o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

More documents

Recommendations

Info

CAPITOLUL 2 Suprastructura (Fig. 2.1) unui pod reprezintă partea construcţiei ce susţine direct o cale de comunicaţie, asigură continuitatea căii de comunicaţie şi preia direct încărcările provenite de la vehicule şi orice alte încărcări cu caracter variabil şi permanent la care este supusă structura. În funcţie de materialul de construcţie utilizat există suprastructuri de lemn, de beton armat sau precomprimat, suprastructuri metalice (realizate din oţel) şi mixte (oţelbeton). Transmiterea încărcărilor de la suprastructură la infrastructură se realizează prin intermediul unor dispozitive numite aparate de reazem, care au diferite alcătuiri şi dimensiuni în funcţie de reacţiunile pe care la preiau şi gradele de liberate pe care trebuie să le permită, în aşa fel încât să asigure funcţionalitatea structurii. Aparatele de reazem sunt de două categorii: fixe şi mobile. În prezent pentru poduri se utilizează în mod curent aparate de reazem realizate din două tipuri de materiale şi anume: aparate de reazem din oţel turnat şi aparate de reazem din neopren. Aparatele de reazem se aşază atât pe pile cât şi pe culei, pe elemente cu suprafeţe plane şi orizontale numite cuzineţi, realizate din beton armat de clasă ridicată pentru a asigura preluarea reacţiunilor verticale cu valori mari ce provin de la suprastructură. Cuzineţii sunt parte componentă a banchetei cuzineţilor (în figura 2.1 nivelul superior al banchetei cuzineţilor este marcat cu simbolul NBC. Legăturile dintre suprastructură şi infrastructură pot fi însă realizate sub forma unor noduri rigide, în cazul podurilor de tip cadru, în aceste situaţii lipsind aparatele de reazem între cele două părţi ale podului. Conlucrarea dintre suprastructură şi infrastructură are efecte benefice în ceea ce priveşte reducerea momentelor încovoietoare din suprastructura podului, acestea fiind mai mici decât la poduri având alte scheme statice, ca de exemplu grinzile continui sau cele simplu rezemate. 32 CĂI DE COMUNICAŢII : PODURI. ELEMENTE GENERALE
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. DEFINIŢII. ELEMENTE DE NOMENCLATURĂ A PODURILOR Aşa cum se arăta la început, podurile pot fi construite peste văi uscate, dar şi peste văi pe unde există ape curgătoare, în figura 2.1 fiind prezentată cea de-a doua situaţie. Porţiunea unei văi ocupată permanent sau temporar (numai în anumite perioade ale anului) de ape curgătoare se numeşte albie (Fig. 2.1). Albia se caracterizează prin secţiune transversală, profil longitudinal şi traseu în plan. În secţiunea transversală se pot distinge albia minoră, respectiv albia majoră (Fig. 2.1). Prin albia minoră, ce are de regulă o lăţime fixă care se menţine atât timp cât nu apar modificări semnificative în modul de curgere al râului, curg apele mici şi mijlocii. Prin albia majoră curg apele mari în timpul viiturilor. Identificarea malurilor stâng şi drept ale unei ape curgătoare se face privind cursul de apă spre aval. Linia care uneşte punctele de cea mai mică cotă din albia râului reprezintă talvegul. Fundul albiei poate fi constituit din roci (în cazul cursurilor de apă situate în zone de munte), din pământuri şi din material aluvionar (în cazul zonelor de podiş şi şes). Forma şi dimensiunile albiei în secţiune transversală sunt de mare importanţă în faza de proiectare a unui pod. Cursurile de apă au în general nivel variabil, iar linia ce defineşte oglinda apei pe secţiunea transversală nu este perfect orizontală din cauza existenţei curenţilor secundari. Pe sectoarele în curbă nivelul apei este mai ridicat către malul concav, în raport cu malul convex. Nivelul unei ape curgătoare este în strânsă legătură cu debitul apei. Debitul unei ape curgătoare reprezintă volumul de apă scurs printr-o secţiune curentă a albiei în unitatea de timp şi se măsoară în general în m 3 /s. Debitul poate fi stabilit prin prelucrarea datelor statistice (măsurători directe ale nivelului apei efectuate de institutele de hidrologie) sau pot fi evaluate prin calcul, prin metode indirecte. Pentru faza de proiectare a podurilor, la noi în ţară, se iau în considerare două tipuri de debite şi anume: debitul de calcul (Q c ), respectiv debitul de verificare (Q v ) cu diferite asigurări (probabilităţi de a fi depăşite într-un interval determinat de timp) în Ionuţ Radu RĂCĂNEL 33
Page 2 and 3: IONUŢ RADU RĂCĂNEL CĂI DE COMUN
Page 4 and 5: PREFAŢĂ Lucrarea “Căi de Comun
Page 6 and 7: CUPRINS 5.4 PODURI CU GRINZI CU ZĂ
Page 8 and 9: CUPRINS 10.6.8 Acţiuni datorate cu
Page 10 and 11: CAPITOLUL 1 Fig.1.1 Pod din trunchi
Page 12 and 13: CAPITOLUL 1 Fig. 1.5 Deschiderile d
Page 14 and 15: CAPITOLUL 1 Între secolee XVI şi
Page 16 and 17: CAPITOLUL 1 Fig. 1.12 Pod provizori
Page 18 and 19: CAPITOLUL 1 Începând cu mijlocul
Page 20 and 21: CAPITOLUL 1 a) b) Fig.1.17 Podul Br
Page 22 and 23: CAPITOLUL 1 Fig. 1.20 Podul cu arce
Page 24 and 25: CAPITOLUL 1 Fig. 1.23 Podul peste R
Page 26 and 27: CAPITOLUL 1 − între anii 1905 ş
Page 28 and 29: CAPITOLUL 1 Recordul mondial de des
Page 30 and 31: CAPITOLUL 1 Fig. 1.33 Viaductul Mil
Page 32 and 33: CAPITOLUL 1 console şi articulaţi
Page 34 and 35: CAPITOLUL 1 140.00+190.00+140.00 m
Page 36 and 37: CAPITOLUL 2 CAPITOLUL 2 ELEMENTE DE
Page 38 and 39: CAPITOLUL 2 a apei, a unor conducte
Page 42 and 43: CAPITOLUL 2 funcţie de clasa tehni
Page 44 and 45: CAPITOLUL 2 Spaţiul de liberă tre
Page 46 and 47: CAPITOLUL 2 caracteristicile fizico
Page 48 and 49: CAPITOLUL 2 pentru încărcările c
Page 50 and 51: CAPITOLUL 2 Dala susţine fie struc
Page 52 and 53: CAPITOLUL 2 Aceste structuri pot fi
Page 54 and 55: CAPITOLUL 3 Fig. 3.1 Părţile comp
Page 56 and 57: CAPITOLUL 3 medii (< 10 - 12 m), ia
Page 58 and 59: CAPITOLUL 3 În centrele urbane cu
Page 60 and 61: CAPITOLUL 3 Fig. 3.11 Pilă cu form
Page 62 and 63: CAPITOLUL 3 Fig. 3.13 Culee de pod
Page 64 and 65: CAPITOLUL 3 planuri de racordare cu
Page 66 and 67: CAPITOLUL 3 În cazul podurilor de
Page 68 and 69: CAPITOLUL 3 Principala caracteristi
Page 70 and 71: CAPITOLUL 3 căii de comunicaţie d
Page 72 and 73: CAPITOLUL 3 − pentru realizarea p
Page 74 and 75: CAPITOLUL 3 Fig. 3.27 Pod în Suedi
Page 76 and 77: CAPITOLUL 4 − aparate de reazem m
Page 78 and 79: CAPITOLUL 4 vor dispune astfel înc
Page 80 and 81: CAPITOLUL 4 În cazul reazemului fi
Page 82 and 83: CAPITOLUL 4 a) b) Fig. 4.7 Aparate
Page 84 and 85: CAPITOLUL 4 prevede cu opritori lat
Page 86 and 87: CAPITOLUL 4 Modificarea secţiunii
Page 88 and 89: CAPITOLUL 5 Din punct de vedere al
Page 90 and 91:
CAPITOLUL 5 În prezent, pentru sup
Page 92 and 93:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.6 Secţiune tran
Page 94 and 95:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.7 Scheme ale pod
Page 96 and 97:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.9 Scheme ale pod
Page 98 and 99:
CAPITOLUL 5 5.3.1 Poduri metalice c
Page 100 and 101:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.13 Secţiune tra
Page 102 and 103:
CAPITOLUL 5 deoarece la cele cu cal
Page 104 and 105:
CAPITOLUL 5 Pentru sporirea capacit
Page 106 and 107:
CAPITOLUL 5 trotuarelor este mai ma
Page 108 and 109:
CAPITOLUL 5 cele la care sunt dispu
Page 110 and 111:
CAPITOLUL 5 atât contravântuiri o
Page 112 and 113:
CAPITOLUL 5 Suprastructura podurilo
Page 114 and 115:
CAPITOLUL 5 Ca şi în cazul poduri
Page 116 and 117:
CAPITOLUL 5 partea superioară fiin
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
CAPITOLUL 5 se introduce un sistem
Page 122 and 123:
CAPITOLUL 5 orizontală se dispune
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
CAPITOLUL 5 La aceste structuri con
Page 128 and 129:
CAPITOLUL 5 a) b) Fig. 5.42 Pod pe
Page 130 and 131:
CAPITOLUL 5 a) b) Fig. 5.44 Viaduct
Page 132 and 133:
CAPITOLUL 5 300 de m, pentru poduri
Page 134 and 135:
CAPITOLUL 5 În cazul podurilor pe
Page 136 and 137:
CAPITOLUL 5 Podul a fost realizat
Page 138 and 139:
CAPITOLUL 5 − arcele sunt element
Page 140 and 141:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.53 Moduri de dis
Page 142 and 143:
CAPITOLUL 5 Podurile hobanate pot f
Page 144 and 145:
CAPITOLUL 5 scurgerea fără fenome
Page 146 and 147:
CAPITOLUL 5 Acest pod (Fig. 1.33, C
Page 148 and 149:
CAPITOLUL 5 de fundaţie. În func
Page 150 and 151:
CAPITOLUL 5 prezent ei se realizeaz
Page 152 and 153:
CAPITOLUL 5 În epoca modernă a po
Page 154 and 155:
CAPITOLUL 6 CAPITOLUL 6 TIPURI SPEC
Page 156 and 157:
CAPITOLUL 6 Fig. 6.2 Podul peste Du
Page 158 and 159:
CAPITOLUL 6 Printr-o proiectare cor
Page 160 and 161:
CAPITOLUL 6 − se reduc de asemene
Page 162 and 163:
CAPITOLUL 6 Fig. 6.10 Pod de încru
Page 164 and 165:
CAPITOLUL 6 intermediare. În cazul
Page 166 and 167:
CAPITOLUL 6 Fig. 6.14 Sisteme struc
Page 168 and 169:
CAPITOLUL 6 Atât în cazul poduril
Page 170 and 171:
CAPITOLUL 6 Contragreutate Cale de
Page 172 and 173:
CAPITOLUL 6 Drum Canal navigabil Zo
Page 174 and 175:
CAPITOLUL 6 Fig. 6.24 Pod rotitor a
Page 176 and 177:
CAPITOLUL 6 6.5.4 Alte tipuri de po
Page 178 and 179:
CAPITOLUL 6 6.6 PODURI PENTRU UTILI
Page 180 and 181:
CAPITOLUL 6 cealaltă a axei podulu
Page 182 and 183:
CAPITOLUL 7 7.1 GENERALITĂŢI Aleg
Page 184 and 185:
CAPITOLUL 7 − pantele suprafeţei
Page 186 and 187:
CAPITOLUL 7 Apa poate produce depun
Page 188 and 189:
CAPITOLUL 7 Fig. 7.5 Zonă nerecoma
Page 190 and 191:
CAPITOLUL 7 Fig. 7.8 Amenajarea râ
Page 192 and 193:
CAPITOLUL 7 a) b) Fig. 7.9 Plase di
Page 194 and 195:
CAPITOLUL 7 Fig. 7.10 Protecţie cu
Page 196 and 197:
CAPITOLUL 7 7.4 PODURI AMPLASATE LA
Page 198 and 199:
CAPITOLUL 7 geotehnice. Aceste stud
Page 200 and 201:
CAPITOLUL 7 Dacă elementul de infr
Page 202 and 203:
CAPITOLUL 7 Fig. 7.19 Fundaţie pe
Page 204 and 205:
CAPITOLUL 7 Fig. 7.21 Sporirea lung
Page 206 and 207:
CAPITOLUL 7 Având în vedere dezav
Page 208 and 209:
CAPITOLUL 7 În figura 7.26 este pr
Page 210 and 211:
CAPITOLUL 7 utile în raport cu axa
Page 212 and 213:
CAPITOLUL 7 Chiar utilizând aceast
Page 214 and 215:
CAPITOLUL 7 Valorile declivităţil
Page 216 and 217:
CAPITOLUL 8 CAPITOLUL 8 SPAŢII LIB
Page 218 and 219:
CAPITOLUL 8 Fig. 8.1 Gabarit CF pen
Page 220 and 221:
CAPITOLUL 8 În cazul în care pe p
Page 222 and 223:
CAPITOLUL 8 s este distanţa intre
Page 224 and 225:
CAPITOLUL 8 Fig. 8.6 Lăţimea pode
Page 226 and 227:
CAPITOLUL 8 trebuie respectate lă
Page 228 and 229:
CAPITOLUL 8 8.4 SPAŢII LIBERE SUB
Page 230 and 231:
CAPITOLUL 8 pentru măsurarea înă
Page 232 and 233:
CAPITOLUL 8 faza de proiectare a un
Page 234 and 235:
CAPITOLUL 8 − podeţe înecate î
Page 236 and 237:
CAPITOLUL 8 (Acr ) b cr 3 2 Q = (8.
Page 238 and 239:
CAPITOLUL 9 CAPITOLUL 9 METODE DE M
Page 240 and 241:
CAPITOLUL 9 aceste elemente se pot
Page 242 and 243:
CAPITOLUL 9 În vederea aşezării
Page 244 and 245:
CAPITOLUL 9 executate şi pe eventu
Page 246 and 247:
CAPITOLUL 9 calaje în vederea soli
Page 248 and 249:
CAPITOLUL 9 Ridicarea părţilor co
Page 250 and 251:
CAPITOLUL 9 Tronsoanele de început
Page 252 and 253:
CAPITOLUL 9 asamblarea tronsoanelor
Page 254 and 255:
CAPITOLUL 10 structurale ale podulu
Page 256 and 257:
CAPITOLUL 10 normale, tangenţiale
Page 258 and 259:
CAPITOLUL 10 tipul suprapunerii sim
Page 260 and 261:
CAPITOLUL 10 În ultimul timp, norm
Page 262 and 263:
CAPITOLUL 10 termice zilnice, difer
Page 264 and 265:
CAPITOLUL 10 asupra structurii, dup
Page 266 and 267:
CAPITOLUL 10 În acelaşi mod, valo
Page 268 and 269:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.1 Elementele d
Page 270 and 271:
CAPITOLUL 10 calcul este precizată
Page 272 and 273:
CAPITOLUL 10 Forma în plan a ampre
Page 274 and 275:
CAPITOLUL 10 a) b) Fig. 10.9 Aşeza
Page 276 and 277:
CAPITOLUL 10 Pentru stabilirea efec
Page 278 and 279:
CAPITOLUL 10 a) Fig. 10.15 Scheme p
Page 280 and 281:
CAPITOLUL 10 2 v C = P , în kN (10
Page 282 and 283:
CAPITOLUL 10 Parapetele pentru piet
Page 284 and 285:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.21 Pod metalic
Page 286 and 287:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.24 Modelul de
Page 288 and 289:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.28 Repartiţia
Page 290 and 291:
CAPITOLUL 10 pentru lungimi încăr
Page 292 and 293:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.30 Considerare
Page 294 and 295:
CAPITOLUL 10 Pentru calculul culeel
Page 296 and 297:
CAPITOLUL 10 În cazul în care ad
Page 298 and 299:
CAPITOLUL 10 Acolo unde se estimeaz
Page 300 and 301:
CAPITOLUL 10 Masă de la suprastruc
Page 302 and 303:
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE 1. Benche
show all

o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?