o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

CAPITOLUL 10
asupra structurii, după variaţia in timp, după variaţia în spaţiu, după natura
lor şi a răspunsului structurii.
După modul de manifestare asupra structurii de rezistenţă, o acţiune
aplicată unei structuri poate fi directă, dacă solicită direct o structură de
rezistenţă sau indirectă, cum sunt deformaţiile sau acceleraţiile induse în
structură de variaţiile de temperatură, de tasări ale reazemelor sau de mişcări
seismice.
În funcţie de variaţia în timp acţiunile pot fi:
− permanente, notate simbolic cu G (de exemplu greutatea proprie a
structurii de rezistenţă a podului, greutatea căii, a instalaţiilor şi
utilităţilor de pe pod etc.);
− variabile, notate simbolic cu Q, ce pot fi încărcări impuse, încărcări
date de acţiunea vântului, de zăpadă etc.
− accidentale, notate simbolic cu A, ca de exemplu încărcări produse de
explozii, de seism, de impactul dintre vehicule şi diferite părţi ale
podului.
După variabilitatea lor spaţială, acţiunile pot fi:
− acţiuni fixe, ca de exemplu greutatea proprie a structurii;
− acţiuni variabile ca poziţie, ca de exemplu încărcările date de
convoaiele care circulă pe pod, încărcările date de vânt, zăpadă etc.
Natura lor şi a răspunsului structurii pe care sunt aplicate determină
clasificarea acţiunilor în:
− acţiuni statice, care nu produc în structură sau în elementele
structurale acceleraţii importante;
− acţiuni dinamice, care produc în structură sau în elementele
structurale acceleraţii importante.
În EUROCODE sunt definite următoarele noţiuni în legătură cu acţiunile:
− valoare caracteristică a unei acţiuni, care este valoarea principală
reprezentativă a acţiunii, având indicele “k”. Pentru acţiuni
256
CĂI DE COMUNICAŢII: PODURI. ELEMENTE GENERALE