o_19q5qktsa8fv13peqcc1icb1vpgi.pdf

P N
G B
h
h
p f
P f = P N
P A
α
α
a) b)
Fig. 1. 36. Determinarea încărcărilor asupra cofrajelor înclinate;
a) - cofraj înclinat spre exterior; b) - cofraj înclinat spre interior.
1. 4. 1. 4. Dimensionarea şi verificarea cofrajelor.
Calculul şi verificarea elementelor de cofraj, se efectuează în domeniul elastic, după metoda de
calcul la stări limită, pentru elementele din oţel, (conform STAS 10103 - 76 şi STAS 10108 /0 - 78) şi
după metoda rezistenţelor admisibile, pentru elementele alcătuite din lemn, (conform STAS 856 - 71).
a) Calculul şi verificarea elementelor de oţel, după metoda stărilor limită.
Verificarea stărilor ultime de rezistenţă, se realizează prin compararea eforturilor unitare
efective din punctele cele mai solicitate cu rezistenţele de calcul "R":
unde:
σ = N ∑
F = n
i
⋅ Ni
≤ R
(1. 6.)
F
N - este solicitarea de calcul, (N; M; T; etc.);
N i - solicitarea din acţiunea în care se face verificarea din încărcările normate, "i";
n i - coeficientul încărcării normate "I";
F - caracteristica geometrică a secţiunii, (A n ; ϕ min
⋅ A ; W n etc.), care intervine în formula de
verificare în funcţie de felul solicitării;
R - rezistenţa de calcul a materialului folosit.
Verificarea stărilor limită ale exploatării normale, se realizează prin compararea deplasărilor
statice cu valorile limită acceptate, pentru cofraj, astfel:
- în cazul elementelor încovoiate:
α
α
unde:
f max. ≤ f a (1. 7.)
f max. - este săgeata maximă a grinzii, (plăcii), produsă de încărcările normate;
f a - este săgeata limită admisibilă în funcţie de deschiderea de calcul