o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

SPAŢII LIBERE LA PODURI
dechiderilor podului, lucrările de apărări de maluri şi protecţii ale albiei
în zona podului etc.
− debitul de verificare Q v (i%), ce reprezintă valoarea debitului maxim
teoretic la care se face verificarea construcţiei proiectate. Verificarea
construcţiei se face de regulă în condiţii speciale de exploatare.
Valoarea (i%) descrie probabilitatea teoretică de depăşire a debitelor
definite mai sus, în STAS 4068/2-82, în funcţie de clasa de importanţă a
construcţiei şi de caracterul ei (permanent sau provizoriu) fiind precizate
aceste probabilităţi. Ca exemplu se poate preciza aici că pentru poduri
permanente de cale ferată din clasa a II-a de importanţă, debitul de calcul se
consideră cu o probabilitate de depăşire de 1% (poate reveni o dată la 100 de
ani), iar debitul de verificare cu probabilitatea de 0.3% (poate reveni o dată la
300 de ani).
8.4.1 Înălţimea liberă sub poduri
Înălţimea liberă sub poduri se stabileşte în raport cu debitul de calcul,
respectiv cu debitul de verificare şi se măsoară între nivelul corespunzător
fiecăruia dintre cele două debite şi punctul cel mai de jos al suprastructurii.
Nivelul inferior al suprastructurii se consideră diferenţiat în funcţie de tipul
suprastructurii podului. În figura 8.14a este prezentat cazul podurilor cu grinzi
sau pe arce cu calea jos sau la mijloc, iar în figura 8.14b cazul
suprastructurilor pe arce cu calea sus. În acest al doilea caz înălţimea de
liberă trecere se măsoară de la nivelul apei corespunzând fiecăruia dintre
debite, de calcul şi de verificare, până la intradosul bolţii. În orice condiţii însă,
nivelul banchetei cuzineţilor unde sunt dispuse aparatele de reazem trebuie să
fie mai sus faţă de nivelul apei la debitul de calcul, pentru a preveni
deteriorarea sau umplerea cu noroi a aparatelor de reazem, situaţie care ar
afecta buna lor funcţionare. În cazul podurilor ce deservesc mai multe căi,
Ionuţ Radu RĂCĂNEL 221