o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

More documents

Recommendations

Info

CAPITOLUL 7 7.1 GENERALITĂŢI Alegerea amplasamentului unui pod se face înaintea etapelor de proiectare pe baza studiului traseului căii de comunicaţie pe care podul o deserveşte. Aşa cum se preciza în capitolele precedente, podul trebuie să asigure atât continuitatea căii de comunicaţie pe care o susţine, cât şi continuitatea obstacolului traversat. De aceea trebuie să existe o corelare între datele referitoare la alegerea traseului căii de comunicaţie şi cele legate de amplasamentul viitorului pod. În cazul obstacolelor de dimensiuni mici, care implică realizarea unor podeţe (deschiderea este mai mică de 5 m) sau a unor poduri mici şi mijlocii (deschiderea este cuprinsă între 10-50 m), amplasamentul lucrării de artă se stabileşte odată cu stabilirea traseului căii de comunicaţie. În aceste situaţii, amplasamentul lucrării de artă este subordonat traseului căii de comunicaţie proiectate. În cazul podurilor importante ce traversează văi accidentate, ape curgătoare sau alte căi de comunicaţie, de cele mai multe ori amplasamentul podului fixează şi traseul căii de comunicaţie pe care o susţine, deoarece se presupune că amplasamentul ales pentru pod oferă cele mai bune condiţii de traversare. Studiile topografice (studii topo) oferă date importante privind morfologia terenului în zona unde urmează a fi amplasat podul. Cele mai dificile condiţii de amplasament sunt în general legate de traversarea cursurilor de apă şi în aceste cazuri studiile topografice urmăresc: − stabilirea formei albiei în profil longitudinal şi în profil transversal, utile pentru realizarea calculelor hidraulice; − stabilirea zonelor locuite şi a celor improprii traversării (mlaştini, zone împădurite, proprietăţi private); − culegerea de date referitoare la eventuala existenţă în amonte sau în aval de podul proiectat a altor poduri, precum şi a datelor legate de geometria acestor poduri (numărul şi mărimea deschiderilor, forma infrastructurilor etc.) care pot influenţa podul proiectat. De asemenea, de mare importanţă 174 CĂI DE COMUNICAŢII: PODURI. ELEMENTE GENERALE
ELEMENTE GENERALE PRIVIND AMPLASAMENTUL PODURILOR în această fază de studiu sunt informaţiile legate de existenţa în zona podului (în amonte sau în aval) a unor exploatări de materiale din albia râului, care în cazul modificărilor de debite pot influenţa nefast podul proiectat. Pe baza studiilor topografice se întocmeşte planul de situaţie (scara 1:500- 1:2000) în zona traversării, utilizat la stabilirea amplasamentului, la realizarea calculelor hidraulice şi la proiectarea eventualelor lucrări pentru amenajarea cursului de apă în zona podului. Planul de situaţie se extinde de-a lungul cursului de apă pe o anumită lungime echivalentă cu câteva lăţimi de albie minoră, în funcţie de caracteristicile terenului din albie şi de topografia acestuia. Pentru fiecare variantă de amplasament studiată se întocmesc profile transversale prin albie, un profil prin axul traversării şi minim câte două profile în aval şi unul în amonte de pod. Distanţa dintre aceste profile transversale este cuprinsă între 20 şi 200 m, în funcţie de configuraţia albiei şi importanţa podului. Tot în cadrul studiilor topografice se realizează şi un profil longitudinal al albiei pe linia talvegului, la scara 1:50/1:5-1:2000/1:200 pe lungimea din planul de situaţie. Acest profil va cuprinde şi nivelul suprafeţei libere a apei în momentul realizării ridicării topo, dar şi nivelul maxim al apei rezultat din informaţii (discuţii cu localnicii, informaţii de la institutele de hidrologie etc.). Studiile geotehnice au drept scop stabilirea caracteristicilor terenului de fundare în amplasamentul podului. Aceste studii au la bază foraje geotehnice, puţuri de vizitare şi perforaţii pe baza lor întocmindu-se profile geotehnice cu prezentarea stratificaţiei terenului. Aceste studii servesc la stabilirea soluţiei de fundare, a nivelului afuierilor generale şi locale şi a eventualelor lucrări de consolidare şi apărare a malurilor în zona podului, atunci când se traversează cursuri de apă. Studiile hidrologice servesc la obţinerea unor informaţii cu privire la: − debitele de calcul şi nivelurile corespunzătoare; − date privind rugozitatea albiei; Ionuţ Radu RĂCĂNEL 175
Page 2 and 3:
IONUŢ RADU RĂCĂNEL CĂI DE COMUN
Page 4 and 5:
PREFAŢĂ Lucrarea “Căi de Comun
Page 6 and 7:
CUPRINS 5.4 PODURI CU GRINZI CU ZĂ
Page 8 and 9:
CUPRINS 10.6.8 Acţiuni datorate cu
Page 10 and 11:
CAPITOLUL 1 Fig.1.1 Pod din trunchi
Page 12 and 13:
CAPITOLUL 1 Fig. 1.5 Deschiderile d
Page 14 and 15:
CAPITOLUL 1 Între secolee XVI şi
Page 16 and 17:
CAPITOLUL 1 Fig. 1.12 Pod provizori
Page 18 and 19:
CAPITOLUL 1 Începând cu mijlocul
Page 20 and 21:
CAPITOLUL 1 a) b) Fig.1.17 Podul Br
Page 22 and 23:
CAPITOLUL 1 Fig. 1.20 Podul cu arce
Page 24 and 25:
CAPITOLUL 1 Fig. 1.23 Podul peste R
Page 26 and 27:
CAPITOLUL 1 − între anii 1905 ş
Page 28 and 29:
CAPITOLUL 1 Recordul mondial de des
Page 30 and 31:
CAPITOLUL 1 Fig. 1.33 Viaductul Mil
Page 32 and 33:
CAPITOLUL 1 console şi articulaţi
Page 34 and 35:
CAPITOLUL 1 140.00+190.00+140.00 m
Page 36 and 37:
CAPITOLUL 2 CAPITOLUL 2 ELEMENTE DE
Page 38 and 39:
CAPITOLUL 2 a apei, a unor conducte
Page 40 and 41:
CAPITOLUL 2 Suprastructura (Fig. 2.
Page 42 and 43:
CAPITOLUL 2 funcţie de clasa tehni
Page 44 and 45:
CAPITOLUL 2 Spaţiul de liberă tre
Page 46 and 47:
CAPITOLUL 2 caracteristicile fizico
Page 48 and 49:
CAPITOLUL 2 pentru încărcările c
Page 50 and 51:
CAPITOLUL 2 Dala susţine fie struc
Page 52 and 53:
CAPITOLUL 2 Aceste structuri pot fi
Page 54 and 55:
CAPITOLUL 3 Fig. 3.1 Părţile comp
Page 56 and 57:
CAPITOLUL 3 medii (< 10 - 12 m), ia
Page 58 and 59:
CAPITOLUL 3 În centrele urbane cu
Page 60 and 61:
CAPITOLUL 3 Fig. 3.11 Pilă cu form
Page 62 and 63:
CAPITOLUL 3 Fig. 3.13 Culee de pod
Page 64 and 65:
CAPITOLUL 3 planuri de racordare cu
Page 66 and 67:
CAPITOLUL 3 În cazul podurilor de
Page 68 and 69:
CAPITOLUL 3 Principala caracteristi
Page 70 and 71:
CAPITOLUL 3 căii de comunicaţie d
Page 72 and 73:
CAPITOLUL 3 − pentru realizarea p
Page 74 and 75:
CAPITOLUL 3 Fig. 3.27 Pod în Suedi
Page 76 and 77:
CAPITOLUL 4 − aparate de reazem m
Page 78 and 79:
CAPITOLUL 4 vor dispune astfel înc
Page 80 and 81:
CAPITOLUL 4 În cazul reazemului fi
Page 82 and 83:
CAPITOLUL 4 a) b) Fig. 4.7 Aparate
Page 84 and 85:
CAPITOLUL 4 prevede cu opritori lat
Page 86 and 87:
CAPITOLUL 4 Modificarea secţiunii
Page 88 and 89:
CAPITOLUL 5 Din punct de vedere al
Page 90 and 91:
CAPITOLUL 5 În prezent, pentru sup
Page 92 and 93:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.6 Secţiune tran
Page 94 and 95:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.7 Scheme ale pod
Page 96 and 97:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.9 Scheme ale pod
Page 98 and 99:
CAPITOLUL 5 5.3.1 Poduri metalice c
Page 100 and 101:
CAPITOLUL 5 Fig. 5.13 Secţiune tra
Page 102 and 103:
CAPITOLUL 5 deoarece la cele cu cal
Page 104 and 105:
CAPITOLUL 5 Pentru sporirea capacit
Page 106 and 107:
CAPITOLUL 5 trotuarelor este mai ma
Page 108 and 109:
CAPITOLUL 5 cele la care sunt dispu
Page 110 and 111:
CAPITOLUL 5 atât contravântuiri o
Page 112 and 113:
CAPITOLUL 5 Suprastructura podurilo
Page 114 and 115:
CAPITOLUL 5 Ca şi în cazul poduri
Page 116 and 117:
CAPITOLUL 5 partea superioară fiin
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
CAPITOLUL 5 se introduce un sistem
Page 122 and 123:
CAPITOLUL 5 orizontală se dispune
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
CAPITOLUL 5 La aceste structuri con
Page 128 and 129:
CAPITOLUL 5 a) b) Fig. 5.42 Pod pe
Page 130 and 131:
CAPITOLUL 5 a) b) Fig. 5.44 Viaduct
Page 132 and 133: CAPITOLUL 5 300 de m, pentru poduri
Page 134 and 135: CAPITOLUL 5 În cazul podurilor pe
Page 136 and 137: CAPITOLUL 5 Podul a fost realizat
Page 138 and 139: CAPITOLUL 5 − arcele sunt element
Page 140 and 141: CAPITOLUL 5 Fig. 5.53 Moduri de dis
Page 142 and 143: CAPITOLUL 5 Podurile hobanate pot f
Page 144 and 145: CAPITOLUL 5 scurgerea fără fenome
Page 146 and 147: CAPITOLUL 5 Acest pod (Fig. 1.33, C
Page 148 and 149: CAPITOLUL 5 de fundaţie. În func
Page 150 and 151: CAPITOLUL 5 prezent ei se realizeaz
Page 152 and 153: CAPITOLUL 5 În epoca modernă a po
Page 154 and 155: CAPITOLUL 6 CAPITOLUL 6 TIPURI SPEC
Page 156 and 157: CAPITOLUL 6 Fig. 6.2 Podul peste Du
Page 158 and 159: CAPITOLUL 6 Printr-o proiectare cor
Page 160 and 161: CAPITOLUL 6 − se reduc de asemene
Page 162 and 163: CAPITOLUL 6 Fig. 6.10 Pod de încru
Page 164 and 165: CAPITOLUL 6 intermediare. În cazul
Page 166 and 167: CAPITOLUL 6 Fig. 6.14 Sisteme struc
Page 168 and 169: CAPITOLUL 6 Atât în cazul poduril
Page 170 and 171: CAPITOLUL 6 Contragreutate Cale de
Page 172 and 173: CAPITOLUL 6 Drum Canal navigabil Zo
Page 174 and 175: CAPITOLUL 6 Fig. 6.24 Pod rotitor a
Page 176 and 177: CAPITOLUL 6 6.5.4 Alte tipuri de po
Page 178 and 179: CAPITOLUL 6 6.6 PODURI PENTRU UTILI
Page 180 and 181: CAPITOLUL 6 cealaltă a axei podulu
Page 184 and 185: CAPITOLUL 7 − pantele suprafeţei
Page 186 and 187: CAPITOLUL 7 Apa poate produce depun
Page 188 and 189: CAPITOLUL 7 Fig. 7.5 Zonă nerecoma
Page 190 and 191: CAPITOLUL 7 Fig. 7.8 Amenajarea râ
Page 192 and 193: CAPITOLUL 7 a) b) Fig. 7.9 Plase di
Page 194 and 195: CAPITOLUL 7 Fig. 7.10 Protecţie cu
Page 196 and 197: CAPITOLUL 7 7.4 PODURI AMPLASATE LA
Page 198 and 199: CAPITOLUL 7 geotehnice. Aceste stud
Page 200 and 201: CAPITOLUL 7 Dacă elementul de infr
Page 202 and 203: CAPITOLUL 7 Fig. 7.19 Fundaţie pe
Page 204 and 205: CAPITOLUL 7 Fig. 7.21 Sporirea lung
Page 206 and 207: CAPITOLUL 7 Având în vedere dezav
Page 208 and 209: CAPITOLUL 7 În figura 7.26 este pr
Page 210 and 211: CAPITOLUL 7 utile în raport cu axa
Page 212 and 213: CAPITOLUL 7 Chiar utilizând aceast
Page 214 and 215: CAPITOLUL 7 Valorile declivităţil
Page 216 and 217: CAPITOLUL 8 CAPITOLUL 8 SPAŢII LIB
Page 218 and 219: CAPITOLUL 8 Fig. 8.1 Gabarit CF pen
Page 220 and 221: CAPITOLUL 8 În cazul în care pe p
Page 222 and 223: CAPITOLUL 8 s este distanţa intre
Page 224 and 225: CAPITOLUL 8 Fig. 8.6 Lăţimea pode
Page 226 and 227: CAPITOLUL 8 trebuie respectate lă
Page 228 and 229: CAPITOLUL 8 8.4 SPAŢII LIBERE SUB
Page 230 and 231: CAPITOLUL 8 pentru măsurarea înă
Page 232 and 233:
CAPITOLUL 8 faza de proiectare a un
Page 234 and 235:
CAPITOLUL 8 − podeţe înecate î
Page 236 and 237:
CAPITOLUL 8 (Acr ) b cr 3 2 Q = (8.
Page 238 and 239:
CAPITOLUL 9 CAPITOLUL 9 METODE DE M
Page 240 and 241:
CAPITOLUL 9 aceste elemente se pot
Page 242 and 243:
CAPITOLUL 9 În vederea aşezării
Page 244 and 245:
CAPITOLUL 9 executate şi pe eventu
Page 246 and 247:
CAPITOLUL 9 calaje în vederea soli
Page 248 and 249:
CAPITOLUL 9 Ridicarea părţilor co
Page 250 and 251:
CAPITOLUL 9 Tronsoanele de început
Page 252 and 253:
CAPITOLUL 9 asamblarea tronsoanelor
Page 254 and 255:
CAPITOLUL 10 structurale ale podulu
Page 256 and 257:
CAPITOLUL 10 normale, tangenţiale
Page 258 and 259:
CAPITOLUL 10 tipul suprapunerii sim
Page 260 and 261:
CAPITOLUL 10 În ultimul timp, norm
Page 262 and 263:
CAPITOLUL 10 termice zilnice, difer
Page 264 and 265:
CAPITOLUL 10 asupra structurii, dup
Page 266 and 267:
CAPITOLUL 10 În acelaşi mod, valo
Page 268 and 269:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.1 Elementele d
Page 270 and 271:
CAPITOLUL 10 calcul este precizată
Page 272 and 273:
CAPITOLUL 10 Forma în plan a ampre
Page 274 and 275:
CAPITOLUL 10 a) b) Fig. 10.9 Aşeza
Page 276 and 277:
CAPITOLUL 10 Pentru stabilirea efec
Page 278 and 279:
CAPITOLUL 10 a) Fig. 10.15 Scheme p
Page 280 and 281:
CAPITOLUL 10 2 v C = P , în kN (10
Page 282 and 283:
CAPITOLUL 10 Parapetele pentru piet
Page 284 and 285:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.21 Pod metalic
Page 286 and 287:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.24 Modelul de
Page 288 and 289:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.28 Repartiţia
Page 290 and 291:
CAPITOLUL 10 pentru lungimi încăr
Page 292 and 293:
CAPITOLUL 10 Fig. 10.30 Considerare
Page 294 and 295:
CAPITOLUL 10 Pentru calculul culeel
Page 296 and 297:
CAPITOLUL 10 În cazul în care ad
Page 298 and 299:
CAPITOLUL 10 Acolo unde se estimeaz
Page 300 and 301:
CAPITOLUL 10 Masă de la suprastruc
Page 302 and 303:
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE 1. Benche
show all

o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?