o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

TIPURI SPECIALE DE PODURI
de a asigura continuitatea căii de comunicaţie pe care o susţine. În cazul în
care consolele sunt mari (în timpul rotirii) structura se poate proiecta ca un pod
hobanat având un pilon central dezvoltat pe înălţime în axul în jurul căruia se
produce rotirea.
Un avantaj al podurilor rotitoare este acela că pot fi utilizate şi în cazul
traversărilor oblice, în aceste cazuri micşorându-se lungimea arcului de cerc
pe care se face rotirea.
Principalele dezavantaje ale podurilor rotitoare sunt durata mare de timp
necesară pentru eliberarea gabaritului pe calea de comunicaţie intersectată şi
suprafaţa mare de teren, în plan, ce nu poate fi utilizată pe timpul rotirii (Fig. 6.23).
De asemenea, când aceste poduri sunt utilizate peste canale navigabile şi
există un singur canal pe care se circulă cea de-a doua deschidere a podului
aflat în poziţie de circulaţie nu-şi mai găseşte utilitatea. Acest dezavantaj ar
putea fi înlăturat realizând deschideri inegale şi asigurând echilibrul prin
contragreutăţi de partea deschiderii mai mici, însă în acest caz toate
avantajele enumerate mai sus privind efectele vântului şi ale zăpezii ar
dispărea. O altă posibilitate ar fi aceea a realizării podului în mijlocul căii
navigabile de lăţime mai mare pe care se circulă în ambele sensuri (Fig. 6.24).
Sistemul de rotire al acestor poduri poate fi realizat în diverse moduri fie
prin dispozitive de rotire aşezate pe suprafaţă solidă a pilei, fie prin
introducerea axului de rotire într-un piston de dimensiuni mari care pluteşte pe
un amestec de ulei şi apă introdus în pilă. În acest caz pila este realizată sub
forma unui recipient uriaş. În acestă utlimă situaţie se reduce mult energia
necesară rotirii, întrucât frecările în lichid sunt mult diminuate.
Ionuţ Radu RĂCĂNEL 165