelor din ţară; au început înregistrărilespectacolelor premiate în cadrul Festivalului deDOMENIUL CULTURAL | 137

Teatru Interetnic de la Arad şi în cadrulColocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale dela Gheorghieni, a fost finalizat, în variantăradiofonică spectacolul „Am omorât-o pemama” de Visky András de la Teatrul Maghiarde Stat de la Cluj-Napoca.12.7.Elaborarea unor criterii evaluabile(de valabilitate, valoare,adresabilitate, performanţă, inovaţieetc.) a producerii bunurilor artisticeAnul 2011 a însemnat, după parcurgea paşilorsuccesivi de aplicare a managementuluicalităţii, şi stabilirea indicatorilor deperformanţă pentru producţia de bunuriculturale/artistice, ce vor constitui baza delucru indispensabilă grupurilorinterdepartamentale, în scopul identificăriimodalităţilor optime de urmare a direcţieistrategice.Indicatori de performanţă pentru formaţiilemuzicale ale Societăţii:Număr total concerte susţinute în SalaRadio: 117 (comparativ cu 111 din 2010);Număr de lucrări înregistrate şi difuzatepe RRM+RRC;Număr de piese româneşti interpretateîn concertele DFM;Cerinţele publicului.IndicatoriNumăr total concerte susţinute în Sala RadioNumăr de bilete vânduteNumăr de abonamente vânduteSuma încasată din bilete vândute (lei)Suma încasată din abonamente vândute (lei)Suma încasată din sponsorizări (lei)Media costurilor cu artişti invitaţi (lei)Număr total de afişe tipăriteNumăr total de programe de sală tipărite201011116.499824308.41077.05597,67111.3766.6604.200201111718.093824338.45078.595111.34412.4296.0004.000138 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Indicatori de performanţă pentru Editura „CasaRadio”:număr de minute înregistrări istoricevalorificate prin editările sub brandul Editura„Casa Radio”: 1510;număr de emisiuni emblematicevalorificate sub brandul Editura „Casa Radio":25;număr evenimente promoţionalegenerate/asociate de apariţiile Editura „CasaRadio": 22;număr de citări ca referinţă în domeniu(articole) : 32;număr de exemplare produse marcaRadio România/Editura „Casa Radio”,distribuite în 2011: 20.800 ( în creştere cu 50%faţă de 2010).înregistrărilor fiind relaţionată în mod direct deacest aspect;necesitatea unei imagini de brand aFormaţiilor Muzicale Radio România, ce arspori vizibilitatea formaţiilor, în contextulsistemului de concurenţă cu alte instituţii;necesitatea modernizării site-uluiFormaţiilor Muzicale la standardeinternaţionale, cu păstrarea specificului debrand al Radio România, realizarea unuinewsletter pentru cei interesaţi să fie informaţide activitatea artistică curentă;necesitatea stabilirii unei priorităţi înceea ce priveşte implicarea în demersurile cepresupun postarea unor bannere, afişe la nivelstradal, ce ar creea o mai mare vizibilitate.12.8.Analiza disfuncţiilor dintre structurileimplicate în producerea, exploatareaşi fructificarea bunurilor şi valorilorculturale sau furnizarea de serviciicultural – artisticeAnaliza disfuncţionalităţilor relevă:lipsa de comunicare între sectoareleimplicate în producţia de înregistrări, ce duce laneconformităţi între realizarea şi utilitateaprodusului finit. Este necesară stabilirea uneicomisii de selectare a programelor deînregistrări, care să cuprindă şi reprezentanţi aiFormaţiilor Muzicale Radio România, dat fiindcă bugetul Formaţiilor Muzicale susţineprezenţa artiştilor invitaţi, iar înregistrările serealizează cu concursul Formaţiilor Muzicale;calitatea precară a instrumentelormuzicale şi lipsa asigurării în totalitate aaccesoriilor nu fac decât să îngreunezeprocesul artistic, calitatea concertelor şiÎn privinţa valorificării patrimoniului,principalele probleme apar din necesitateareconsiderării sistemului de distribuţie aproducţiei editoriale.Corecţiile decisive vor aparţine grupului delucru interdepartamental, creat în 2011, pentrudemararea analizei sectoriale, fiind pregătit unset de propuneri, pornind de la experienţa dindomeniu.Se are în vedere dezvoltarea site-uluiwww.edituracasaradio.ro, principalulinstrument de promovare al producţieieditoriale, precum şi extinderea segmentuluide promovare/distribuţie on-line.DOMENIUL CULTURAL | 139

PROTECŢIA ŞI ÎMBOGĂŢIREA PATRIMONIULUI

Arhivele Radioului public, create şi tezaurizatepe parcursul a opt decenii de funcţionare,constituie un fond unic, a cărui imensăimportanţă şi vulnerabilitate impun o atitudineprofesională şi responsabilă, mai cu seamă încontextul perioadei actuale, când problematicapatrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şio mare încărcătură simbolică în conştiinţapublică.În anul 2011 a continuat procesul transformăriicelei mai vechi şi mai însemnate arhive mediaa ţării într-un patrimoniu viu, deschis unorcategorii cât mai diverse de utilizatori. Punereaîn circulaţie a acestor valori de inspiraţie îngenerarea de noi conţinuturi culturale,porneşte de la asumarea unui obiectiv general:asigurarea condiţiilor de conservare,valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului decreaţie radiofonică, conform prevederilorlegale, principiilor şi valorilor instituţiei.13.1.Stoparea degradării fizice a colecţiilorde documente analogice, pe oricesuport, prin conservarea lor în condiţiiadecvate; evaluarea periodică anivelului de deteriorare şi identificareasoluţiilor specifice de recondiţionareÎn anul 2011, eforturile instituţiei s-auconcentrat pe identificarea alternativelor viabilepentru depozitarea conformă şi legală apatrimoniului documentar scris şi sonor, prinelaborarea studiilor de fezabilitate şi destructură, privitoare la depozitulPopeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulatsub coordonarea Departamentului Tehnic).A fost asigurată documentaţia specifică,necesară unei abordări avizate a soluţiilor deconservare. Totodată, Societatea a iniţiat şistabilit parteneriate de lucru cu BibliotecaNaţională şi Arhivele Statului şi a solicitatconsultanţă de specialitate de la ArhiveleStatului pe aspectele funcţionale şi legaleprivitoare la gestionarea arhivelor proprii, caparte a Fondului Naţional Arhivistic.În condiţiile actuale de depozitare şi prinmijloacele de care dispune pentru prevenirea şilimitarea procesului de degradare amaterialelor arhivistice, pentru anul 2011,Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primăetapă, constituirea unui Grup de monitorizareşi control a conservării documentelor, având caatribuţii:stabilirea criteriilor de evaluare aspaţiilor şi a condiţiilor de depozitare afondurilor documentare şi a periodicităţiicontroalelor;identificarea şi analiza factorilor dedegradare, mecanismele şi efectele acestora,în vederea aplicării măsurilor de protecţieadecvate;elaborarea Programului de MăsuriPreventive;redactarea rapoartelor constatatoare;reevaluarea regulamentelor deorganizare şi funcţionare ale unităţilordepozitare;pregătirea de personal calificat pentrurestaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şipentru asigurarea fluxului de digitizare aînregistrărilor sonore.Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiilede depozitare au devenit insuficiente şiimproprii, având în vedere inclusivdegradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,cât şi a locaţiilor.Respectarea Normelor de ConservareInternaţionale constituie o obligaţie pentrucreatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnănecesitatea depozitării documentelor în spaţiicaracterizate prin: salubritate, stabilitatemicroclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţăstructurală, absenţa poluării.Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice vacontinua prin oganizarea depozitelor şi prinfolosirea raţională şi integrală a spaţiului dedepozitare, achiziţionarea modulilor dedepozitare din materiale compatibile, corelaţicu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor deevidenţă primară.142 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

13.2.Salvgardarea etapizată a arhivelorprin digitizareObiectivul 2011 a vizat achiziţiaechipamentelor, care să asigure accelerareaprocesului de digitizare. În planul de achiziţiipentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii deechipamente, care să asigure creşterearitmului de digitizare a înregistrărilor analogice,astfel că, prin retehnologizarea unei cabine deingest (transformarea acesteia din cabinăpentru procesare suport DAT în cabină pentruprocesare suport benzi magnetice), să fiecreate condiţiile de digitizare. Se urmăreşteidentificarea furnizorilor de echipamente deredare a discurilor pe suport ebonită (shellac),acestea nefiind prezente în ofertele curente deechipamente profil.13.3.Urmărirea sistematică a procesuluide digitizare sub raportul încadrăriiîn termene şi în standarde tehniceşi de catalogareSistemul de arhivare digitală a indicatingestarea a peste 20.000 unităţi de benzimagnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 deCD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-secreşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,conform ţintei propuse.Procesul de constituire a unei arhive digitaleoperative rămâne însă incomplet, câtă vremefluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi decomponenta descrierii standardizate adocumentelor ingestate, indispensabilăutilizatorului pentru regăsirea documentuluidematerializat.Informatizarea arhivelor presupune şiinformatizarea evidenţelor, care să permităidentificarea înregistrării digitizate. În absenţaunui sistem de evidenţă, creşterea ritmului deingest nu ne apropie de obiectivul propus. Peparcursul anului 2011 au fost analizate soluţiilede selecţie a resurselor umane calificate pentruactivitatea de documentare, urmând ca în anul2012, Colectivul Documentare Patrimoniu săse completeze cu numărul de persoaneadecvat.Colectivul Documentare a reuşit, încompletarea atribuţiilor curente, să urmeze unprogram de colectare de date, în vedereaorganizării informaţiei de tip metadata,cuprinzând:teatru radiofonic (1951-1984): 460piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;corelarea cotelor înregistrărilor de teatruradiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450de titluri;emisiuni literare - nomenclatorul deemisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 143

muzică populară: 968 de instrumentişti;1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 decompozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şigrupuri;evidenţele din discoteca radio: 345 deinstrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 dedirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 deorchestre şi grupuri.Colectivul a urmărit şi completarea datelorprimare în sistemul MediArc, reuşind săfinalizeze precatalogarea a 9000 de suporturiCD.13.4.Creşterea posibilităţii de acces laarhivele Radioului a unor categorii câtmai diverse de beneficiariAccesul la arhivele analogice şi digitale aleSocietăţii Române de Radiodifuziune se faceprintr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,urmând ca restucturarea acestora să fieurmată de constituirea Catalogului digital aldocumentelor radiofonice, astfel încâtinformaţia solicitată să poată fi accesată în timpreal şi la un nivel aprofundat. Actualeleevidenţe ale arhivelor Societăţii suntdisponibile în format scriptic tradiţional înproporţie de peste 80%.Informaţiile privitoare la documentele sonorese păstrează pe registre de inventar (cel maivechi datând de la începutul anilor 1950), cecuprind datele primare de identificare a uneiînregistrări audio, în baza căroraoperatorii/documentariştii colectivului Arhivasonoră identifică în depozite materialele fizice.Arhiva Scrisă, care conservă atât o foartevaloroasă arhivă istorică de producţieradiofonică, dar şi arhiva administrativă, seconfruntă cu pericolul degradării fizice adocumentelor şi cu dificultăţile de identificareale acestora. Demararea procesului descanare a documentelor pe suport scris,catalogate conform standardelor adoptate,reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvarea actualelor disfuncţii.Dificultăţilor legate de accesul la arhiveleistorice li se adaugă găsirea soluţiilor optimepentru arhivarea producţiei radiofonicecurente, generatoare de noi documentesonore, a căror gestionare necesită adoptareacriteriilor de conservare, precum şicomunicarea către redacţii şi implementareaîn SRR a unui format unitar de descriere.144 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Pentru formatul de catalogare, SRR acolaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,care au instruit personalul colectivuluiDocumentare Patrimoniu, în vederea descrieriistandardizate a documentelor audio.A fost reevaluată fişa de descriere aînregistrărilor sonore şi s-au derulat consultăriinterdepartamentale în urma cărora a fostelaborată fişa electronică de descrierestandardizată, astfel încât să se realizezedescrierea unitară a conţinutului la nivelulinstituţiei. Fişa electronică de descrierestandardizată a documentului sonor va fiimplementată în prima parte a anului 2012.13.6.Elaborarea unei strategii de exploatareon-lineProspectarea sistematică a domeniului devalorificare on-line a conţinutului sonor,documentarea informaţiilor privind experienţaşi procedurile practicate de actori similari dinpeisajul audiovizual internaţional a creatpremisele constituirii unui proiect de exploatareon demand, pentru un tronson pilot, funcţionaldin anul 2012.13.5.Lărgirea cadrului juridic referitor lapatrimoniul audiovizual şiarmonizarea cu legislaţia UE,recomandările EBU/UERUn interes prioritar îl reprezintă crearea uneioportunităţi de lărgire a cadrului legislativactual, descris de Legea Depozitului Legal111/1995, în vederea acordării SocietăţiiRomâne de Radiodifuziune a statutului dedepozitar legal al fondurilor de arhivă sonorăcreate pe teritoriul României. Pentru acestdeziderat este necesară colaborarea cuBiblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şiPatrimoniului Naţional, în vederea declanşăriiunei iniţiative legislative.Prezenţa serviciului public în domeniul newmedia implică probleme de natura etică şijuridică, ce trebuie abordate printr-o strategiede exploatarea on-line a patrimoniului propriu.13.7.Adoptarea unei politici de exploatare aarhivelor în raporturile cu terţi în strictăconformitate cu valorile şi principiileinstituţieiPrin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivuluiValorificarea Patrimoniului), au fost expertizatesolicitări în vederea acordării „Vizei dePatrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,cesiuni şi documentări/copieri.Contractele de cesiune a dreptului deproducător al înregistrărilor, încheiate în 2011,privesc, cu precădere, speţe non-profit,PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 145

avizarea lor echivalând cu sprijinirea unoriniţiative culturale şi activează imaginea depromotor cultural al instituţiei.În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996şi cu Regulamentele interne, au fost oferitemateriale documentare privitoare la patrimoniulscris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 desolicitanţi externi (cercetători, instituţii culturaleşi academice etc.) elaborate de colectiveleArhivă Scrisă şi Documentare.Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15documentaţii complexe referitoare la fondurileistorice, pe teme de o mare diversitate, pentrusolicitanţi externi, 12 documentări interne peteme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat unnumăr, de asemenea în continuă creştere de laan la an, de solicitări de informaţiiadministrative privind salariaţi/colaboratori aiSocietăţii, fiecare asemenea speţă însemnândprospectarea a aproximativ a 20 de ani deconsemnări arhivistice.A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelorde prestări de servicii pentru solicitanţii externi,prin alinierea la nivelul practicat de operatorisimilari, coroborate cu introducerea unui„indice de conservare”. Cele 19 contracteîncheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţereferitoare la patrimoniul arhivistic au adusîncasări de 18391 lei.În semestrul II al anului 2011, a fost constituitfondul istoric al arhivei Radio Chişinău, princopierea a 33 înregistrări din patrimoniul RadioRomânia, ce redau marile voci ale culturiiromâne.13.8.Stimularea exploatării licite a arhivelorSocietăţii Române de RadiodifuziuneServiciul public de radio are obligaţia impuneriiunui model de consum legal a unui buncultural, creat în spaţiu public şi prin finanţarepublică: producţia radiofonică marca RadioRomânia. Zestrea culturală de creaţieradiofonică este ameninţată nu numai depericolul degradării fizice a suporturilor, dar şide piraterie şi de alte tipuri de folosireneautorizată, ceea ce implică lipsacompensaţiei dreptului de producător şiprivarea de capitalul moral şi de prestigiu.Educarea şi informarea utilizatorilor constituiepunctele de pornire în direcţia dezvoltăriiatitudinii corecte şi responsabile faţă depatrimoniul cultural. O primă măsură, în acestsens, va fi postarea pe site-ul Radio România aRegulamentelor de acces la fondurilearhivistice ale instituţiei, începând din anul2012. Catalogul informatizat al înregistrărilorva reprezenta un important instrument deacces legal la colecţiile instituţiei, princomunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,declinarea deţinătorului legal al dreptului deproducător, precum şi al celorlalte drepturi deautor şi conexe, înglobate într-o producţieaudio.13.9.Susţinerea unor programe devalorificare exemplară a patrimoniului,sub brandul propriu, prin repunerea încirculaţie a creaţiilor radiofoniceemblematice, pe noi suporturiMemoria Radioului public, un fond arhivisticunic, face obiectul unei valorificări sistematice,prin producţia de noi bunuri culturale, obţinuteprin editorializare şi publicarea colecţiilor de146 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura„Casa Radio”.„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca deAur”, „Vocile memoriei” etc. Acesteaînsumează un număr de 1510 minute deînregistrări istorice recondiţionate şirecontextualizate.Asigurarea continuităţii programelor devalorificare a patrimoniului – o cale de accesalternativă a publicului la arhivele Radioului –contribuie la fidelizarea unor categorii tot maidiverse de public şi pentru menţinerea poziţieicâştigate în peisajul editorial actual.Programul editărilor susţinute de SocietateaRomână de Radiodifuziune sub brandulEditura „Casa Radio“ se constituie în bazaPrincipiilor de valorificare a patrimoniuluiarhivistic, plan strategic al ServiciuluiPatrimoniu, derivat al documentului „Misiune,Viziune, Valori şi Principii“.Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţiaşi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importantearhive media a ţării urmăresc crearea şiperpetuarea valorilor generate de patrimoniu,regăsite în domeniul cultural, social şicomercial.Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 deemisiuni de arhivă, dintre care 10 constituienume de colecţii, readuse în interesulpublicului prin noile produse: „Biblioteca depoezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Ladade zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 147