o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

CAPITOLUL 7
Fig. 7.5 Zonă nerecomandată
pentru amplasarea podului
Fig. 7.6 Apărare de mal pe
malul concav
Lungimea podului în astfel de cazuri trebuie stabilită considerând debitul
total al cursului de apă cu probabilitatea de calcul considerată. În cazul existenţei
zonelor inundabile, curenţii transversali podului ce iau naştere odată cu ieşirea
apelor din albia minoră, dar şi la retragerea apelor, sunt foarte periculoşi, deoarece
pot conduce la eroziuni ale terasamentelor de la capetele podului. În astfel de
situaţii se impune realizarea unor diguri insubmersibile (sub nivelul apei) ce produc
canalizarea cursului de apă în zona podului şi practic, asigură o stabilizarea a
direcţiei de curgere a apei.
În cazul în care cursul de apă prezintă atât albie minoră, cât şi albie majoră
este necesar ca stabilirea lungimii podului să se facă pe baza debuşeului, adică a
debitului pentru un nivel cu o anumită probabilitate ce se poate scurge pe sub pod
cu asigurarea înălţimilor libere sub pod şi a spaţiilor de siguranţă, iar zonele ce nu
sunt necesare pentru scurgerea apelor trebuie închise cu terasamente. Totuşi,
pentru a asigura protecţia terasamentelor executate în albia majoră este necesar
să se execute în amonte şi în aval de pod, pe lungimi determinate, lucrări de
apărare a malurilor prin diguri de dirijare, dispuse longitudinal albiei râului (Fig. 7.7).
180
CĂI DE COMUNICAŢII: PODURI. ELEMENTE GENERALE