o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

CAPITOLUL 2
funcţie de clasa tehnică a căii de comunicaţie susţinute de pod şi de clasa de
importanţă a podului. Cu cât probabilitatea de a se produce un debit este mai
mică cu atât valoarea debitului va fi mai mare. Acestor debite le corespund, în
secţiunea de scurgere a apei de sub pod, două cote ale suprafeţei libere a
apei (Fig. 2.1). Faţă de nivelul corespunzător debitului de calcul, în funcţie de
clasa de importanţă a podului se stabileşte înălţimea liberă sub pod care este
utilizată la calculul cotelor banchetei cuzineţilor (NBC), poziţia aparatelor de
reazem pe infrastructuri şi implicit nivelul inferior al suprastructurii simbolizat în
figura 2.1 prin notaţia NIS.
În ceea ce priveşte traseul în plan, forma acestuia este sinuoasă,
alcătuită din curbe. Porţiunea pe care linia talvegului trece dinspre un mal
către celălalt se numeşte traversadă.
Debuşeul unui pod reprezintă debitul de apă ce se poate scurge prin albie
în secţiunea podului în anumite condiţii, legate de nivelul şi viteza apei, de
lucrările hidrotehnice ce trebuie efectuate în vecinătatea podului (apărări de
maluri, praguri de fund) etc.
Nivelul mediu cel mai scăzut al apei înregistrat într-o anumită perioadă de
timp considerată (de regulă ultimii 20-30 de ani) se numeşte etiaj şi este
marcat în figura 2.1 prin simbolul E.
2.2 PODURI. ELEMENTE GEOMETRICE
Un parametru foarte important ce influenţează în mod direct şi
fundamental soluţia în vederea construirii unui pod este deschiderea podului.
Deschiderea (L) (Fig. 2.1), reprezintă distanţa teoretică măsurată pe orizontală
între punctele de rezemare (axele aparatelor de reazem) ale suprastructurii pe
două infrastructuri consecutive (pile sau culee). Lungimea podului (Fig. 2.1),
este un alt parametru important ce caracterizează un pod şi reprezintă distanţa
34
CĂI DE COMUNICAŢII : PODURI. ELEMENTE GENERALE