o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

ACŢIUNI LA PODURI
permanente (G), dacă variaţia acţiunii este mică, se poate utiliza o
singură valoare G k . În caz contrar, trebuie să se utilizeze două valori
ce descriu acţiunea: o valoare maximă, respectiv una minimă.
În cazul acţiunilor variabile (Q), valorile caracteristice sunt descrise de
valori maxime cu o anumită probabilitate de a nu fi depăşite într-o
perioadă de timp considerată ca referinţă, respectiv valori minime cu
o anumită probabilitate ca să nu existe valori sub cele minime, în
aceeaşi perioadă de timp de referinţă.
Pentru acţiunile accidentale (A), valorile caracteristice sunt specificate
explicit, în funcţie de tipul acţiunii accidentale.
Pentru acţiunile variabile şi accidentale, valorile reprezentative ce le
descriu pot fi anumite valori de grupare, valori frecvente, respectiv
valori cvasi-permanente, toate aceastea fiind descrise de produse de
forma ψ ⋅ , ψ fiind coeficienţi precizaţi în norme.
i
Q i
i
Valorile frecvente sunt determinate în funcţie de timpul total, în cadrul
unei perioade de timp alese ca referinţă, în care valoarea specificată
este depăşită cu o anumită cantitate sau în funcţie de frecvenţa de
depăşire, limitată la o anumită valoare.
Valorile cvasi-permanente sunt definite astfel încât valorile specificate
ale unei acţiuni sunt depăşite pe o durată ce reprezintă un interval de
timp semnificativ din perioada aleasă ca referinţă.
Valorile de proiectare (de calcul) ale acţiunilor notate cu G d , Q d şi A d se
obţin din cele reprezentative (de regulă valorile caracteristice) prin înmulţirea
acestora cu coeficienţi, numiţi coeficienţi parţiali de siguranţă, notaţi cu γ G, γ Q
γ A .
Pe baza acţiunilor, respectiv în urma combinării acestora se obţin
efectele asupra structurii, notate cu E, care pot fi eforturi pe secţiunea
transversală a elementelor, eforturi unitare, deformaţii specifice sau deplasări.
Ionuţ Radu RĂCĂNEL
257